Iata ce spunea CLADIU SAFTOIU (fost consilier prezidentialo-basist, la Cotroceni!), în seara de 27 octombrie 2011, în emisiunea lui Mihai Gâdea, Sinteza zilei, pe la orele 22,30:

„ (…)Sa nu credeti ca a fost întâmplatoare interventia domniei sale (n.mea: Traian Basescu), prin iunie, iulie, alaturi de Ion Cristoiu, când i s-a pus o întrebare servita referitoare la rolul lui Antonescu si al Regelui Mihai. Se stie de multa vreme ca România este o tara impredictibila în Uniunea Europeana. CANCELARIILE, MARILE CERCURI CARE DECID ÎN ACEASTA LUME, CUM AR FI GRUPUL BILDERBERG, STIU UN UN LUCRU: ROMÂNIA NU ESTE UN PARTENER PREDICTIBIL ÎN UE, TOCMAI PENTRU CA ESTE CONDUSA DE POLITICIENI, IAR CLASA POLITICA ROMÂNEASCA ESTE UNA DINTRE CELE MAI CORUPTE DIN UNIUNE. ATUNCI SE PUNE PE TAPET SI ÎN DISCUTII DESTUL DE SOFISTICATE, DAR DISCRETE, IDEEA DE REVENIRE A CASELOR REGALE ÎN TARILE FOSTE COMUNISTE” .

…Celebrul Grup Bilderberg/TRILATERALA (prin care se planuieste, azi, reducerea populatiei terestre, de la 7,5 miliarde, la…240 de milioane!) , în care Nicolae Ceausescu a refuzat sa intre – dupa cum ne informeaza spionul Stelian Octavian Andronic: „<<In 1971, înainte de constituirea Trilateralei, în 1973, cineva care facea parte si din serviciile secrete, si membru al Grupului Bilderberg, a încercat sa-l racoleze pe Ceausescu. Nu pot sa dezvalui identitatea acestuia, dar este o persoana foarte cunoscuta pe plan mondial>>, ne spune fostul spion. <<Reactia lui Ceausescu a fost categoric împotriva. Daca ar fi fost de acord, soarta lui si a României, poate, ar fi fost cu totul alta. El a fost lichidat, exclus de pe scena istoriei, chiar de catre Trilaterala. Informatiile noastre au fost clare: în ianuarie 1989, reprezentantii Trilateralei, America – Henry Kissinger, Europa – Valéry Giscard d’Estaing, si Asia – Yasuhiro Nakasone, s-au întâlnit la Moscova, cu Mihail Gorbaciov. Dupa care Gorbaciov, la ultima întâlnire cu Ceausescu, i-a spus: <<NE VEDEM ÎN DECEMBRIE… DACA NE MAI VEDEM!>>“…!!! – http://www.philadelphia.com.ro

…Eu, personal, sunt PENTRU Monarhie în România – DAR NU STRAINA, NU IMPUSA PRIN JOCURI POLITICO-ECONOMICE (ticaloase si meschine, teribil de…omenesti!) dinafara: prin COROANA ROMÂNIEI, s-ar reda demnitatea DIVINA Neamului Românesc. Am iesi, probabil, dintre manele, tiganism organic si golanismo-mârlanism…!

…Poate s-or mai gasi, daca nu Musatini, macar ceva Cantemiresti, ori chiar Movilesti… – ori Basarabi, ori Brâncoveni, ori chiar Corvinesti…fie si ceva Ghiculesti sau Cantacuzini „post-fanarioti”, daca nu e-ncotro!…pentru o încoronare, cu folos românesc „de obste”!

…Eu stiu bine „cât îi poate rânza” familiei HOHENZOLLERN-SIEGMARINGEN si câta dragoste de România poate avea ea:

1– CAROL I a concesionat strainilor pâna si laptele din tâta mamelor valahe (sa nu uitam nici scandaloasa „afacere Stroussberg” [1] – nici înstrainarea pamântului românesc, catre liftele venetice si pagâne, fapt care a determinat explozia verbului eminescian: „Si cum vin cu drum de fier, Toate cântecele pier, /Sboara paserile toate /De neagra strainatate. /Numai umbra spinului /La usa crestinului. /Isi desbraca tara sânul, /Codrul, frate cu Românul,/ De secure se tot pleaca /Si isvoarele îi seaca! /Sarac în tara saraca!//Cine-au îndragit strainii /Mânca-i-ar inima cânii, /Mânca-i-ar casa pustia /Si neamul nemernicia. //Stefane, Maria Ta, /Tu la Putna nu mai sta, /Las’ Arhimandritului /Toata grija schitului, /Lasa grija Sfintilor /In sama parintilor, /Clopotele sa le traga /Ziua-ntreaga, noaptea-ntreaga, / Doar s-a-ndura Dumnezeu /Ca sa-ti mântui neamul tau! /Tu te-nalta din mormânt /Sa te-aud din corn sunând /Si Moldova adunând. /De-i suna din corn o data, /Ai s-aduni Moldova toata, /De-i suna de doua ori /Iti vin codri-n ajutor, /De-i suna a treia oara /Toti dusmanii or sa piara /Din hotara în hotara, /Indragi-i-ar ciorile /Si spânzuratorile!”)

…si cu atât mai putin sa uitam faptul ca, tot Carol I, a facut oficiul de „curea de transmisie” benevola, între „metrul” mason de la Sinaia si „executantii” austro-români din Bucuresti, atunci când s-a pus problema „azvârlirii peste bord” a lui MIHAI EMINESCU!)…;

2–FERDINAND I, asa-zis „Întregitorul” n-a „miscat în front”, în fata Reginei Maria-consoarta, care, daca s-a re-întregit ceva, prin România noastra (si …„S-A”…cel putin, teritorial – cu mult mai putin, însa, SPIRITUAL! – de aici si remarca lui CZC: „O tara e atât de mare, cât de mare îi este Neamului Ei – CREDINTA ÎN DUHUL DUMNEZEIESC!”), aceasta s-a realizat nu prin „rege”, ci prin amantii ei si prin oamenii politici, responsabili si patrioti, de atunci – tip Ionel I.C. Bratianu (culmea: pro-german!), Alexandru Marghiloman – si, surpriza! – masonul Alexandru Vaida-Voievod, n. 27 februarie1872, Olpret, azi Bobâlna – d. 19 martie1950, Sibiu („proeminentul politician român din Austro-Ungaria citeste declara?ia de auto-determinare în Parlamentul maghiar al Austro-Ungariei din Budapesta”)¹[2], care îi afla pe George Clemenceau (n. 28 septembrie1841 – d. 24 noiembrie1929 – … seful Masoneriei din acele vremuri teribile!) si pe Lloyd George, cum s-ar zice, „în toane bune”, la Paris… – si obtine (ce ironie a sortii: TOT „pe servetel”, cum a fost, apoi, pierduta pentru normalitate, România, la Ialta!) …cam tot ce s-a numit, apoi, „România Mare” – adica, ROMÂNIA NORMALA!

