Bucurestiul, gazda festivalurilor de toamna

Sunetele din sala de repetitii a teatrului Masca din Bucuresti, ne-au adus in prima saptamana a lunii octombrie fata in fata cu a sasea editie a „Festivalului Mastilor Europene!” S-au prezentat publicului forme ale teatrului practicat in Italia, Olanda, Finlanda sau Danemarca, prin spectacole si ateliere sustinute de invitati straini, spectacole fara decoruri sau costume, utilizand doar mastile specifice acestui gen teatral. Printre artisti s-au numarat Carlos Garcia Estevez (Olanda), Davide Giovanzana (Finlanda), Ted Keijser (Italia) si Troes Hagen Findsen (Danemarca).
Pe langa piesele teatrului Masca („Una historia de tango”, „Gigi Amoroso”, „Muzeul viu”, „Pierror Lunatecul”), publicul a putut urmari productii sustinute de invitati, toate piesele fiind apreciate la festivaluri prestigioase: „Odyssey”, „Solo dell’Arte” si „Posthumous Works”.
Anul acesta festivalul a fost organizat in memoria actorului Jacques Lecoq, renumit pentru metodele sale de predare a teatrului de miscare si pantomima. Prezenta la festival, sotia sa, doamna Fay Lecoa, ne-a marturisit: „Sunt foarte onorata pentru ca nu m-am asteptat ca domnul Malaimare va organiza un astfel de festival si in primul rand in memoria sotului meu si sunt foarte mandra. Cred ca ideile lui se vor dezvolta pentru ca are intelegerea si energia respectiva”.
La data de 10 octombrie s-au deschis portile celei de-a doua editii a „Festivalului Artelor Bucuresti”, manifestare organizata de Asociatia Culturala „Maria Domina”, eveniment cultural-artistic cu un amplu program, care a cuprins concerte, piese de teatru, conferinte, lansari de carte si ziare. In premiera absoluta, a avut loc relansarea pe piata a revistei „Moftul Roman” in editie tiparita cu ocazia debutului festivalului si a volumului de poezii „Antologia vinovatelor placeri”, realizat in urma initiativei Asociatiei Culturale Maria Domina „Scrieti, baieti, numai scrieti”.
Evenimentele au adus in salile de spectacol nume de rezonanta ale scenei artistice romanesti: Radu Beligan, presedintele onorific al festivalului, Dan Puric, Tudor Gheorghe, Florin Piersic, Ion Caramitru, Jony Raducanu, precum si muzicieni de talie internationala, cum este Lothar Hensel, care a deschis festivalul cu spectacolul de bandoneon „Tango Sinfonico”. Au participat Orchestra Nationala Radio, Opera Nationala din Bucuresti, Filarmonica Muntenia.
Presedintele festivalului, domnul Romeo Pepino Popescu a mentionat ca „acest festival este sustinut 100 % de public. Singurul sponsor al acestui festival este publicul”, un lucru de remarcat si in acelasi timp un mare risc asumat de organizatori, evenimentul fiind singurul festival de acest gen din tara.
In perioada 2-9 octombrie, scena salii Rapsodia din centrul istoric al Bucurestiului a fost gazda „Festivalului International de Teatru pentru Copii” si a primului „Festival Indian” din Romania. Cinematografele au gazduit, intre 8 si 17 octombrie, „Festivalul International de Film de Animatie anim’est”, iar in perioada 22-28 octombrie, cinematecile au prezentat publicului „Festivalul filmului rusesc 2010”.

Madalina Corina Diaconu

"FLORILE COPILARIEI MELE"

 CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI
                       DEPARTAMENTUL CULTURAL ARTISTIC
organizeaza un nou concurs de fotografie amatori:
 
                            “FLORILE COPILARIEI MELE”
 
* se adreseaza elevilor cls.I – XII din Romania si diaspora
* perioada de inscriere: 25 octombrie – 25 noiembrie 2010
 
Conditii de participare:
– fiecare concurent va trimite prin posta minim 15 fotografii – color, alb negru, sau sepie –
– formatul il alege fiecare, dar nu mai mici de 15 x 21
– tema concursului: florile
– fiecare fotografie sa aiba pe fata o eticheta (sau sa scrie direct din calculator pe fotografie) cu:
numele si prenumele autorului, tema si/sau locul fotografiei, numele florii daca se stie, scoala, varsta – pentru a se face dovada ca fotografiile sunt realizate chiar de concurenti
– in plic se va introduce si o fisa cu datele personale ale concurentului: nume si prenume, adresa, varsta, scoala, telefon, mail
– data limita de trimitere a  plicurilor este de 25 noiembrie a.c. – data postei –
pe adresa: Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, Str.Brailei, Nr.134, pentru Departamentul Cultural Artistic, persoana de contact: Angela Baciu.
– pe plic specificati “pentru concurs”
– plicurile se pot depune si personal la C.C.Sind.Gl, et.1, secretariat.
– nu se accepta fotografii pe mail
– premiile constau in: diplome, carti si expozitii personale
 
Coordonatori proiect:
         – Angela Baciu   – scriitor, cons.cultural C.C.Sind.Gl
         – Andreea Ignat – instructor C.C.Sind.Gl
Director C.C.Sind.Gl.: ec.Ovidiu Ioan MANOLE
 
Tuturor mult succes!
Echipa concursului.
 
Angela BACIU
scriitor, cons.cult.C.C.Sind.Gl

Despre sufletul omenesc si vicisitudinile vietii

By Octavian Curpas
Surprise, Arizona

„Cele sapte pacate cardinale”, Cristian Barbosu, Arad, Carmel Print, 2010, 291 p.

