POVESTEA OULUI DOMNULUI STAMATIADE

La TalciocPentru a-şi permite un ou proaspăt la câteva zile, domnul Stamatiade, contabil pensionar, şi-a ales un hobby cât de cât mai banos. În timpul liber, acum, atât de generos, se delecta cu traficul de armament. Mai vindea o puşcă mitralieră în Orient, mai punea de un bombardier invizibil în Lumea Nouă, şi aşa, din puţin în puţin, chibiţând pe lângă marii furnizori, şi micii beneficiari, din comisioanele de vânzare/cumpărare, nu trecea săptămâna, şi punea pe masa din sufragerie, spre delectarea sa, şi a soţiei, un ou de ţară, total ecologic, pe care îl savurau în reprize, o sâmbătă, şi o duminică întreagă. Doar oul este alimentul cel mai complet, care există! Continue reading “POVESTEA OULUI DOMNULUI STAMATIADE”

Bruxelles-ul clasat pe locul 4 in Europa la afaceri

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Orasul Bruxelles a avansat pe locul 4 in clasamentul anual al celor mai bune orase europene in domeniul afacerilor, potrivit rezultatelor obtinute de Cushman & Wakefied, organizatori ai topului de 21 de ani. Pentru a stabili acest clasamanent, Cushman & Wakefied  au avut in vedere consultarea a 500 de lideri de afaceri si 36 dintre cele mai mari orase.

In 2009 capitala belgiana a fost pe locul 5 conform acestui clasament, iar in 2010 ea preceda Barcelona. Londra ramane pe primul loc, inainte de Paris si de Frankfurt.

Primele patru criterii, considerate hotaratoare pentru localizarea unei companii sunt accesul la piata, consumatori si clienti, disponibilitatea si competenta personalului, calitatea telecomunicatiilor si a infrastructurii transporturilor locale, legaturile nationale si internationale.

Bruxelles-ul este pe locul 5 conform criteriul accesibilitatii la piata de desfacere, la consumatori si clienti, precum si accesibilitatea la alte centre urbane, în special prin reteaua TGV. Ramane pe locul doi in ceea ce priveste limbile vorbite si doar pe locul 11 in domeniul telecomunicatiilor si al climatului politic creat de guvernanti mediului de afaceri. In urma sondajului efectuat in randul managerilor, Bruxeless-ul a fost clasat pe locul trei la popularitate, fiind, in general intr-o lupta continua pentru locul trei alaturi de Barcelona si Frankfurt.

Cushman & Wakefied au scos in evidenta o performanta remarcabila a Germaniei, care are patru orase in primele 10 clasate: Frankfurt, Berlin, Munchen, Dusseldorf.

Din 1990 aceasta ancheta ne ofera o imagine de ansamblu privind perceptia corporatiilor despre orasele din intraga Europa si atractivitatea lor. Cu o recuperare lenta dupa recesiune, companiile continua sa se concentreze asupra oraselor care pot oferi un cost eficient si o baza solida investitiilor straine.

In acest an Viena ne surprinde, urcand sase trepte in clasament, situandu-se pe locul 22. Londra este orasul de top datorita transportului urban si a legaturilor internationale, accesibilitatea si disponibilitatea pietei precum si a limbilor vorbite.

Astfel Cushman & Wakefield ajuta la identificarea celor mai bune locatii la nivel national sau global pentru a satisface obiectivele de afaceri. Folosind o abordare analitica, ofera un proces de consultare si investigatie dupa toate criteriile de functionare a unei organizatii si alegerea unor potentiale locatii, prin monitorizarea continua a tuturor aspectelor legate de piata de desfacere europeana si colectarea informatiilor privind tendintele, chiriile sau noile activitati.

Atat Bruxelles-ul cat si celelalte trei orase mai sus clasate s-au mentinut  timp de doua decenii, ajungand in 2010 pe aceleasi pozitii ca in 1990.