3–CAROL AL II-LEA este supranumit, extrem de graitor, „regele asasin”: nu doar ca instaureaza un regim autoritaristo-dictatorial (dimpreuna cu ELENA LUPESCU/WOLF si banda ei israelito-plutocratica!), ci inaugureaza terorismul politic, în România – macelarind (cu acord de la Hitler, amicul lui! – …sa faca bine sa taca toti latraii de pseudo-istorici, care neaga atât „tandretea” dintre Carol al II-lea si Hitler, cât si pe aceea dintre Stalin si Mihai I!) o întreaga generatie de tineri auto-jertfitori pentru patrie – si singurii AUTENTICI ANTI-BOLSEVICI: generatia formata în Scoala de Eroi, SCOALA DE DEMNITATE ROMÂNEASCA, a lui Corneliu Zelea Codreanu!

4–MIHAI I, care s-a „remarcat” printr-o fapta unica, în analele razboiului al II-lea mondial (tineretea nu poate fi scuza pentru ticalosie!): nu doar ca l-a arestat pe seful „de facto” al Armatei Române (sub influenta nefasta a „sfetnicului” mason Mocsony-Stârcea!), pe MARESALUL ION ANTONESCU, cel care, pe de o parte, ducea tratative ONORABILE de iesire a României din razboi (nu „capitulari” fara conditii si invazii, „cu noaptea-n cap!), pe de alta, organiza, pe linia Focsani-Namoloasa-Galati, dar si pe crestele Carpatilor – REZISTENTA ANTI-BOLSEVICA A ARMATEI REGALE A ROMÂNIEI!!!!) – dar l-a si predat comunistilor si, prin ei – rusilor/SOVIETICILOR, de la Moscova… – …determinând, astfel, un fals proces, încheiat cu „executarea” (de fapt, ASASINAREA!) Maresalului Patriot!

…Pâna si „seniorul” plecat, de curând, la Ceruri, ION DIACONESCU, stia despre „complotul DUDA”, care ferfeniteste, de tot (daca mai era ce…!), demnitatea „de drept si de fapt” a familiei regale, de azi, a României (istoricul Armatei Române, MIRCEA DOGARU, vorbeste, insistent si cu documentele „pe masa”, despre o „impostura regala”: regele Mihai I s-ar numi, spune dl MIRCEA DOGARU – „Cetateanul MIHAI ARGESANU” – si, prin argumentele dlui DOGARU, se fac tot mai multe atacuri, tot mai vehemente si mai deschise, la adresa lui Mihai I… – la care acesta nu raspunde nu dintr-un exces de…”eleganta regal-princiara”, ci pentru ca, se pare, nu are cum se apara de Adevar [3]!!!):

„ (…)Printul Nicolae are azi 26 de ani. Este fiul Principesei Elena, cea de-a doua fiica a Regelui Mihai. S-a nascut la 1 aprilie 1985 la Geneva, Nicholas Michael de Roumanie Medforth – Mills. Tatal sau, Robert Medforth – Mills, a fost profesor si oficial ONU. Parintii sai au divortat în 1991, dupa opt ani de la casatorie. Tatal sau a murit în 2002. Nicolae are o sora mai mica, Elisabeta Karina. Potrivit Normelor Fundamentale ale Familiei Regale, semnate de Regele Mihai la 30 decembrie 1997, PRINTUL NICOLAE ESTE ABIA PE A TREIA POZITIE A SUCCESIUNII LA TRON, DUPA PRINCIPESA MARGARETA SI MAMA SA, PRINCIPESA ELENA. (…)Si noi, dupa vizita aia a Regelui (n. mea: de Paste, 1992), ajunsesem la convingerea ca asta e solutia. Copilul ala avea vreo opt – zece ani, asa ceva. În vreo zece ani devine major. (n.red.: Dupa paranteza cu vizita de Pasti, revine la scrisoarea grupului monarhist. Se petrecea în primavara lui 1997.) Astia propusesera pe un neamt. Eu n-am vrut sa semnez. Regele a transmis ca a primit scrisoarea. A zis ca atunci când va veni el de Craciun în România vom sta de vorba asupra solutiei la problema asta. El a venit de Craciun (în realitate, a venit în vara lui 1997 – n.r.), dar vad ca nu ma cheama. La o reuniune, la Palatul Elisabeta i-am spus: Majestate, ati promis ca de Craciun veti sta de vorba, Da, aveti dreptate, zice, mâine ati putea? Si am fost si am avut o convorbire cu Regele. Si ne-am înfundat tocmai la problema asta cu succesiunea. Zice, am vazut propunerea voastra cu printul neamt, si ca el (Regele – n.r.) propune… (…)Dar cine n-a fost de acord cu Nicolae? Ei s-au consultat, Regele cu Regina, cu familia, sau a luat Regele singur hotarârea?
Nu, toata era opera familiei. CÂND I-AM PROPUS PE NICOLAE…, A ZIS, NU, CA NU STIE NICI ROMÂNESTE… DAR, ZIC, PARCA MARGARETA STIE ROMÂNESTE? SI E FATA DE 30 DE ANI… SI-MI ADUC AMINTE, STÂND DE VORBA, CA A VENIT REGINA…
Când stateati de vorba cu Regele?
Da. Si a venit Regina: Cât stati aicea? S-a facut coada afara! (Tonul cu care blândul Diaconescu reda cuvintele Reginei este greu de descris. Ca un ordin suierat, rostit cu un amestec de furie si dispret. De altminteri, se pare ca Regina ar fi facut ceea ce se numeste “o scena“. Ar fi patruns ca o vijelie în cabinet, trântind usile de perete. Ar fi strigat furioasa, suficient de tare cât sa auda si alti participanti la receptie si batând cu bastonul în podea, “CA DIACONESCU ÎNCEARCA SA-L CONVINGA PE REGE S-O ÎNDEPARTEZE PE MARGARETA DE LA TRON. SA FACA BINE SA-L LASE ÎN PACE CA REGELE DEJA A HOTARÂT!”)
Dumneavoastra erati singur cu Regele într-o camera?
Da.
Si a intrat peste dumneavoastra?
Deci asa s-a creat un curent pro-monarhic, dar cu solutia asta, Margareta.
Pe Margareta…
Da“ – cf. Adrian Patrusca/Horia Tabacu, Cum si-a taiat Monarhia craca de sub tron, în EVZ.RO, 29 august 2011 – interviu luat, acasa, liderului taranist Ion Diaconescu.