Se poate constata in ultima vreme, o crestere a interesului pentru aplicarea Cuvantului lui Dumnezeu, Biblia, la problemele concrete ale vietii de zi cu zi. Putem spune ca intr-un fel sau altul, exista nevoia unei redefiniri a religiei, in mod deosebit prin realizarea unei apropieri semnificative de problemele cu care ne confruntam si la care avem nevoie de o rezolvare autentica. Nu intamplator, numeroase carti de psihoterapie crestina au fost editate si in limba romana, incercand sa formeze sau chiar sa educe gustul cititorilor in ceea ce priveste aceasta abordare oarecum neconventionala in studierea Sfintelor Scripturi.

Cartea „Cele sapte pacate cardinale”, scrisa de pastorul Cristian Barbosu, ne calauzeste in lumea fascinanta a intelegerii mecanismelor de natura sufleteasca ce stau la baza diferitelor devieri de comportament si de caracter, descrise simbolic prin notiunea de cele sapte pacate: mandria, mania, imbuibarea, lacomia, pofta, invidia, apatia.

Cristian Barbosu, teolog cu vocatie de scriitor

Cristian Barbosu este pastorul bisericii Metanoia Arad (www.bisericametanoia.ro). Acesta s-a nascut la Arad si a urmat trei scoli teologice, absolvind (BA) Moody Bible Institute in 1995, Dallas Theological Seminary (ThM) in 1999, si Trinity Evangelical Divinity School (PhD) in 2009.

Cristian este casatorit cu Anne, originara din Franta si impreuna au doua fete, Tara (8 ani) si Fiona (12 ani). Printre hobby-urile sale se numara cartile si muntele. Cristian Barbosu este autorul volumelor „Ce vrea Dumnezeu sa stiu despre viata de familie”, „Cele zece porunci”, „Habacuc”, etc. 

Idolii inimii

Clasificarea celor sapte pacate are o istorie mai lunga, ce dateaza din vremea Evului Mediu, fiind intr-o mare masura legata de teologia romano-catolica a vremii. De-a lungul timpului, aceasta suma de sapte pacate a fost preluata si de alte curente religioase, dar si de arta, in speta de literatura si film. Este un lucru deosebit faptul ca autorul aduce si in Romania, intr-o versiune moderna, notiunea celor sapte pacate.

„In istoria bisericii, s-au identificat sapte pacate cardinale sau pacate de radacina, stari spirituale ce genereaza o multime de alte pacate in viata unui om. Aceste pacate rup relatii, inseala, inlantuie si mint, distrugand vieti si destine. Multi nu le baga in seama, dand vina pe temperament, obiceiuri, trecut, circumstante – ele fiind insa idoli ai inimii, probleme spirituale adanci, cu multe implicatii si consecinte grave.”

Intrebari si discutii pentru grupa mica

Imbinand cu talent experienta pastorala cu aceea de pedagog si psiholog crestin, autorul reuseste sa trateze intr-un mod original si axat pe studiul biblic, aceste sapte pacate, schitand si eventualele remedii ce se pot aplica. Noutatea acestei carti consta in faptul ca in loc sa se rezume doar la o expunere a celor sapte pacate fundamentale, Cristian Barbosu ne pune in fata si diferite chestionare de evaluare, ceea ce o transforma practic, acest volum intr-un manual, bazat pe intrebari si discutii.

„Fiecare trece pe aici”

In acelasi timp, inserarea unor studii de caz alaturi de prezentarea diferitelor invataturi biblice genereaza o atmosfera de prospetime care atrage pe cititor si fixeaza foarte bine notiunile ce sunt expuse.

„Puneti-va centurile de siguranta, fiindca astazi vom trece printr-o zona de turbulenta maxima, intram pe teritoriul unui pacat care probabil face cele mai multe ravagii printre tineri, dar nu numai. Fiecare trece pe aici, de cel putin de cateva ori in viata. Unii ajungem raniti, altii zdrobiti, putini sunt victoriosi, dar multi cazuti, chiar omorati de acest pacat teribil de puternic, de salbatic, universal: pofta.”

„Cele sapte pacate cardinale”, o carte vie si atractiva

Avand certe calitati de povestitor, Cristian Barbosu reuseste sa capteze atentia si sa o mentina de-a lungul intregii carti, cu o adresabilitate maxima in randul potentialului public cititor. Din acest punct de vedere, putem spune ca nu avem de-a face cu o carte scolastica si nici cu limbajul de lemn religios, ci cu o carte vie, plina de dinamism, atractiva, pe care daca incepi sa o citesti, cu greu o vei mai lasa din mana pana nu o parcurgi in intregime.

Dincolo de a da sfaturi „moralizatoare” sau de a genera o atmosfera de predica, discursul autorului se imbraca in tonalitati asemanatoare momentelor in care ai sta de vorba cu cel mai bun prieten al tau. Aceasta calitate deosebita a lui Cristian Barbosu de a se apropia cu intelegere si dragoste de cei pentru care lucreaza in calitate de pastor, se transfera si asupra relatiei dintre el si potentialul cititor.

Iubirea nu este o stare, ci o actiune

„Nu poti spune Il iubesc pe Dumnezeu, daca nu faci nimic sa-ti demonstrezi iubirea. Iubirea, biblic vorbind, nu este o stare, ci o actiune. Cand stii ca exista un pacat de care trebuie sa te eliberezi si stii ca acel pacat Il raneste pe Dumnezeul pe care tu il iubesti, ce faci? Ce iubesti tu de fapt? Pe cine iubesti? Pacatul sau pe Dumnezeu?”

Prin astfel de cuvinte, autorul ne conduce catre un punct de decizie in care sa abandonam aceste sapte pacate, precum si ceea ce decurge din ele, avand drept fundament iubirea pe care ar trebui sa o dovedim fata de Dumnezeu. Astfel, „Cele sapte pacate cardinale” se constituie ca o pledoarie convingatoare pentru transformarea interioara pe care Dumnezeu doreste sa o realizeze prin intermediul Cuvantului Sau. Am putea spune ca autorul, coborand de la inaltimea amvonului, vine in intampinarea fiecarui om dispus sa asculte, sa priveasca, sa creada si sa actioneze in directia eliberarii de sub jugul unor pacate care altfel l-ar distruge atat pe el, cat si pe cei din jurul sau.