„PERENNA” DEVINE CELEBRA ÎN LUME

PerenaAPA MINERALA „PERENNA” PUNE ÎN PERICOL SUPREMATIA CELEBREI „EVIAN”

Apa minerala „Perenna”, care izvoreste dintr-un satuc uitat de vreme din Banat, este singura din lume care pune în pericol suprematia celebrei „Evian” din Franta, cea mai pura apa din lume.

Organizatia Mondiala a Apelor Minerale a comparat diferentele dintre etalonul mondial al puritatii apei, „Evian”, si sute de alte probe trimise de producatori de pe toate continentele. Testele au aratat ca „Perenna” din România si „Evian” din Franta sunt identice în proportie de 96,1%. Rezultatele analizelor arata ca atât gustul, cat si calitatile apei „Perenna” sunt aproape identice cu ale celebrei ape minerale din Alpi.

Izvorul apei românesti cu aceste calitati deosebite este în satul Calina, Caras-Severin, unde nu mai locuiesc decat 40 de oameni, dintre care jumatate lucreaza pentru scoaterea la suprafata, prelucrarea si îmbutelierea apei Perenna. Apa izvoraste din stânca de calcar, se filtreaza prin sisturi cristaline de 200-300 de metri, are o durata de valabilitate foarte mare, de pâna la 7 ani, si o puritate microbiologica extraordinara.

Capacitatea sursei este una dintre cele mai mici din tara, iar fabrica n-are mai mult de 400 mp. În sat sunt peste o suta de case parasite, deoarece, din cauza solului stâncos nu se poate face nici macar agricultura. Ceea ce s-a dovedit un mare avantaj pentru puritatea apei minerale din zona este lipsa oricarei activitati industriale sau agricole fapt care contribuie la calitatea sursei de apa.

Apa „Perenna” este exploatata de Teodor Craciun Tuducan, un om de afaceri din Timisoara, care din 2004, apare în mod constant în Top 300 Capital, al celor mai bogati români. Tuducan, care este de profesie avocat, a intrat în afaceri din 1992 si a facut avere din imobiliare si constructii. Ideea de a cumpara dealul Moghila i-a venit în 2006, iar pontul i l-a dat profesorul geolog Costel Gruiescu, pe care l-a întâlnit în timpul unei vizite la muzeul din Ocna de Fier. A investit 4 milioane de euro în linia tehnologica, fabrica reusind sa exploateze în acest moment 10 milioane de litri, dintr-un debit total de 72 milioane litri anual.

„Perenna” detine în acest moment o cota de doar 3,9% din piata româneasca, evaluata la 1,2 miliarde de litri. Desi nu numara mai mult de doi ani de viata, într-un singur an, vânzarile s-au triplat. 70% din productie este distribuita în retelele HoReCa, existând momentan contracte de distributie cu un singur lant de hipermarketuri (Real), precum si cu benzinariile OMVPetrom V. „Perenna” iese si la export, în Germania, Statele Unite si Israel.

În ciuda calitatii sale certificate, apa Perenna costa de patru ori mai putin decât Evian, iar producatorul promite ca nu o va scumpi: sticla de doi litri va costa în continuare 1,69 lei plus TVA.

SURSA: http://aplr-doctorat.blogspot.com/2009/11/apa-minerala.html

***

DATE OFICIALE DESPRE APA MINERALA NATURALA „PERENNA”

CONTACT:

S.C. APOLLINI COMPANY S.R.L.
300588 Timisoara, Str. Linistei, Nr. 7;
tel: 40 256 215 500; fax: 40 256 214 086
mobil: 0741 122 844; 0788 938 624

COMPONENTE:

Componentele caracteristice ale apei minerale sunt, prin definitie, cationii si anionii care au un minim de concentratie de 20 meq Principalele componente ale apei de la Calina sunt calciu si hidrogen carbonat.