…Aceste lucruri le spune Ion Diaconescu si într-o scrisoare, publicata în cartea sa, Dupa Revolutie, Ed. Nemira, 2003: „Prin primavara anului 1997, am primit o scrisoare adresata regelui, redactata de un comitet promonarhic constituit initial în jurul lui Corneliu Coposu în timpul vietii acestuia si mi se cerea sa semnez scrisoarea ca succesor al lui Coposu . Printre membrii comitetului respectiv îmi amintesc de Dan Grigore, Alexandru Paleologu si Doina Cornea. Autorii scrisorii erau preocupati tot de problema succesiunii la tron si-i propuneau Regelui sa se conduca dupa statutul Regelui Carol I. Acest statut, pornind de la faptul ca Regele Carol I n-avea mostenitori directi de sex barbatesc, a prevazut ca acesta sa mearga în Germania, la fratele sau mai mare, din Casa de Hohenzolern Sigmaringen si sa adopte pe al doilea nascut al acestuia care a devenit mostenitor si viitorul Rege Ferdinand. Eu am considerat însa aceasta formula depasita, trecusera patru generatii de atunci si formula nu avea nici o sustinere în opinia publica româneasca. În schimb, dupa vizita familiei regale din 1992, la care participase si micul print Nicolae, copilul uneia dintre fiicele Regelui, se crease un foarte puternic val de simpatie în favoarea acestuia si toate cercurile monarhiste îl considerau drept posibil mostenitor al tronului. Dupa ce le-am prezentat argumentele pentru aceasta solutie, autorii scrisorii au fost de acord cu formula sustinuta de mine si au convenit sa modifice scrisoarea în acest sens, propunând ca solutie principala nominalizarea micului print ca mostenitor al tronului, mentinându-se în subsidiar si solutia lor initiala privind aplicarea statutului Regelui Carol I. Scrisoarea astfel modificata a fost semnata de mine si predata initiatorilor, pentru a fi înmânata Regelui”.

…Cunosc (ceea ce putini cunosc, azi, în România!) si scrisoarea lui CEZAR LAZAROVICI, din Tel Aviv, catre ideologul/liderul spiritual post-codrenist al Miscarii Legionare, FAUST BRADESCU – scrisoare în care originea asa-zisilor „regi valahi” , din veacurile XIX-XX se lamureste, definitiv : „Noi (n.n.: evreii si masonii)V-AM ADUS ÎN TARA UN MARE REGE, DINTR-O VENERABILA FAMILIE DE EVREI, dar voi nu ati meritat aceasta cinste. Porcilor!”

…Si uite ce se-apuca sa „clocotesca” nastrusnicii de masoni „bilderbergieni”, cu sef de filiala valaha MUGUR ISARESCU (acum, abia, pricep cum a reusit nu prea inteligentul evreu Mihai I nu doar SA SE ÎNTÂLNEASCA (înainte de a face asta cu Parlamentul!) – cu dl MUGUR ISARESCU! – …dar, si pe la mijlocul discursului de 800 de cuvinte, din Parlamentul României, sa alature (grozav de…„fratern”!) Academia Româna de…BANCA NATIONALA: „Îsi fac datoria fata de tara institutii CA ACADEMIA SI BANCA NATIONALA, desi vremurile de azi nu au respectul cuvenit fata de ierahia valorilor din societatea românesca”. Mai, sa fie: VITELUL DE AUR, pururi, pus GARDIAN AL DUHULUI!!!

 