Si intr-o zi calatorind mereu ne vom trezi in cer cu Dumnezeu

Aurel Popescu,

A trecut la Domnul, “cel mai iubit dintre vorbitori”. Nu stiu de ce nu putem vorbi despre trecut fara sa dorim sa ne intoarcem. Amintirile raman un loc cu iarba cea mai verde, cu apele cele mai limpezi, cu bucuriile cele mai adevarate, chiar daca ni s-a spus ca aici “orice soapta s-a depozitat ca si strigat” nu mi se pare nimic mai real decat amintirea.

In vremile ferbinti ale miscarii din ’77, la Arad Bujac intr-o predica , Iosif Ton a aratat spre locul inde erau, Aurel Popescu si Paul Niculescu spunand, “tot ce am facut am facut datorita lor, ei mi-au dat curaj ei nu se tem”. In vremurile in care fr Ton era cel mai vizibil a fost un gest laudabil de a arata spre ei, pentruca multi dintre noi simteam prezenta lor foarte vie.

Spiritul ascutit, vorba din regat cu un umor irezistibil, vorbirea din Cuvant bine articulata, smerenia si neinfricarea lui Aurel Popescu m-au cucerit. Mi se parea mereu ca este in dialog cu un personaj anonim care in imaginatia mea era lumea comunismului ateu: “Domnilor, daca Isus Hristos este o poveste, trebuie sa recunoaste-ti ca este o poveste frumoasa, si daca este o poveste, de ce nu o puneti domnilor in cartile de scoala, ca sa o citeasca copii?… Dar voi stiti ca nu este o poveste, voi stiti ca aceasta istorie pune mana pe tine si cand te prinde nu te mai lasa pana nu te transforma” (la Sega)

Ianinte ca sa vorbeasca ne-a invatat o cantare a carei cuvinte le-am memorat cu cea mai mare viteza in viata mea, canta cu atata verva si convingere cantarea, ca ma simteam undeva pe baricada cantand un imn de biruinta: Nu, nu suntem un vis o intamplare/ un lut de sine insusi framantat./ Ci ne-a zidit o minte creatoare/ O-ntelepciune fara de hotare/ Exista Dumnaezeu ce minunat / Niciodata nu pot canta cantarea fara sa vad in minte, bucuresteanul cu verva de adolescent cu privire vioaie mereu bine dispus, asa cum continua sa fie in amintirea mea.

Era in 1978 undeva la inceputul lui Noiembrie, am aflat ca sub presiunea regimului, fr Aurel Popescu a fost dat afara din cult. Pe 11 noiembrie trebuia sa fie nunta mea cu Liana, nu stiam cum sa imi arat simpatia fata de dansul. Am rugat un prieten din Arad sa mearga la Bucuresti si sa-i dea lui fr Popescu un plic. In plic i-am pus banii pentru biletele de avion si o invitatie la nunta. Pastorul nostru era atunci Fr Chiu Pavel, m-am dus la dumnealui si i-am spus, la nunta noastra va vorbi Fr Popescu. Bine, dar tu stii ca a fost dat afara din cult. Stiu, dar cred ca nu are nici o problema cultul cu nunta mea. Am fost de acord sa nu vorbeasca de la amvon. A vorbit despre cum se construieste o casa. Era si inginer constructor. Masa a fost la Cantina fabricii de strunguri , a venit sa ne felicite si mi-a spus frecandu-si mainile bucuros : “mai sfintim si locul asta sub ochii astuia, si mi-a facut semn cu capul spre portretul tov-ului.”

C.S.Lewis spune ca : “ne trebuie un trecut…. sa avem ceva de pus impotriva prezentului”. Se spune ca Biserica a fost pusa la doua teste majore si continua sa fie. Testul oprimarii al prigoanei, pe care biserica l-a trecut mereu cu brio, si testul libertatii pe care biserica l-a cazut mereu.

Generatia tanara stie mai multe despre informatori decat despre eroii nostri, datorita noua care tacem si sugeram prin tacerea noastra, ca nimic nu a fost inainte si nimic nu va mai fi dupa.

Sa insemneze ore cuvantul acela “se duc oamenii de bine si nimanui nu-i pasa” ca ei se duc si nimeni nu observa, nimeni nu le simte lipsa? Daca ar fi sa scriu un epitaf in amintire Fr Aurel Popescu care a fost pentru mine, cel mai iubit vorbitor, as scrie:

” Cu el am fost cu totii mai curajosi”

Imi amintesc de interviul care, A.Popescu l-a dat la Europa Libera pe cand era in Italia in drum spre State, unde a fost exilat. La incheierea interviului domnia sa a spus:

” Da fratilor noi facem politica,”politica lui Dumnezeu”. “Omul este un animal care face politica”- zice filosoful. Este adevarat. Dar politica cui o facem ?