Compozitia apei minerale naturale PERENNA-PREMIER este :

CATIONI

SODIU (Na) – 1.7 mg/l
POTASIU (K) – 0.6 mg/l
MAGNEZIU (Mg) – 7.8 mg/l
CALCIU (Ca) – 94.5 mg/l

ANIONI

FLUORURI (F) – 0.07 mg/l
CLORURI (Cl) – > 1.0 mg/L
NITRITI (Na) – 0.005 mg/L
SULFURI (SO4) – 15 mg/l
REZIDUU SEC
LA 180ºC – 329
PH-20ºC – 7.20
Hidrogen Carbonat (HCO3) – 312
Total minerale= 329 mg/l

Extras din analizele:

Conform Certificat 425727 din data 06.02.2008
Controlat la intervale reeeegulate de catre SGS Institut Fresenius.

Puritatea apei face ca azotul sa fie de 0,03 mg/l, azotitii 0,005 mg/l si azotatii 1,22 mg/l. Echilibrul perfect intre Natriu si Potasiu al apei PERENNA-PREMIER insumeaza 3 mg/l, acesta fiind ceea ce denumim noi in termeni populari sarea si piperul unei ape, sau o apa moale.

Alaturi de celelalte minerale rezulta o duritate a apei de 15° GE, incadrand-o in randul apelor minerale naturale rare din lume. Avand aceste proprietati si cu un reziduu sec de 329 mg/l masurat la 180°C, apa minerala naturala, denumita comercial PERENNA-PREMIER, se situeaza intre primele 10 cele mai bune ape minerale naturale necarbogazoase din lume.

Apa PERENNA-PREMIER din izvorul de la Calina contine 329 mg de substante minerale la 1 litru de apa.

In Romania, conform datelor statistice oferite de ANMR si SNAM, in apele care se incadreaza in mineralizatia de 250-400 mg/l reziduu sec la 180°C se mai afla doar o singura apa.

Analizele au fost efectuate de catre renumitul Institut Fresenius SGS din Germania, institut care controleaza regulat izvorul – sursa PERENNA-PREMIER. SGS Fresenius a catalogat apa Perenna-Premier ca fiind o apa cu origine pura.

Calitatea microbiologica este, fara discutie, in conformitate cu directiva UE. Colonia, socotita la o temperatura inalta de incubare de 20°C este probabil potrivita pentru conditiile de analiza si transport.

Ca urmare a rezultatelor obtinute prin inspectia locala, analizele locale, analizele fizice, fizico-chimice, chimice si microbiologice, efectuate de Institutul Fresenius, si dupa evaluarea acestor rezultate, apa Perenna-Premier din izvorul de la Calina, langa Resita, este considerata:

in stare naturala – de origine pura

Echilibrul ideal al mineralizatiei face ca apa PERENNA-PREMIER sa fie una dintre cele mai bune ape minerale naturale imbuteliate in Romania si nu numai.

GAMA DE PRODUSE:

APA MINERALA NATURALA PLATA
TIP DE AMBALAJ STICLA 0,25l
TIP DE AMBALAJ STICLA 0,33l
TIP DE AMBALAJ STICLA 0,7l
TIP DE AMBALAJ PET 0,5l
Cutie carton 16 sticle/cutie
Paletizare 60 cutii/960 sticle/palet
Bax folie 12 sticle/bax
Paletizare 96 bax/1152 sticle/palet
TIP DE AMBALAJ PET 1,1l
Bax folie 6 sticle/bax
Paletizare 95 bax/570 sticle/palet
TIP DE AMBALAJ PET 2l
Bax folie 6 sticle/bax
Paletizare 64 bax/384 sticle/palet

APA MINERALA NATURALA CARBOGAZIFICATA
TIP DE AMBALAJ STICLA 0,25l
TIP DE AMBALAJ STICLA 0,33l
TIP DE AMBALAJ STICLA 0,7l
TIP DE AMBALAJ PET 0,5l
Cutie carton 16 sticle/cutie
Paletizare 60 cutii/960 sticle/palet
Bax folie 12 sticle/bax
Paletizare 96 bax/1152 sticle/palet
TIP DE AMBALAJ PET 1,1l
Bax folie 6 sticle/bax
Paletizare 95 bax/570 sticle/palet
TIP DE AMBALAJ PET 2l
Bax folie 6 sticle/bax
Paletizare 64 bax/384 sticle/palet