…Domnilor “vraci ai Lumii”, masoni nenorociti! Voua nu v-a pasat si nu va pasa si nu va va pasa, macar o clipa, de nenorocirea Neamului Valah! Voi, “bilderbergienilor”, puteati sa decideti Monarhia, în România, înca din 1989! Dar acum, când “puneti pe tapet si în discutii destul de sofisticate, dar discrete, IDEEA DE REVENIRE A CASELOR REGALE ÎN TARILE FOSTE COMUNISTE” – o faceti NUMAI cu gândul la faptul ca o monarhie straina (hoasca de “regina a României”, Ana de Bourbon-Parma, nu binevoieste sa stie si sa vorbeasca O BOABA macar, din limba valaha: când i-a luat interviu Eugenia Voda, a vorbit EXCLUSIV în franceza: asa de tare ne iubesc acesti “hop-în-tol”, cu le ziceau taranii, în veacul al XIX-lea! – …nici fetele Majestatii Sale nu cunosc valaha, probabil tot din aceeasi…”prea multa dragoste de tara, ce da pe dinafara”! – …pur si simplu, LE PUT SI VALAHA, DAR SI VALAHII!!!) – …da, cu ajutorul unei monarhii straine de orice înseamna Duh Românesc, veti putea, “bilderbergienilor trilaterali”, sa jefuiti si ce-a mai ramas prin tara… – …PÂNA LA DISPARITIA ROMÂNIEI…ca ROMÂNIE A ROMÂNILOR/Urmasi ai TRACILOR SI A MARTIRILOR VOIEVOZI! “Bilderbergienii” nu mai au nevoie de un Golan Imprevizibil (“România este o tara impredictibila în Uniunea Europeana” – zice “goarna” de Claudiu Saftoiu…), precum si precât de Golan este si mai poate, înca, sa fie TRAIAN BASESCU – ci de un “hot lacom, prins în/cu TOATE haturile” apartenentei de/la… “FAMIGLIA” (regalitatea a devenit, din GARANTA LUI DUMNEZEU, pentru prosperitatea Neamului VALAH, cum era sub Sfintii Musatini, Cei PURURI Îngenunchiati în BISERICA LUI HRISTOS-MÂNTUITORUL! – o MAFIE INTERNATIONALA, suprapusa peste/identificata cu Iudeo-Masoneria MONDIALIST-CAMATAREASCA!), la CLOACA MASONICO-BÂLCEANA A EUROPEI! Nici macar sa nu îndrazneasca A MIMA “Majestatea Sa” MIHAI I nesupunerea… – fata de “verisorii” lui mondialisti (“de vitrina-de vitrina”, regisorii astia “iluministi/illuminati”, dusi de zgarda ori de lantug, de catre “bilderbergieni” – …dar “majestuoasa si preagratioasa” Elisabeta a II-a a Angliei, “verisoara” lui Mihai I… – ESTE ÎN FRUNTEA TOPULUI CELOR MAI BOGATI OAMENI DIN LUME!), cei pusi pe crima si jaf si genocid si…terracid!!!

…Ar mai fi ceva (subliniat, discret, si în interviul luat regretatului lider taranist, ION DIACONESCU): regele Mihai I nici nu mai are autoritate, în clanul sau evreiesco-tiganesc: “(…)Mai vârstnica principesa Margareta face cunostinta, bineînteles întâmplator, cu un actor aratos si cu zece ani mai tânar. Focul se aprinde. Sentimentele nu tin seama de vârsta si nu pleaca urechea la suspiciuni, cum ar fi pedigriul junelui Duda, al carui tata a fost secretar PCR, a detinut functii în PSD si, colac peste, ca sa zicem asa, pupaza, mai era si bun prieten cu Ion Iliescu. Degeaba a bombanit batrânul Rege, n-a avut spor în fata femeilor. Dupa doi ani de curte, casatoria e gata. Radu Duda devine print. La sfârsitul lui 2007, REGELE TRECE PESTE LEGEA SALICA SI O DESEMNEAZA PE PRINCIPESA MARGARETA DREPT MOSTENITOARE A TRONULUI. PRINTUL NICOLAE ESTE SCOS DIN JOC. DUPA DECESUL REGELUI, DUDA VA DEVENI PRINT CONSORT. ADEVARATUL CONDUCATOR AL CASEI REGALE A ROMÂNIEI. Trecusera 60 de ani de la abdicarea din 1947.

Într-un articol din revista Caminul Românesc care apare la Geneva, Nicolette Franck, autoare a mai multor carti despre viata Regelui, afirma ca DUDA A FOST INFILTRAT ÎN FAMILIA REGALA DE SERVICIILE SECRETE LA ORDINUL LUI ILIESCU. Presa publica un document incendiar care provine din biroul fostului prim-secretar PCR Iasi: UN TABEL CU NUME DE PERSOANE SI DATELE LA CARE PCR A APROBAT CA ACESTEA SA DEVINA PERSOANE DE SPRIJIN PENTRU SECURITATE. PE LISTA, RADU DUDA, ACTOR LA TEATRUL NATIONAL DIN IASI, PENTRU CARE PCR DADUSE APROBARE SA DEVINA PERSOANA DE SPRIJIN A SECURITATII LA 9.03.1986. Seful Securitatii Iasi, Constantin Ciurlacu, sustinea în 2006 ca lista este reala. Noul Print respinge indignat toate acuzatiile de colaborare cu Securitatea. De altfel, va si obtine o patalama corespunzatoare de la CNSAS, în ciuda vociferarilor lui Mircea Dinescu.
Din toamna lui 2002, legaturile sale cu PSD se oficializeaza: devine emisar pentru integrare euroatlantica al guvernului Nastase. Se molipseste de apetitul pentru afaceri dubioase si implica Familia Regala în scandalul fregatelor britanice, pentru achizitionarea de la fier vechi a carora, spune presa, s-ar fi dat o mita de 7 milioane de lire sterline. Schimbarea de putere din 2004 nu înseamna o schimbare si pentru Duda. El ramâne emisar al guvernului DA, gratie puntilor trainice care leaga PSD de PNL.
Estimp, Regele Mihai dispare tot mai mult de pe scena publica. Imaginea sa se topeste. Prezentele sale devin tot mai decorative. În toate ocaziile, ceremonii, sarbatori, singurul care vorbeste pentru Familia Regala este Printul Duda. Pe treptele decaderii, Regele Mihai îi acorda lui Adrian Nastase, seful ginerelui, titlul de “Omul Anului 2003” oferit de tabloidul VIP! LOVITURA DE GRATIE PENTRU CASA REGALA VINE ÎN 2008, CÂND PRINTUL DUDA, SOTUL VIITOAREI REGINE A ROMÂNIEI, ÎSI ANUNTA CANDIDATURA LA PRESEDINTIA TARII. Batrânul Rege, depasit de situatie, accepta cu jumatate de gura situatia penibila în care a fost pus: “Nu este un lucru obisnuit pentru un membru al Casei Regale. Dar viata ne-a pus în fata multor situatii neobisnuite, pe care am reusit sa le trecem cu bine”. TOTUL S-A TERMINAT: CASA REGALA A ROMÂNIEI RECUNOASTE REPUBLICA IMPUSA DE TANCURILE SOVIETICE! Dupa aceasta a doua abdicare a Regelui, printul-candidat, cotat cu 3% în sondaje, se retrage grabnic din competitie. MANEVRA DE ANIHILARE SI COMPROMITERE A REUSIT! Mai mult, PRIN PRESTATIA SA ÎN CAMPANIA ELECTORALA, DUDA ATRAGE CASA REGALA ÎN BATALIA POLITICA. O SCOATE DIN NEUTRALITATE SI O POZITIONEAZA PE ESICHIER, CEEA CE REPREZINTA ULTIMUL GRAD DE ÎNJOSIRE A COROANEI.