( florian guler troy mi )  www.desculti.wordpress.com

"Targul de Antichitati" Galati, 2010, Compania "Agro-Dunarea"

La mijlocul lunii octombrie Compania “Agro-Dunarea”din Galati condusa de omul de afaceri D-ul Marian Baila a organizat „Targul de Antichitati” octombrie 2010.
Doua hale si un spatiu de expunere in aer liber au gazduit un eveniment deosebit, galatenii,brailenii si turistii ce au trecut prin orasul de la Dunare bucurandu-se de o atmosfera extraordinara.
Au predominat antichitatile – fiind la mare cautare- piese vechi din perioada sec al XVII-lea, cartile interesante, monografii, timbre si numismatica. cai de rasa, retromobile, bijuterii de colectie cu monograma,mobilier stil Ludovic.
Am putut vedea si aparate foto din secolul trecut, tabachere interesante cu marturii ale vremurilor trecute, ceasuri cu lant de buzunar ce ne aduce aminte de vremurile lui Caragiale,dar si ceasuri mecanice retro, monocluri, dantele, ochelari, binocluri de epoca .
Am putut achizitiona carti rare, colectionarii impatimiti au putut gasi timbre si medalii bine pastrate, am gasit si tablouri in ulei de diferite marimi, sfesnice, halbe de bere,seturi de ceai sau de cafea din alama, argint,portelan si multe alte suveniruri – D-ul Florin Tanascov – un cunoscut anticar din Galati s-a ocupat cu intreaga echipa de anticari din tara sa ofere publicului vizitator adevarate bucurii de suflet.
Dar, un targ de antichitati nu poate fi complet si fara partea de vintage si handmade, astfel organizatorul targului a invitat-o si pe dna Constance Vintila – artist decorator cunoscut – sa se ocupe de acest lucru.
Impreuna cu echipa pe care si-a format-o deja – prin organizarea a sapte editii de targuri vintage si handmade alaturi de subsemnata – au expus publicului haine si accesorii vintage deosebite, dar si hainute contemporane, manusi, palarii, brose vechi,rame fotografice, vederi din alte timpuri,obiecte si bijuterii din argint, bijuterii cu pietre naturale, fimo, fire naturale, dantele, jabouri, si multe altele.
Artistii handmade: Mariana Sava, Corina Nazaru, Sorina Pletea, Raluca Ciupitu, Profira Popa, Gabriela Spiridonescu, Oana Liz, Lacramioara Tanase si,desigur, Constance Vintila au oferit publicului adevarate surprize prin obiectele deosebite realizate.
Atmosfera de timpuri vechi, a fost realizata si de acordurile muzicale exceptionale,fiind invitat si un artist de la Teatru Muzical “Nae Leonard”, o pianista desavarsita care a asigurat atmosfera (de precizat ca pianina a fost adusa chiar de organizatorul targului D-ul Marian Baila).
Dar, n-au fost uitati nici iubitorii de cai si echitatie, acestia gasind diferite modele de sei si alte produse cu specific.
Expozantii au fost din Galati, dar si din Braila, Constanta, Bucuresti, Ploiesti, Vaslui, Radauti, Suceava, Bacau, Moldova Noua, Cluj, Brasov si au declarat ca vor veni si la editiile urmatoare, fiind extrem de impresionati de echipa organizatorica si de tot ce au vazut la Galati.
O alta surpriza a targului a fost expozitia de masini retro -D-ul Atanasiu care e un pasionat de retromobile s-a ocupat de expunerea acestora, am vazut masini frumoase, aristocratice, parca te si imaginai pe vremuri plimbandu-te intr-o asemenea masina de epoca.
Iubitorii de frumos erau vizibil impresionati de tot ce vedeau, cumparau, negociau, se fotografiau cu expozantii, in fata obiectelor, a mobilierului vechi, alaturi de cai, ponei, in masinile vechi, cu organizatorul, totul pentru a pastra spre amintire trei zile de bucurie si eleganta.

Angela Baciu

PICTURA IN ACUARELA

OPERA  FRAGILA  SI  IMPRESIONABILA

Este, intr-adevar, acuarela una dintre cele mai rafinate tehnici de pictura, asa cum sustin unii? Sau cea mai dificila, asa cum spun altii? Afirmatiile nu sunt departe de adevar pentru ca, spre deosebire de o pictura in ulei, la care poti corecta orice nemultumire cu o tusa de culoare (chiar si dupa trecerea mai multor saptamini), in cazul acuarelei acest lucru nu e posibil. Aici, fiecare tusa necesita precizie adusa la rang de virtuozitate.

Acuarela este o pictura pe hirtie sau carton executata in culori de apa. Culorile utilizate sunt transparente si se compun din pigmenti aglutinati cu guma arabica si glicerina sau …miere. Se pare ca metoda a fost inventata in China inainte de era noastra, introdusa cu multe secole mai tirziu de mauri in Spania, de unde a ajuns in Italia, Franta si Anglia…In Europa, acuarela a fost precedata de fresca, pictura murala care utilizeaza, de asemenea, pigmenti in mediu apos. Pictori renumiti, precum Rafaelo Santi, Albrecht Durer, van Dick , Thomas Gainsborough, John Constable, dar mai ales William Turner au excelat (si) in acuarela.

Tehnica acuarelei implica superpozitia unor tuse fine si se bazeaza pe albul hirtiei pentru a obtine efectele. Iar acestea pot fi diferite in functie de tematica, de conceptie, de proportie, perspectiva, incadrare. Pictorul acuarelist trebuie sa lucreze cu spontaneitate si promptitudine, respectind distributia luminii si propriul mod de expresie. Efectul de prospetime, lumina blinda, atmosfera aerata caracterizeaza, de regula, aceste lucrari. Dar, din pacate, acuarela (opera fragila si impresionabila nu numai la influenta luminii, ci si la cea a aerului) paleste in timp, si se degradeaza mai ales daca e expusa la soare.In ciuda acestui fapt, pictorii indragostiti de acuarela, ramin adesea tributari genului.Unii dintre ei, chiar si in tablourile lucrate in ulei, dau impresia unor acuarele…