Imbutelierea se face incepand cu anul 2008 si in recipiente de sticla, de unica folosinta, la urmatoarele gramaje”

0.25 ml/0.33ml. 0.7ml

Societatea comerciala APOLLINI COMPANY din Timisoara a investit in fabrica de imbuteliere si captare de la Calina 4.000.000 Euro. Hala tehnologica a fost construita in anul 2006 dupa normele igienico-sanitare ale Comunitatii Europene.

Linia de imbuteliere are o capacitate de 6.000 butelii/ora.

Imbutelierea se face in PET-uri de 0,5l, 1,1l si 2l pentru apa minerala naturala plata si in PET-uri de 0,5l si 1,1l pentru apa minerala naturala carbogazificata.

Din anul 2009 capacitatea a fost dublata prin achizitia unei noi linii pentru ambalaje de sticla.

Capacitatea totala fiind de 56 de milioane de unitati anual.

DISTRIBUTIE:

distribuitori de referinta:
InterTrade-DeSilva Bucuresti
Lorena – Bucuresti
Apollini Company Timisoara
Power Team – Sibiu
Seaview – Constanta

ISTORIC:

Satul Calina, comuna Dognecea, judetul Caras-Severin se afla situat in extremitatea sud vestica a muntilor Dognecei, la baza varfului Moghila (496m altitudine), la 12 km de soseaua Resita-Oravita.

Satul este atestat inainte de anul 1736, anul in care este ridicata prima biserica de lemn, care exista si azi. Calina, desi numara doar 50 de familii (110 locuitori), pastreaza cele mai vechi traditii din Banat. Numele locuitorilor satului, precum : Boru, Vic, Dia, Ghila, Hersia denota vechimea si perenitatea locuitorilor acestei asezari, precum si originile mult mai timpurii ale satului.

Monografia satului, documentele existente in biserica ortodoxa din sat, cartile si cercetarile renumitului profesor geolog Costica Gruescu, dar si declaratiile autentificate ale locuitorilor din Calina, dovedesc faptul ca inca din anii 1700 principala sursa de apa potabila a zonei este izvorul de la poalele Moghilei, situat la altitudinea de 235m.

DESPRE IZVOR:

Profesorul geolog Costica Gruescu aminteste ca exista relatari in folclorul local care spun ca in preajma anilor 1860 apa izvorului de la Calina era apreciata de curtea imperiala de la Viena, drept pentru care erau organizate transporturi regulate de apa cu carele trase de boi. Acest fapt denota calitatile extraordinare ale apei din izvorul de la Calina, sursa de imbuteliere pentru apa minerala naturala PERENNA-PREMIER, inca din acele timpuri cand nu exista posibilitatea sudierii mineralizatiei si a caracteristicilor fizico-chimice.

Izvorul de la Calina debuseaza din stanca calcaroasa si dolomitica cu probabilitatea de filtrare prin straturi de sisturi cristaline de 200-300 de metri, ceea ce conduce la o puritate microbiologica extraordinara si un bun echilibru al mineralelor existente in apa. Debitul izvorului, sursa de imbuteliere a apei PERENNA-PREMIER, este de 2,1l/sec, ceea ce in decursul unui an inseamna o cantitate de 67 de milioane de litri… din pacate tot ce este bun este putin.

ZONA DE PRODUCTIE:

Zona de protectie se intinde pe o suprafata de cca. 100 kmp, in toata aceasta suprafata aflandu-se doar cele 50 de familii din satul Calina. Este o zona cu pondere de impadurire de 60 continand 40 formatiuni calcaroase si dolomitice.