Ba penultimul! Anul trecut, Regele participa la parada de 9 mai de la Moscova. Însotit, bineînteles de Radu Duda, îmbracat în ofiter. Moscova a învins din nou!” – cf. Adrian Patrusca, Manevrele prin care Duda a pus mâna pe Casa Regala a României, luni, 29 August 2011.

Sau, în acelasi ziar: “Actorul Radu Duda o cunoaste pe Principesa Margareta, cu 10 ani mai în vârsta decât el, în 1994 si se casatoresc în 1996, cu toata opozitia Regelui. Nicolette Frank, apropiata a Regelui Mihai, scrie în revista “Caminul Românesc” de la Geneva ca Duda a fost infiltrat de serviciile secrete în Casa Regala la ordinul lui Iliescu.

Atitudinea lui Ion Iliescu fata de Casa Regala se schimba radical dupa casatoria lui Radu Duda cu Margareta. Viitorul print consort ajunge reprezentant al guvernului Nastase. Numele sau este implicat într-un mare scandal de presa, legat de o presupusa mita de 7 milioane de lire sterline care s-ar fi platit pentru achi­zitionarea celor doua fregate scoase din uz de marina britanica”.

…Deci, cine îsi vrea o “duda” drept rege…n-are decât sa fie regalist/monarhist (în sensul dat acestor vorbe, azi, de catre snobii care îsi dau peste cap, ochii cei crocodile-lacramosi…si se prefac ca n-au mai vazut, în viata lor, o fiinta mai supraterestru de inteligenta, înteleapta, buna si distinsa, decât…“Majestatea Sa Regele Mihai”…!).

…Eu, mai putin impresionabil decât “trombonistii” si decât toti “fripturistii” si fariseii – mi-as dori un VOIEVOD-CIOBAN, cu HARUL MARTIRIULUI DE/PENTRU NEAM… – un MUSATIN, un BASARAB ori BRÂNCOVEAN [4]…cei care, “cu sângele lor, au spalat pacatele noastre”!!!

…Daca asa stau lucrurile cu “infiltrarea lui Radu Duda”, ca “om al lui Iliescu” – sa ne mai mire, oare, “schimbarea cu 180 de grade” a atitudinii lui Iliescu, fata de…”FAMIGLIA…regala” – din 1990 pâna în 1992 …si, de la nunta lui Duda cu Margareta, “sa te tii, pânza, sa nu te rupi”…?! Guvernul Adrian Nastase propune, guvernul Tariceanu dispune…”Proiectul, intiat de Guvernul Nastase si însusit de Cabinetul Tariceanu,  prevede ca Regele Mihai urma sa primeasca 30 de milioane de euro, în schimbul castelelor Peles, Pelisor si Foisor, precum si pentru celelalte bunuri din inventarul acestora.
Dupa ce a trecut de Parlament, Legea despagubirilor pentru Rege a fost declarata integral neconstitutionala, de catre judecatorii Curtii Constitutionale. ACUM, CABINETUL TARICEANU A GASIT  MODALITATEA PRIN CARE SA FENTEZE ACEASTA DECIZIE”- cf. Cristina Trefas si Maria Manoliu, art. Statul va da regelui Mihai tot 30 de milioane euro pentru palate, în gândul.ro, 11 noiembrie 2005 (…“Gândul” este, si azi, dupa 6 ani, tot ziarul C.T.P.-ului – care a devenit, peste noapte… adorator “rrromeoliano-julietesc” al… Casei Regale! – cf. art. Regatul pentru un magar, 25 octombrie 2011! – …stie ce stie sinistrul, “cacealmistul” … – dar teribil de informatul personaj infernalo-malefic, de melodrama dâmboviteana!).

…“Bilderbergienii” vor nu doar sa-si “recupereze” …nu împrumuturile, CI CAMETELE!!! – ..ci, pur si simplu, sa schimbe geografia Europei, în asa fel încât unele state, precum este, în primul rând, România – SA DISPARA, PUR SI SIMPLU SI FARA NICIO ZARVA!!!

…Datele “recoltate” de la recensamânt m-au lamurit pe deplin: DA, ISRAELUL CENTRALIZEAZA TOATE INFORMATIILE/BILANT DESPRE VALORILE STATULUI ACTUAL ROMÂNESC (ceea ce noi, în 21 de ani de “democratie sinucigasa”, prin guvernanti tradatori si bicisnici, N-AM “TENTAT” NICIO CLIPA, MACAR!), PENTRU A-SI INSTALA, PE LOCUL ROMÂNIEI, NOUL LOR STAT-RAI/”CANAAN”, fagaduit lor de…SATAN!!! – …si, culmea! – fara vreo urma de…”problema arabeasca”, prin jur…!

…Iata de ce, eu personal, nu vreau, în egala masura, nici “pedelei”, nici “basesti”…niciun soi de MÂRLANO-GOLANO-TRADATORI!!!- …DAR NICI ASA-ZISI “HOHENZOLLERNI”…: evrei “nobili” si, mai cu seama… brigando-aventurieri, de renume (si NARAV, parsiv si statornic, precum RÂIA!) europeano-criminalo-mondialist!!!

…De ce? PENTRU CA-S, SI UNII, SI ALTII, RUDE (MORALE!) MULT PREA DE-APROAPE (…apropiate de MOARTEA NEAMULUI meu…)!!!

…TOT VISEZ SI TOT VOI VISA, PÂNA-OI MURI, NISTE CALAUZE SFINTE (…nu niste cazaturi tradatoare, nemernice, MÂRLANCE ori SNOABE! – TOT AIA: DISPRETUITOARE, DE MOARTE! – ALE PAMÂNTULUI CARE I-A PRIMIT/GAZDUIT!!! – …cazaturi cu cautaturi închiondorate, de ucigasi!), PENTRU SFÂNTUL NEAM AL VALAHILOR…!!!