Acuarela se dovedeste, in compensatie, o specie generoasa. Ea permite abordarea unei tematici foarte largi: peisaj, portret, natura static, flori, compozitii tematice, nuduri. Presupune insa, asa cum am mentionat, o sensibilitate acuta, un acord deplin cu atmosfera specifica, o gama cooristica clara, chiar delicatete, o nota de originalitate.
Pictori romani precum Stefan Luchian, Stefan Popescu, Max Arnold, Henri  Catargi si israelieni ca Reuven Rubin, Marcel Iancu, Naftali Bezem sauYardena Sharabi au folosit tehnica acuarelei cu binemeritat succes.
                                                                              Dr. DOREL SCHOR

Traditii si obiceiuri belgiene. Carnavalul din Binche

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Binche este un oras francofon din Belgia, situat in provincia valona Hainaut. Acoperind 6063 de hectare, Binche-ul este format din 8 comune: Binche, Bray, Buvrinnes, Epinois, Leval-Trahegnies, Péronnes-lez-Binche, Ressaix si Waudrez. In prezent are o populatie de 32.750 de locuitori. Este renumit datorita carnavalului sau si a patrimoniului arhitectural. Binche este situat in regiunea centrala, pe axa care leaga orasele Mons si Charleroi.
In secolul al XII-lea, Yolande de Gueldre, vaduva contelui Baudouin III de Hainaut, a fondat orasul Binche. Fiul sau, Baldwin IV il fortifica, astfel incat acesta devine o putere impotriva regatului Frantei. Binche-ul prospera cu repeziciune, dezvoltand hale, piete, tabacarii, mori, fabrici de bere etc.
Orasul a atins apogeul in domeniul economic si politic atunci cand Belgia a fost sub dominatie spaniola, Binche-ul fiind resedinta Mariei din Ungaria, sora lui Carol al V-lea, imparat al Germaniei, rege al Spaniei si Conte de Hainaut. Invitandu-l pe acesta in Binche, Maria a organizat in 1549 o petrecere fastuoasa, iar astazi aceste petreceri au ramas sub numele de Triumfuri.
Prin ordinul Comunitatii franceze din 17 iulie 2003, orasul Binche are propriul drapel, ale carui motive sunt derivate din armele vechi, pe un fond alb, un leu negru cu limba si ghearele rosii.
Carnavalul din Binche este cea mai faimoasa sarbatoare a locului. In fiecare an atrage tot mai multi vizitatori straini, datorita recunoasterii sale in 2003 de catre UNESCO drept capodopera orala, facand parte din patrimoniul mondial imaterial al umanitatii. Aceasta manifestatie folclorica are o lunga traditie orala, este un rit real, care ofera participantilor sentimentul de unicitate.
Festivitatile se deruleaza in doua etape: carnavalul propriu-zis si pre-carnavalul. Carnavalul se organizeaza cu 49 de zile inaintea Pastelui. Aceasta sarbatoare „bincholeza” este intalnita in toata zona centrala a tarii, dar in Binche traditiile sunt cel mai bine conservate. Se organizeaza petreceri cu tobosari, muzica si dansuri traditionale.
Cu trei saptamani inaintea carnavalului are loc un bal mascat, pentru care participantii isi pregatesc costume pe teme propuse de un comitet organizator, iar la final o comisie de jurizare ofera premii pentru cele mai bune costume.
Duminica este prima zi a carnavalului. Participantii ies in ritmul tobelor pe strazi, deghizati in costume realizate in mare secret si cu multa maiestrie. Aici ne putem minuna de dans si multa imaginatie. Ziua de luni este dedicata copiilor si tinerilor. Acestia colinda orasul de dimineata „din cafea in cafea”. In timp ce in cafenelele locale au loc „lupte de confetti”, alesii locali le ofera tinerilor o „ceasca de prietenie”.
„Martea Grasa” este considerata de bincholezi cea mai buna zi din an, reprezentand punctul culminant al carnavalului. Petrecerea incepe inca de la 4 dimineata, micul dejun constand in stridii si sampanie, dupa cum spune traditia. Grupurile de arlechini continua sa colinde strazile orasului de dimineata pana seara, in jurul orei 21, marsul final oprindu-se la cladirea Primariei unde se organizeaza focuri de artificii spectaculoase, inima orasului continuand sa bata in ritmul tobosarilor…

SCRIITOAREA MIHAELA CRISTESCU PREMIATA DE SOCIETATEA LITERARA «NEW WRITERS’ GROUP» DIN SYDNEY

Sambata, 8 octombrie 2010, la „Connect Studios” din Paramatta – al doilea centru comercial al orasului Sydney –  in prezenta unui public numeros, a avut loc decernarea „Premiilor pentru literatura 2010” a „New Writers’ Group”. Premiul trei a fost acordat scriitoarei de origine romana Mihaela Cristescu pentru lucrari scrise in limba engleza.

New Writers’ Group este o societatea literara de prestigiu din Sydney, care are ca scop promovarea literaturii australiene contemporane. Majoritatea membrilor sunt consacrati domeniul scrisului si au publicat lucrari in diferite reviste literare, pagini de internet sau carti.

Revista „ZineWest” – organizatorul evenimentului

Pentru concurs au fost selectionate 30 de lucrari. Membrii juriului a fost compus din personalitati literare proeminente ale „New Writers Group” (www.nwg-inc.com). Premiile au fost inmanate de Fiona Wright, editor al revistei  „Heat” si al publicatiilor „Giramondo Books” si de Sue Crowford, editor al revistei „ZineWest” (organizatorul principal al evenimentului). Toate lucrarile selectionate pentru concurs au fost publicate intr-un volum avand titlul „ZineWest 10 – Proza, memorii, poezie si arta”.

Au fost prezenti la eveniment diferite personalitati australiene, scriitori, artisti plastici, graficieni, jurnalisti, politicieni, cercetatori in domneniul literar si lingvistic de la University of Western Australia si iubitori de literatura. In cuvantul de deschidere, doamna Julie Owens, membra a Parlametului Federal al Australiei, a subliniat importanta evenimentului, valoarea lucrarilor selectionate si a autorilor premiati.