Nu au existat in perimetrul respectiv erbicidari, unitati agricole sau industrie, ceea ce denota nealterarea din punct de vedere biologic sau fizico-chimic a apei din izvorul captat pentru PERENN-PREMIER.

Terenul accidentat, cu pereti abrubti si paduri de foioase, va mentine multa vreme de acum inainte agricultura si industria departe de aceasta zona, acestea din urma fiind factori de poluare.

Zona imprejmuita, ca limita de protectie sanitara in norme, este de 50×20 m insa, in cazul nostru, izvorul este protejat cu gard pe o distanta de 1000×1000 (100 ha), toate acestea fiind posibile datorita acordului Consiliului Judetean Caras-Severin si a Primariei comunei Dognecea.

ULTIMELE NOUTATI:

Conform datelor oficiale date de catre Organizatia Mondiala a Apelor, apa perenna premier, se afla pe locul 2 in topul celor 20 de ape comparative cu evian. (www.mineralwaters.org)

– La Berkley Springs USA in 2008 Perenna Premier intra in top 10 mondial, din 250 de participanti la prima testare a apei.

Perenna Premier… un gust inegalabil!

Bruxelles 2009 – ITQI Institutul International al testului si gustului decerneaza apei Perenna Premier doua stele recunoscute de renumitul ghid Michelin si Gault Milau din juriu facand parte cele mai celebre case culinare din intreaga lume.

Academia culinara franceza, Federazione Cuochi Italiana, Asociatione dela Sommelliere Internationale (ASI) precum si alte noua Institutii printre cele mai celebre din Europa.

De Ziua Mondiala a Apei la un concurs national cu juriu international, Perenna Premier s-a clasat pe locul 1 la sectiunea Apa Minerala Naturala Plata si pe locul al 2-lea la sectiunea Apa Minerala Naturala Carbogazificata. La acest concurs participand 10 producatori de apa minerala din Romania.

Este singura apa din Romania care a intrat vreodata in cel mai celebru ghid alimentar ce catalogheaza cele mai renumite locatii si produse culinare din intreaga lume.