…Tot se va-ndura (cândva – CU CERTITUDINE!) Hristos-Dumnezeu, ca sa se mântuie Neamul meu cel atât de vechi, de nobil si de umilit întru viforele istoriei… – Neam de MARTIRI, de CRUCIFICATI/RASTIGNITI (…precum ION VODA Armanul, precum „craisorii” CLOSCA si HOREA si TUDOR si…!), CUMPLIT DE DEMNI…!!!

 

prof. dr. Adrian Botez

NOTE:

1– AFACEREA STROUSSBERG a fost un puternic scandal politico-financiar privind concesionarea constructiei liniei ferate Roman – Bucuresti – Vârciorova consortiului prusian condus de Heinrich Strousberg, un antreprenor german. Neregulile descoperite ulterior în contract si conditiile în care s-a realizat concesionarea au provocat un puternic tumult în societatea vremii, aducând importante prejudicii statului român.

Henri Bethel Stroussberg, supranumit in secolul al 19-lea “regele cailor ferate” din Europa, a primit in 1868 din partea statului roman concesionarea pe 99 de ani a liniei ferate pe distanta Roman-Bucuresti-Varciorova, in lungime de 914,8 kilometri, pe care urma sa o construiasca intr-un rastimp de cinci ani. Istoria acestei afaceri pare izbitor de asemanatoare cu cea a constructiei autostrazii Transilvania, incredintata fara licitatiile cerute de lege de catre Guvernul Adrian Nastase, Grupului american de inginerie si constructii Bechtel, socotit cel mai puternic realizator de cai rutiere din lume. Cu alte cuvinte regele neincoronat al constructiilor de autostrazi al acestui secol.

In 1866, Printul Carol de Hohenzolern-Sigmaringen, agreat de numeroase Curti monarhice europene, este ales printr-un plebiscit domnitor al Romaniei. La 10 Mai in acelasi an, cu prilejul depunerii juramantului in fata Parlamentului, el tine o cuvantare, in care isi expune propriul sau program de transformare a tarii intr-un stat european, subliniind intre altele cerinta esentiala pentru atingerea acestui tel, anume existenta unei retele de cai ferate. El spunea: “E cel mai bun mijloc de a activa productia, de a favoriza traficul si de a favoriza raspandirea luminilor”. Fara indoiala, avea perfecta dreptate, insa problema era faptul ca Romania traversa o criza financiara, datorata imprumuturilor contractate in strainatate de regimul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, situatie penibila care a contribuit in final la abdicarea acestuia, fortata de partidele liberal si conservator care dominau Parlamentul.

La venirea pe tron a Principelui Carol I, Romania nu dispunea decat de linia Bucuresti-Giurgiu, care facilita legaturile cu Europa Occidentala pe calea ferata, conectata la cea fluviala cu navele pe Dunare. Proiectul princiar de a inzestra Romania cu o retea feroviara aparea generos si atragator pentru populatie si partidele politice, care l-au salutat cu entuziasm, parand o initiativa de bun simt a sefului statului. Nu se stia insa ca, in spatele acestui program, se afla interesul major al noului suveran de a capata recunoasterea sa ca domnitor al Romaniei de catre marile puteri europene, indeosebi Imperiul Otoman. Prusia, al carei cuvant era ascultat fara nazuri de Poarta Otomana trebuia sa fie contactata prima. Caci, ca la biliard, pentru ca Romania sa capete ce dorea, adica firmanul de investitura a noului domnitor din partea Turciei, precum si recunoasterea perpetuarii unirii celor doua principate Muntenia si Moldova, demersurile diplomatice necesare se cereau incepute nu la Istanbul, ci la Berlin. Iar la Berlin, una din conditiile secrete impuse Romaniei contra serviciilor diplomatice a fost ca drumurile de fier necesare tarii sa fie concesionarea unei companii prusace. Evident, afacerea aparea foarte convenabila ca idee politica. Atat Prusia, cat si Romania aveau de castigat. Prusia primea bani, iar Romania dobandea o infrastructura moderna.

Pana aici, toate bune. Numai ca, la sfarsitul secolului 19, ca si la inceputul celui de al 21-lea, orice concesiune publica din Romania trebuia facuta, conform Constitutiei, doar pe baza unor licitatii. Guvernul s-a conformat legii si a deschis o licitatie internationala, la care s-au angajat o companie spaniola si cateva companii austriece. DAR, INAINTE CA ACESTEA SA INTRE IN COMPETITIE, CAROL I A IMPINS GUVERNULUI, DESCHIS, UN CONCURENT-SURPRIZA, ANUME CONSORTIUL PRUSAC B.H. STROUSSBERG, LA CARE PARTICIPAU CU ACTIUNI PERSONAJE MARCANTE DIN MAREA NOBILIME GERMANA, PRINTRE CARE PRINTUL HUGO DE HOHENLOHE, DUCE DE UJEST SI PRINTUL CAROL ANTON DE HOHENZOLERN-SIGMARINGEN, TATAL NOULUI DOMNITOR AL ROMANIEI. DE ALTFEL, ACESTA A RECOMANDAT FIULUI SAU CONSORTIUL B.H. STROUSSBERG “CA O GARANTIE IMPOTRIVA INTRIGILOR IMORALE”.

Stroussberg vine la Bucuresti si semneaza cu statul roman contractul de concesionare pe 99 de ani a caii ferate si de executare a lucrarilor necesare. H.B. Stroussberg s-a angajat sa stranga banii necesari lucrarilor, pe care Romania nu-i avea, emitand obligatiuni plasate pe piata europeana, cu dobanzi garantate de Guvernul de la Bucuresti. DOMNITORUL CAROL I FACE O A DOUA GRESEALA, PATRONAND AFACEREA, ASOCIINDU-SE CU AMBRONN, SAMBELANUL TATALUI SAU, PE CARE L-A NUMIT, DE ALTFEL, SI CONSILIER AL CASEI SALE PRINCIARE, IAR IN PLUS, REPREZENTANT AL STATULUI ROMAN. TOT CONSILIER ERA SI BANCHERUL BERLINEZ GERSON BLEICHRODER, ACESTA PRELUAND DREPTURILE CONSORTIULUI STROUSSBERG, CONTRA INTERESELOR ROMANIEI.