Proaspat stabilita in Australia, Mihaela Cristescu s-a alaturat acestui grup de scriitori talentati reusind sa se faca remarcata inca de la primele scrieri si castigand aprecierile acestora. Datorita calitatilor sale de organizator si coordonator literar a fost alesa recent ca secretar al „New Writers’ Group”.

Cateva date

Mihaela Cristescu, profesor, scriitor, poet, traducator. Nascuta la Bucuresti in 9 ianuarie 1970. A inceput sa scrie si sa publice inca din primele clase de liceu. Prima revista: „Cocostarcul Vesel”. Din dorinta tatalui ei a urmat Politehnica, dar fiind atrasa de literatura a facut in continuare Facultatea de Limbi si Literaturi Straine de la Universitatea „Spiru Haret”. In 2006 si-a luat masteratul cu o teza care scoate in evidenta anumite aspecte ale Analizei Discursului Politic in mod comparativ, pentru lideri politici din Romania si Statele Unite ale Americii. Devenind cadru didactic, functioneaza pentru doi ani ca profesor la Liceul „Sfantul Pantelimon”, apoi la Academia de Studii Economice din Bucuresti. A fost traducator autorizat de Ministerul Justitiei din Romania. In anul 2005 publica volumul de poezie intitulat ”Noduri”. Paraseste Romania, in urma cu un an (21 august 2009) stabilindu-se la Sydney, in Australia. Ajunsa la Antipozi, incearca sa se integreze in viata literara a acestui oras in special cu scrieri in limba engleza, devenind membra a NWG (New Writers Group). A participat la concursul organizat de aceasta societate cu serie de sapte poezii scurte intitulate Sacred (Sacred cuprinde titlurile: In Illo Tempore, Cipher, Hierophany, Ab Initio, Axis Mundi, Conjugal, Imago Mundi – concepte folosite de Mircea Eliade in lucrarile sale).

George ROCA
14 octombrie 2010
Sydney

APARITIE EDITORIALA DE EXCEPTIE, SUB SEMNATURA LUI DUMITRU CERNA: „POETII 2”

By Nicholas Buda
New York, USA
La editura Casa Cartii de Stiinta din Cluj Napoca a aparut, de curând, al doilea volum din seria „Poetii” a lui Dumitru Cerna.  Asteptat cu un vadit interes, de catre cititorii iubitori de literatura si criticii literari deopotriva, volumul „Poetii 2” este o veritabila antologie a prieteniei, „o carte iradianta sentimetal, cu arhitectura fastuoasa a unui moment consacrat poeziei zi poetilor” (Petru Poanta), in paginile careia Dumitru Cerna ne demonstreaza un admirabil exercitiu al generozitatii, dar si al iubirii. Portetele sale, consacrate unui numar considerabil de poeti, in marea lor majoritate clujeni, sau poeti care au avut si au o legatura de suflet cu orasul de pe Somes – orasul adoptiv al lui Dumitru Cerna – sunt facute cu exigenta celui care a patruns tainele poeziei, ajungand la esenta acesteia. De aici si dragostea, uneori neconditionata, pe care Cerna o are fata de poeti si poezie!
„Sunt portrete facute cu simt al observatiei foarte acut, cu dragoste, cu afectiune, cu simpatie, cu empatie chiar” (Adrian Popescu). Coloristica variata a acestora, având ca si numitor comun o iluminuozitate intensa a cuvintelor, are darul de a transpune imaginile poetilor intr-o iconografie a celebrarii fastuoase. „Sunt portrete din cuvinte fosforescente” (Petru Poanta), care proiectate pe fundalul social al poeziei de la Cluj Napoca, devind adevarate pictograme ale unui trecut literar care inca traieste in prezent, dar nu oricum, ci atins de penelul estetizant, cu adevarat magic, al lui Dumitru Cerna. „O frumoasa selectie de bijuterii” (Maria Vaida), „portrete pentru eternitate” (Monica Grosu), in care autorul „cauta partile frumoase si partile bune din fiecare poet” (Ion Muresan), volumul „Poetii 2” imortalizeaza parti ale istoriei literare romanesti, care ar trebui sa ne fie, mai adesea, langa suflet.

Comunicat: Un nou Targ Vintage si Handmade la Galati/Romania

“Madame VINTAGE”

Organizatoarele acestui nou targ Constance VINTILA si Angela BACIU invita pe toti iubitorii de frumos si arte in perioada:

22 – 24 octombrie 2010 in Club “Zodiar”(fostul cinema “Popular) la o noua editie a Targului Vintage si Handmade “Madame Vintage…la Galati”.

Ideea celor doua organizatoare este  si de aceasta data de a oferi publicului comparator 3 zile de bucurie si relaxare, intr-o atmosfera ambientala, veche, intr-un spatiu generos, deschis, aerisit, clubul “Zodiar” fiind deja cunoscut pentru ospitalitate, o echipa tanara si dinamica, muzica buna, in asa fel incat puteti veni sa admirati hainele si accesoriile vintage, dar si contemporane, bijuterii hand made din pietre semipretioase si fimo, argintarie, dantelarii, carti, obiecte de anticariat si multe alte surprize.

Puteti cumpara: hainute, esarfe, saluri, brose, inele, cercei, bratari deosebite, genti, cadouri, rame de fotografii si multe alte surprize.

Invitam cu aceasta ocazie toti artistii care doresc sa expuna si  sa vanda produse vintage si hand made, inscrierile au inceput deja, persoana de contact: Constance Vintila (officedecoratiuni@yahoo.com ) , dar si  pe toti stilistii de moda, fashionistele si cei ce iubesc schoping-ul.

Oferim ca de fiecare data: locatie frumoasa, spatiu accesibil, concept expozitional, continuitate, echipa profesionista, promovare media atat inainte, cat si dupa organizarea targului.

