Vavila POPOVICI
„Muzica este esenta ordinii, înaltând sufletul catre tot ce este mai bun, drept si frumos.”–
Platon
O zi speciala – marti 13 decembrie 2011, ora 19:30, la Centrul Artelor Performante din orasul Raleigh – Carolina de Nord, „Master Corale”( Corala din Carolina de Nord), prescurtat NCMC, a sustinut Concertul intitulat JOY OF THE SEASON.
O corala devenita performanta de peste 60 de ani, cu un cor format din 170 de voci ale Corului simfonic si 22 de voci ale Corului profesionist de camera. Directorul muzical Alfred E. Sturgis – în aceasta functie din anul 1993 -, este si dirijorul acestei Corale, colaborând în mod regulat cu orchestre simfonice, companii de opera, balet si productii artistice pentru diferite turnee.Corala este o formatie deosebita, cu un palmares impresionant si cu numeroase concerte sustinute de-a lungul timpului
Într-un studiu facut de Universitatea de Arte „George Enescu” din România, asupra corurilor americane, se mentioneaza ca aproape 28, 5 milioane adulti si copii sunt membri ai grupurile corale în SUA, observându-se faptul, ca participarea este mult mai activa decât în cadrul oricarei alte forme ale artei. Unul sau mai multi adulti din 15,6% au facut parte din cel putin un cor si din numarul total, aproximativ 45% din mai multe coruri. Studiul estimeaza de asemenea numarul corurilor în SUA ca fiind de 250.000, cântecul coral începând chiar în scoli. Aproximativ 70% din cei ce cânta azi într-o formatie, afirma faptul ca au cântat într-un cor când erau în scoala elementara sau medie. Peste jumatate din coristi admit ca au crescut într-o casa unde un membru al familiei cânta în mod regulat în cor. Aceste date statistice arata felul si rolul educatiei, precum si implicarea familiilor în arta, arata caramizile din care se zideste viata acelor copii si adulti, ajutându-i la formarea si consolidarea abilitatilor sociale, la implicarea în viata comunitatii
Lucrarile corale americane sunt deosebit de variate si bogate, la aceasta contribuind din plin si diversitatea surselor de inspiratie. Într-un text al coloniilor din Sud, nedatat, este scris: „Abia pot sa-mi stapânesc placerea pe care o simt când îi vad pe negrii cu psalmii si cartile de imnuri, cântând si ajutându-i pe ceilalti, începatori, sa–si gaseasca locul, apoi cum toti izbucnesc într-un torent de armonie divina, capabil sa-i conduca în rai pe toti enoriasii”.
Concertul din ziua respectiva a inclus Corala, corul de Camera alcatuit din minunate voci – soprane, altiste, tenori si basi, precum si Grupul de suflatori ai instrumentelor de alama: Timothy Hudson si Dennis de Jong – 2 trompete, Robert Campbell – corn, David Wulfeck – trombon, Matt Ransom – tuba si John R. Beck – instrument de percutie. De asemeni ne-a încântat cu prezenta modesta si interpretarea de exceptie a acompaniamentului muzical, pianista Susan Mc. Claskey Lohnr.
Frumusetea repertoriului abordat, rafinamentul interpretarii, charisma si umorul dirijorului aparut din spatele salii, în chip de Mos Craciun, cu caciula si barba, strigând „Marry Cristmas!”, a facut ca publicul din sala plina, public iubitor al artei autentice de cea mai înalta calitate, sa se simta apropiat celor de pe scena, sa guste împreuna clipele de magie ale apropiatei Sarbatori a Craciunului. Scena era ornata cu crengi de brad, copac care-si pastreaza culoarea verde de-a lungul anului, ea simbolizând speranta vesnica a omenirii. Toate acele bradului arata spre cer, simbolizând gândurile omului care se întorc mereu înspre înalturi… De câte ori ne rugam, ridicam ochii spre cer… De unde altundeva ne poate veni ajutorul?
Programul Concertului s-a desfasurat în doua parti. Prima parte a debutat cu întreg ansamblu coral care a cântat „Merry Cristmas, Marry Cristmas” scrisa de John Williams (compozitor, pianist american n. în 1932) si Leslie Bricusse (compozitor si dramaturg englez n.1931), a continuat cu piesa „ Carolers’ Noel” interpretata de Corul de camera, „The Christmas Song” interpretata de suflatori, „Masters in This Hall” – de Corala si suflatorii instrumentelor de alama, apoi doua piese cântate de instrumentisti, doua de Corul de camera si s-a încheiat cu „Christus Natus est”, cântat de Corala si instrumentisti. Piesele au fost interpretate în limba lor originara. Asa am putut auzi: „Personent hodie”:Personent hodie/ voces puerulae,/ laudantes iucunde/ qui nobis est natus,/ summo Deo datus,/ et de virgineo ventre procreatus… Sau „Le sommeil de l’enfant Jesus”: Entre le boeuf et l’âne gris,/ Dort, dort, dort le petit fils. Si refrenul: Mille anges divins/ Mille séraphins,/ Volent à l’entour de ce Dieu d’amour…
În a doua parte a concertului am ascultat alte piese interpretate alternativ de formatiile muzicale, dar si împreuna, la care s-a adaugat spre final si Corul de copii cu glasurile lor îngeresti. Nu a lipsit din repertoriu nici zburdalnicul colind „Jingle Bells”. Ultimele doua piese ne-au emotionat în mod deosebit. Piesa „Joy to the World” a compozitorului si pianistului american Joseph Willcox Jenkind (n.1928) a integrat si pianul, ale carui corzi au sunat, în scurtele pauze ale Coralei, prin apasarea sensibila si delicata a degetelor pianistei, precum sunetul unui gingas clopotel, sa ne aminteasca venirea Sfintei Sarbatori a Craciunului.
Si piesa finala „Hallelujah”(Aleluia) a lui Händel, pur si simplu ne-a înaltat spiritualiceste.
Nu pot sa nu ma opresc si sa nu scriu câteva cuvinte despre acest mare compozitor. Contemporan cu Johan Sebastian Bach, Georg Friedrich Händel s-a nascut în Germania în anul 1685 si a murit în 1759. A scris psalmi vocali-simfonici, eschivându-se cu timpul de sub înrâurirea stilului italian de opera. În ultimele decenii ale vietii a cultivat genul oratoriului (Saul, Messia, Iuda Macabeul etc.). A fost un improvizator stralucit, executând îndraznet si liber, plin de fantezie si patetism, unele parti ale pieselor, care alterneaza cu delicate ornamentatii, cu pagini sugestive.
Despre felul în care a compus corul „Aleluia”, Händel a spus: „Daca am fost în corpul meu sau în afara corpului meu când l – am scris, nu stiu. Numai Dumnezeu stie.”
Când a început, tot ansamblul, sa cânte piesa religioasa „Aleluia”, auditorii s-au sculat în picioare, omagiind în acest mod Sarbatoarea Craciunului, aducând totodata omagiu acestor artisti minunati, acestor formatiuni care au reusit sa ne produca emotii puternice, clipe de înaltare, o atmosfera luminoasa, acel sentiment uman exprimat prin rugaciune – dragostea de a aduce slava si multumire lui Dumnezeu, prin limbajul universal si atât de minunat care este MUZICA.
Vavila Popovici – Raleigh, North Carolina