Legea concesionarii Stroussberg este publicata în Monitorul Oficial din 22 septembrie si prevedea constructia urmatoarelor linii ferate:

• 1. Roman – Marasesti – Tecuci, cu ramificatia Tecuci – Bârlad

• 2. Galati – Braila – Buzau – Ploiesti – Bucuresti

• 3. Bucuresti – Pitesti – Slatina – Craiova – Turnu Severin – Vârciorova

• Dupa terminarea constructiilor acestor linii guvernul român putea cere si constructia liniei Buzau – Focsani – Marasesti.

Costul pe kilometru al retelei feroviare urma sa fie de 270.000 lei aur, adica un total de 247.000.000 lei pentru lungimea magistralei de 914,8 km., inclusiv întregul inventar fix si mobil.

Consortiul putea emite obligatiuni pentru formarea capitalului necesar, asigurate de fondul cailor ferate, cu dobânzi garantate de stat. Obligatiunile aduceau dobânzi de 7,5% pe an si erau emise de purtator. Un prim conflict a aparut în momentul când domnitorul Carol I a propus numirea prusacului Ambronn în functia de comisar al statului român, pentru a supraveghea emisia de obligatiuni. Ambronn era un apropiat al lui Strousberg, ceea ce putea considera un dezavantaj pentru statul român. Numirea era si ilegala, caci un strain nu putea fi numit în pozitia de comisar-controlor din partea statului român.

Durata concesiunii era de 90 ani si se socotea de la terminarea primei linii Roman – Galati, iar tot inventarul si exploatarea liniei aveau sa treaca în patrimoniul statului. De asemenea, terenul necesar liniilor era cedat de stat consortiului, în mod gratuit, dar acesta trebuia sa asigure transportul gratuit al postei si sa permita statului instalarea de fire de telegraf pe stâlpii companiei, de-a lungul liniilor.

Lucrarile au inceput, insa timp de cativa ani, pana in 1871, H.B. Stroussberg contruise doar doua tronsoane de cale ferata intr-o maniera deplorabila, Bucuresti-Braila si Galati-Roman, dar lasand multe intreruperi, astfel incat traseul nu putea fi utilizat in intregime. Presa de opozitie, ca si parlamentarii liberali, au inceput o campanie de denuntare a modului in care consortiul prusac proiectase si executase calea ferata, incriminand fara nici o ocolire pe Carol I ca a patronat “o foarte murdara afacere”. Scandalul a izbucnit violent cand s-au aflat o multime de amanunte ascunse de guvernul conservator care-l sprijinea pe domnitor.

Intre altele, a fost dat pe fata faptul ca H.B. Stroussberg santaja guvernul cu sistarea lucrarilor pana nu i se vor avansa patru milioane de taleri-aur, ceea ce era practic o escrocherie, facuta la fel si in Rusia de catre prusac, cu putin timp inainte. Mai mult, din presa austriaca s-a aflat ca B.H. Stroussberg recrutase deja 6000 de muncitori prusaci care urmau sa-i inlocuiasca pe lucratorii romani, in pofida prevederilor contractuale ce stipulau ca mana de lucru trebuia asigurata pe plan local. In fine, s-a vazut ca valoarea pe kilometru de cale ferata impusa de firma prusaca era de cateva ori mai mare decat cea oferita de firmele spaniola si austriece, eliminate din competitie in mod abuziv.

TOATE ACESTEA AU TRANSFORMAT O AFACERE COMERCIALA INTR-UNA POLITICA, AJUNGANDU-SE PANA ACOLO INCAT LUI CAROL I SA I SE CEARA ABDICAREA, CAND S-A DOVEDIT CA AMBRONN, PROTEJATUL REGELUI, SE FACUSE NEVAZUT, IAR BANII ESCROCATI ROMANIEI FUSESERA IMPARTITI INTRE NOBILII PROTECTORI PRUSACI AI LUI STROUSSBERG. Finalul scandalului cu tenta internationala a plutit intr-o maniera nebuloasa. Stroussberg a fost obligat chiar de cancelarul prusac Bismarck sa plateasca Romaniei 6 milioane de franci, iar ministrilor de la Bucuresti chemati in judecata de Opozitia parlamentara pentru neglijenta in dauna statului li s-au retras acuzatiile, Kaiserul german insusi l-a absolvit pe Carol I de responsabilitati, ceea ce i-a dat aripi regelui sa declare: “Domnii de la Berlin ar vrea sa trateze Romania ca pe Egipt”. Totul s-a incheiat definitiv in ianuarie 1889, cand statul roman a rascumparat de la concesionari liniile ferate, devenind proprietarul acestora. Din acel moment, reteaua de cai ferate a fost extinsa de CFR, culminand cu realizarea podurilor de peste Dunare de catre Saligny, lucrare considerata la acea vreme cea mai mare si mai moderna din Europa.

Referinte:

1) http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Afacerea_Strousberg

 

2– “În perioada României Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, încadrat în loja “Ernest Renan”, alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a.

El (n.mea: Alexandru Vaida-Voievod) a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale românesti, inclusiv Basarabia” – cf. Ziare.com

3 – „În ceea ce-l priveste pe numitul Mihai, „voievod de Alba Iulia“, care nu a fost rege, pentru ca tatal sau, Carol II, nu a abdicat niciodata, el a renuntat, la 30 decembrie 1947, „pentru mine si pentru urmasii mei la tron, renuntând pentru mine si pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat…“. În consecinta, Mihai a devenit CETATEANUL MIHAI ARGESANU, nume sub care a vizitat familia Ceau­sescu în secret de trei ori, obti­nând retragerea lui Valentin (amantul Margaretei, fiica sa) de la Oxford si sistarea pro­cesului privind furtul celor 42 de tablouri din patrimoniul national. El a pierdut, astfel, dreptul de a aspira la calitatea de sef al Casei Regale române, calitate detinuta de regele en titre Carol II si care, la moa­r­tea acestuia (4 aprilie 1953), nu putea fi revendicata decât de printul legitim Carol Mircea Grigore (recunoscut prin deciziile irevocabile ale tribunalelor din Lisabona si Paris în 1955, 1957 si 1963). Abdicând, Mihai a pierdut si dreptul la utilizarea tuturor titlurilor amintite, titluri pe care a reînceput sa le utilizeze astazi, ilegal, deoarece nu a redevenit rege.