La “Madame Vintage” din Galati poti gasi, daca ai rabdare ,o multime de lucruri frumoase, inedite, cu preturi accesibile si mai mult decat prietenoase, iar pentru mai multe cumparaturi se ofera reduceri, iar din partea “casei” suveniruri de neuitat.

Ca la fiecare editie, va fi prezent si un fotograf profesionist care, la cererea vizitatorilor, va face fotografii de epoca in mijlocul obiectelor expuse.

Invitam pe toti galatenii, brailenii si turistii ce trec prin orasul nostru sa viziteze targul.

Scopul targurilor noastre este de a oferi vizitatorilor o clipa de relaxare si bucurie, de a-ti petrece intr-un mod agreabil timpul liber si de a promova si incuraja artistii

hand made.

Evenimentul beneficiaza, ca si pana acum de promovare media in presa scrisa, on line, reviste de specialitate, televiziuni si radio – si le multumim tuturor ca ne sunt aproape – dar si prin afise, flyere si pliante promotionale.

Accesul gratuit pentru vizitatori, intervalul orelor de vizitare este:

 11.00 – 19.00, va asteptam la o cafea fierbinte.

 
Echipa organizatorica “Madame Vintage”

Angela BACIU

scriitor, consilier cultural

                  &

Constance VINTILA

artist decorator

REGAL DE POEZIE BALCANICA LA BRAILA

Sfarsitul lunii Septembrie(24-25) a adus  la Braila asa cum dealtfel ne-a obisnuit in ultimii 4 ani o boare placuta si valoroasa de poezie balcanica, anul acesta fiind randul poeziei albaneze. Manifestarea s-a vrut si a si reusit sa fie un colaj de poezie si interactiune culturala romano-albaneza. Amfitrionii care au prezidat intalnirea au fost:  scriitorul Nicolae Marasanu, critical literar Vasile Spiridon, presedintele USR-filiala Galati-Braila  Corneliu Antoniu  si gazda propriuzisa dir. Bibliotecii Panait Istrati Dragos Adrian Neagu iar partea albaneza a fost reprezentata de Ministrul Consilier la amabasada Albaniei Luan Topciu.
Festivalul s-a deschis cu prezentarea invitatilor din Albania reprezentati de : Emir Nika – Director la Ministerul Culturii din Albania, Sami Pirraj – Directorul Bibliotecii din Priscina,  Bardbyl Londo precum si a celor din Romania poetii; Ileana Malancioiu, Rodian Dragoi, Valentin Talpalaru, Adrian a lui Gheorghe, Victoria Milescu, Adrian Munteanu, Constantin Gherghinoiu, Sanda Panait, Angela Baciu, prozatorului Vasile Datcu si a criticilor literari Vasile Spiridon si Voinescu.
Ministrul  Luan Topciu a invitat  audienta la o calatorie abstracta in lumea culturala albaneza cu accente pe momentele de apropiere ale celor doua literaturi.
Pe parcursul celor doua zile ale manifestarilor la Braila,  Romania si Albania s-au transformat in doi plamani care au alimentat inima poeziei,  recitaluri poetice ale invitatilor albanezi si roamani au facut ca in foaierul Casei Tineretului sa rasune muzicalitatea sunetelor poetice inalte.
Poezia a dovedit inca o data ca este un liant pentru prieteniile de calitate multe din personalitatile prezente legand prietenii literare care speram sa se intinda peste timp. Festivalul a fost colorat in ce-a de-a doua zi de formatia Serenada al Asocia?iei Liga Albanezilor din România care a prezentat un program de muzica albaneza.
S-au prezentat Caietele Balcanica, ale invitatilor festivaluluii si s-au dezbatut teme si probleme care insotesc cultura literara ale ambelor tari,  poeta Victora Milescu lansand ultimul vloum de poeme. Atmosfera pe cat de placuta pea tat de prieteneasca a fost plina de valoare spirituala confirmarea venind si de la prezenta uneia din Doamnele Poeziei Romanesti poeta  Ileana Malancioiu si a mesajului transmis de marele prozator brailean Fanus Neagu care tintuit de probleme de sanatate n-a putut onora invbitatia dar a tinut sa fie in festival chiar prin absenta transmitand iubirea si respectful domniei sale intregii asistente.
Prezenta personalitatilor a fost salutata cu respect prin inmanarea unor diplome de participare tuturor invitatilor.
Premiile Festivalului Balcamnica urmatoarele:
– pentru traduceri:
“Premiul Balcanica pentru traduceri”, a fost obtinut de braileanul Marius Dobrescu (România) si Baki Ymeri (Albania).
– pentru poezie:
“Premiul Balcanica pentru poezie”, a fost obtinut de  poetul Adrian Alui Gheorghe (România) si Bardbyl Londo (Albania).
– pentru intreaga activitate:
“Premiul Balcanica pentru întreaga activitate”, a fost obtinut de poeta  Ileana Malancioiu.

Pana la editia  urmatoare sparam se pare invitata va fi Poezia Greaca, salutam intentia si eforturile gazdelor!
Sanda Panait

O OAZA A DREPTATII

STILURILE  ORIENTULUI SI OCCIDENTULUI

Neve Tzedek este numele unui cartier situat in sud vestul Tel Avivului. Este prima asezare construita in apropierea vechiului port din Yaffo, inceputurile sale datind de prin 1887, adica cu douazeci si doi de ani inainte de data fondarii oficiale a primului oras ebraic modern. Astazi, cartierul este inglobat in mijlocul marei metropole dar, prin grija municipalitatii, si-a pastrat caracteristicile inceputului, ramanind un loc expresiv, cu o atmosfera ce aminteste de localitatile rurale.