SURSA: http://www.perennapremier.ro/

———————————–
A consemnat,
4 ROM VIP
George ROCA
roca@rexlibris.net
29IAN10

PÂINEA NOASTRA…

by NICOLAE IUGA

BRAD,Romania

Pe parcursul celor peste 19 ani trecuti de la Revolutie am raspuns de nenumarate ori la întrebarea pusa de prieteni, vecini si cunoscuti despre motivele care m-au îndemnat sa nu încep o activitate privata în domeniul panificatiei, activitate pe care o cunosteam dupa 15 ani cât am fost seful filialei de morarit si panificatie din municipiu. De fiecare data mi se evoca acest motiv al cunoasterii domeniului si de fiecare data raspundeam ca tocmai fiindca cunosc domeniul nici nu ma gândesc sa îmi îndrept atentia spre acesta.
Ceea ce nu am crezut eu, atunci în anii 90, este ca vor fi necesari 18 ani pâna sa înceapa sa devina iminente motivele care ma îndepartau atunci pe mine de acest domeniu [nu îi mai putin adevarat, ca pentru mine, nu a fost unul mai fast, nici cel spre care m-am îndreptat pâna la urma]. Atunci, nu venirea „cu bâta” a Europei peste noi ma speria ci altele erau la acea ora motivele descurajarii. Astfel, fiind bine fixat in mentalul colectiv faptul ca pâine se face la fabrica [si nu în alta parte] eram confruntati saptamânal si chiar mai des, cu reclamatii asupra a tot felul de defecte ale pâinii cumparate, pâine care la o observatie sumara se dovedea ca nu era fabricata în unitatea noastra. Dealtfel, toate organismele de control, de la politie pâna la primarie si de acolo pâna la cele cu resedinta la judet, [pompieri, OPC, protectia muncii, garzile de tot felul, etc] erau si ele tributare aceleiasi fixatii si îsi „ascuteau permanent ghearele” tot pe arhicunoscuta fabrica, unde de bine de rau se facea pâine dupa o serie de reguli si legi si cu respectarea unor retete si ne aflam într-o locatie specializata si nu faceam pâine în garajul din care …am scos ieri trabantul. Despre faptul ca pâine se mai facea înca în câteva locuri în oras nu vroiau sa auda niciunele din organismele care controlau domeniul [de ce oare ?] si subit uitasera ca respectivele firme de panificatie nu îndeplinesc nici unele din conditiile legale de a putea sa depoziteze acolo, temporar, un sac de faina, necum sa faca, Doamne fereste, pâine în maghernitele respective. Surpriza enorma a fost ca si populatia abia daca se mai apropia de fabrica noastra si de magazinele ei, nemaidorind sa manânce „pâine comunista” ci doar din aceea „capitalista”, fabricata de fapt cu toti „consumatorii” si necalificatii pe care îi daduseram noi afara în decursul timpului. Dintr-o data, toti si toate, cei care în fabrica spalau ambalaje si betoane, devenisera „specialisti” în diverse firme.
Astfel ca, în ce fel ne puteam compara noi si cum puteam intra în competitia data de economia libera de piata, cu firme care nu aveau nevoie de nici una din autorizatiile si aprobarile care ni s-au cerut noua ca sa putem functiona. Despre ce concurenta loiala putea fi vorba când din start celelalte firme ne surclasau net la costuri si preturi, ei nefiind obligati de lege sa aiba de nici unele dintre cele care afecteaza pretul de cost.
Cum toate privirile erau invariabil îndreptate spre fabrica noastra, noi nu am fi putut functiona nici o saptamâna, [si nu aproape douazeci de ani, cum s-a întâmplat], fara spatii adecvate, fara magazii specializate, fara personal calificat, fara laborator si analize cu personal specializat pe fiecare schimb, fara masini de transportat pâinea specializate si autorizate inclusiv la veterinar [daca va vine sa credeti], fara acte si registre clare, s.a.m.d.
Apoi doresc sa relev fara sa comentez, [desi cunosc în detaliu] principiile de functionare si modul cum se tin gestiunile unei asemenea unitati, de maniera ca unitatea sa fie rentabila în realitate si nerentabila în acte, ceea ce din nou în fabrica nu era posibil asa ceva si din nou nu puteam concura cu sanse egale pe piata. Apoi, cum crede cineva ca poate fi rentabila o astfel de unitate daca îsi da toate darile corect dupa fiscalitatea de la noi, si are în functiune tot ceea ce cere legislatia în materie de dotari etc, când în diferenta dintre pretul fainii cumparate si cel al pâinii vândute, nu încap sub nici o forma toate cheltuielile dar sa mai fie si profit ? Si totusi brutarii se mai deschid, nu se închid…
Desigur, cele relatate, si altele, nu sunt fenomene caracteristice doar orasului si zonei noastre, [asa explicându-se si faptul ca nu exista o referire nominala la vreo localitate] ele fac parte dintr-un fenomen larg cât tara si astfel se face ca acum când vine Europa peste noi, ne dam subit seama cu totii, consumatori si organe, ca peste 80% dintre unitati nu corespund. Ne speriem ca nu corespund legilor europene, dar habar nu avem, si nu am avut mai ales, ca nu au corespuns deloc si nici o clipa în toti acesti ani nici legilor române, asa putine si slabe cum se dovedesc [înca] a fi. Si nu e problema ca… chipurile “saracele organe” nu au stiut. Au stiut, dar au fost “ajutate”… sa taca.
Din ratiuni de spatiu ma rezum la aceste motive din multele care m-au împiedicat sa deschid o brutarie, [daca se va încerca punerea în legalitate la milimetru a brutariilor, o vreme o sa importam pâine] desi resimt si acum frustrarea ca n-am intuit cât de permisive pot fi, când vor, legile noastre. Daca as fi stiut, cine stie, poate ma razgândeam.