Prin urmare, în 1948, la Ate­na, nu „M.S. Regele Mihai I“ sau „A.S.R. Mihai al Ro­mâniei“ s-a casatorit cu prin­tesa Anne de Bourbon-Par­ma, ci cetateanul Mihai Argesanu. Drept consecinta, atât numita Anne de Bourbon-Parma, cât si fiicele sale utilizeaza ilegal titlurile de „M.S. Regina“, respectiv „A.S.R. Printesa“, la care nu au dreptul. Cu atât mai mult sotul Margaretei Duda, Radu Duda, comite un fals de identitate utilizând titlul de „A.S.R. Printul“, fals demon­strat de revista „Royalty“ în cadrul procesului pentru im­pos­tura pierdut de el la Londra în octombrie 2006. Acest titlu i l-ar putea oferi Mihai doar daca ar redeveni rege, iar România – regat, ori Fürst-ul Casei de Hohenzollern-Sig­maringen, daca ar deveni „îm­parat“ sau „rege“ al Ger­maniei.

Nefiind cazul, atragem atentia membrilor celor doua Camere ale Parlamentului Ro­mâ­niei ca atât România, cât si Germania fiind republici, im­postura trebuie sa înceteze, numita familie Argesanu-Du­da sa intre în legalitate, vino­vatii – pedepsiti conform Co­dului Penal si toate drepturile si privilegiile obtinute ilegal, prin „uzurpare de calitati ofi­ciale“ si „fals privind identi­tatea“ de catre cei mentionati – retrase! Aceasta pentru ca Ro­­mânia aspira la recu­noasterea sa ca „stat de drept“ – cf. Senator Nicolae IORGA, Liderul Grupului Parlamentar P.R.M., din Senatul României.

4– „Plenipotentiarul venetian la Tarigrad, Andrea Memno, a fost de fata în 15 august 1714, la scena executiei lui Constantin Brâncoveanu Voda si a membrilor familiei sale ucisi din porunca sultanului Ahmed. În scrisoarea sa catre dogele Venetiei, plenipotentiarul sau raporteaza astfel:

Duminica 15 august de dimineata, s-a taiat capul batrânului principe al Vlahiei, tuturor fiilor lui si unui boier care-i era vistier.

Iata cum s-a facut:

Înca de dimineata Sultanul Ahmed se puse într-un caic împaratesc si veni la seraiul zis foisorul Jalikiacs pe canalul Marii Negre, în fata careia era o mica piata, unde au adus pe Brâncoveanu Voievod, pe cei patru baieti ai lui si pe vistierul Vacarescu, i-au pus în genunchi unul lânga altul la oarecare departare, un gâde le-a scos caciulile din cap si Sultanul i-a mustrat facându-i haini. Apoi le detera voie a face o scurta rugaciune.

Înainte de a se ridica securea asupra capului lor fura întrebati daca voiesc sa se faca turci si atunci vor fi iertati. Glasul cel înabusit de credinta al batrânului Brâncoveanu rasuna si zise înspaimântat de aceasta insulta:

<<Fiii mei, fiii mei! Iata, toate avutiile si orice alta am pierdut. Sa nu ne pierdem înca si sufletele! Stati tare, barbateste, dragii mei, si nu bagati seama de moarte; priviti la Hristos Mântuitorul nostru, câte a rabdat pentru noi si cu ce moarte de ocara a murit! Credeti tare în aceasta si nu va miscati, nici va clatiti din credinta pravoslavnica pentru viata si pentru lumea aceasta!Aduceti-va aminte de Sfântul Pavel, ce zice: ca nici sabie, nici îmbulzeala, nici moarte, nici alta orice nu-l va desparti de Hristos, ca nu sunt vrednice muncile si nevoile aceste de aici spre marirea ceea ce o va da Hristos. Acum, dara, o dulcii mei fii,cu sângele nostru sa spalam pacatele noastre!>>

La aceste cuvinte, Ahmed se facu ca un leu turbat si porunci sa li se taie capetele. Gâdele înfiorator, ridica securea si capul marelui vistier Enache Vacarescu se rostogoli pe pamânt. Apoi se începu cu uciderea copiilor. Când gâdele ridica securea la capul feciorului celui mai tânar al domnului, Beizadea Mateias, numai de 16 ani, acesta se îngrozi de spaima; sarmanul copilas, vazând atâta sânge de la fratii lui si de la Vacarescu, se ruga de Sultan sa-l ierte, fagaduindu-i ca se va face turc. Însa parintele sau, Domnul, al carui cap cazu în urma, înfrunta pe fiul sau si zise: “Mai bine sa mori în legea crestineasca, decât sa te faci pagân, lepadându-te de Iisus Hristos pentru a trai câtiva ani mai mult pe pamânt!

Copilasul asculta si ridicând capul, cu glas îngeresc zise gâdelui: “Vreau sa mor crestin. Loveste!”

În urma ucise si pe Brâncoveanu.

O Doamne! O Doamne! Pana-mi tremura când va scriu Excelenta. Ceea ce am vazut … Ma întreb: putut-a fi de fata cineva sa nu fi plâns, vazând capul nevinovatului Mateias tânar tinerel, rostogolindu-se pe jos, lânga capul parintelui sau care se apropiase de-al copilului … parea a-l îmbratisa…

Gâdele stropit de sângele crestinesc, face un salut Sultanului Ahmed si se retrage. Sultanul însotit de plenipotentiarii Germaniei, Rusiei, Angliei se ridica sa plece. Vazându-ma cu ochii înlacrimati spuse Sultanul ca regreta acum ceea ce a savârsit…” – cf. Arsenie Boca, Cararea Împaratiei, cap. 2: Razboiul nevazut.