Constructiile joase, strazile inguste, fatadele picturale realizeaza in Neve Tzedek o oaza pastorala in mijlocul marelui oras trepidant. De altfel, numele cartierului, in traducere inseamna “o oaza a dreptatii” , expresie extrasa din biblie unde este considerata una din denumirile dumnezeirii. Multi artisti si scriitori au locuit si au creat aici. Printre ei, laureatul premiului Nobel pentru literatura Smuel Joseph Agnon, vestitul rabin Abraham Kook, pictorul Nahum Gutman…

Era firesc ca artistii plastici sa gaseasca o permanenta sursa de inspiratie. Reuben Rubin, Tziona Tager, Yehoshua Grossbard, Yehezkel Streichman, Arie Lubin, Shimshon Holzman, Nachum Gilboa, Miriam Cojocaru, Silvia Ghinsberg si altii au fixat pe pinza  pitoresti paisaje urbane sau interioare in care se amestecau stilurile orientului si occidentului, eclectismul unei perioade atit de deosebite. Interesant este insa faptul ca, indragostiti de acest loc, cel mai mult s-au inspirat doi pictori nascuti in Romania, ajunsi de foarte tineri pe aceste meleaguri.

Primul este Nahum Gutman, unul din cei mai cunoscuti artisti israelieni (n. in 1898 la Tebulesti), cu un stil pictural foarte distinct, in care influentele europene si atmosfera orientala recreaza spiritul timpului, prima jumatate a secolului trecut.
Tablourile lui surprind peisaje, dar si scene de viata, imortalizind oameni, ocupatii si obiceiuri care au disparut. Gutman e un pictor figurativ, dar novator si nu odata se dovedeste un revotat, trecind la elemente abstracte sau linii nervoase, sugestii colorate.

Cel de al doilea, contemporan cu noi, este Avi Schwartz, bucurestean prin nastere, un artist patimas indragostit de zona care cuprinde vechiul port din Yafoo, cafenelele din piata de vechituri si cartierul Neve Tzedek. Bun colorist, exigent cu umbrele si lumina, Avi introduce in peisaj pesonaje pitoresti, elemente vetuste dar caracteristice, reconstituind pentru noi o lume miraculoasa, care a disparut, dar si-a lasat cu demnitate semnatura in modernitate.
                                                                       Dr. DOREL  SCHOR

Ciocarlia in rasarit

M-am dus spre rasaritul de soare si m-am intors cu el pe
umeri si cu urma razelor sale pe chip.
Aud in departare cantand cocosii dand glas diminetii, anuntand
venirea ei, anuntand rasaritul de soare si cate un latrat de caine
taie dimineata. Simt cum satul se trezeste din clipa in clipa prin
cantecul divin al ciocarliilor ce anunta rasaritul de soare si cate
un latrat de caine anunta… simt cum satul se trezeste din clipa
in clipa prin catecul divin al cocosilor, ce anunta rasaritul de
soare, cantec ce are cuprins in esenta sa acest trei ce duce
spre eternitate, spre inaltare, spre rasaritul de soare. Ciocarlia
si-a inceput trilurile inante de rasaritul soarelui, ca o ruga parca
adusa luminii si caldurii lui, ca o dorinta de a se inalta spre
lumina lui, spre caldura lui in plina vara, spre discul sau de foc.
Canta ciocarlia simfonia eternitatii naturii si a rasaritului
de soare si a inaltarii spre soare, e cantecul divin in cautarea
divinului, in cautarea dumnezeirii, in cautatrea lui Iisus.
Floarea soarelui, ii simt parfumul sau dumnezeiesc in dimineata
cu rasarit de soare. E totul umed si cald, un cald racoros.
Tacerea miresmei florii soarelui si cantecul ciocarliei
simfonizeaza rasaritului de soare. Rasarita e indreaptata cu
fata spre soare iar ruga ei rasaritului de soare. E parfumul ei
dumnezeiesc impletit cu trilurile ciocarliei si cu urma pasilor lui
Iisus ce pluteste deasupra si cu cautarea mea a razelor
rasaritului de soare.
Numai o data cu rasaritul de soare ciocarlia se inalta
spre cer. Merg spre sararitul de soare, merg spre rasaritul de
soare, si printre trilurile ciocarliei si spre drumul de tara auzind
in departare un cantec de cocos ca o avertizare parca a
rasaritului de soare. Sorb mireasma florii soarelui, mireasma
florii soarelui si as fi vrut sa nu am acum in urechi zgomotul
infernal si satanic de autobuz.
Toate petele norilor sunt date deoaprte, sunt fugarite
parca din fata soarelui facand loc, drum aparitiei divine a
soarelui si parintele Natanael trece prin fanaturi spre toaca ce
suna in jur, e toaca naturii, e cantecul meu poate ce
simfonizeaza cu cantecul naturii inchinat rasaritului de soare si
lui Dumnezeu. Nu sunt inca sus pe deal, dar astept parca ivirea
zorilor soarelui sa patrunda in toata fiinta mea si aceasta
mireasma zeiasca a florii soarelui indreptata cu petalele ei
galbene spre razele de soare si spre soarele ce va rasari.
Ah, Dumnezeule, se vede lumina, se vede portiunea de
foc printre nori, a rasarit soarele inante de a ajunge pe lac. A
birut lumina, e ca aparitia ta, Dumnezeule in negura mintii mele
de om muritor.
Privesc razele soarelui cum se revarsa deasupra norilor
si printre nori spre noi. Ciocarlia a primit si ea binecuvantarea
luminii. Ciocarlia se inalta sus, sus pana la cer spre soare si-mi
duce parca tacerea iubirii mele spre soare, spre Dumnezeu.
Razele soarelui, mireasma naturii, cantecul naturii si
iubirea mea sunt ca o explozie simfonica inaltata lui Dumnezeu.

VICTORITA DUTU