Mariana Gurza – Recenzie "EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX"

Putem spune despre Octavian Curpas, autorul volumului EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – „Pasoptisti” români în Franta, Canada si Statele Unite, volum aparut la Editura Anthem, Arizona, 2011, ca face parte din suita intelectualilor români ce au reusit departe de tara.

Destinul celor plecati, de multe ori complicat de evenimente si motivatii necunoscute noua, lasa amprenta locului. Asa cum ar spune si M. Eliade „destinul este acea parte din Timp în care Istoria îsi imprima vointa ei asupra noastra.“

Fiecare dintre cei dezradacinati au odiseea lor, autorul însusi declarându-se un Ulise, ce reuseste prin inteligenta si perseverenta sa-si atinga scopurile. As putea spune ca inima lui Octavian Curpas bate ritmat pe sunet de doina romaneasca în Arizona, unde acesta s-a stabilit, alaturi de fiintele cele mai dragi…

Dar dorul de casa, locurile copilariei îl urmaresc inconstient, lasând prin paginile volumului nostalgia românului pribeag. Nu as spune „exilat”…

„Dumnezeu este un vecin fata de exilul eului nostru, care ne face sa ne cautam pe alte tarâmuri si sa nu fim niciodata în apropierea noastra, prin soarta inaccesibila noua”, afirma Emil Cioran.

O carte document as spune, prin aceasta incursiune istorica a diasporei românesti de la mijlocul secolului trecut. Dorinta de libertate si de a-si împlini visurile i-a determinat pe cei plecati sa-si priveasca viitorul în credinta si adevar, asa cum spunea si Mircea Eliade ca “a fi liber înseamna înainte de toate, a fi responsabil fata de tine însuti.”

Fiecare erou al cartii este desenat pe o harta planetar-sufleteasca de catre autor cu profesionalism si o tandrete remarcabila. Demnitatea româneasca strabate fiecare pagina… Sa fie dorinta scriitorului de a ne mai reda din demnitatea stirbita de vremi?

,,De ce îi este omului de astazi foame? De iubire si de sens.” ( Nicolae Steinhardt)

Aceasta “foame” o regasim în volumul lui Octavian Curpas. O viata de cautari, dorinta de izbanda !

Personajele sale autentice au prins si mai multa viata prin subtilitatea autorului. Felul în care îl descrie autorul pe Dumitru Sinu este foarte bine ancorat în volum, vorbind de cei 63 de ani de exil. Acesti ani ”înseamna mult pentru un emigrant: învataminte trase din propriile întâmplari de viata, evaluarea fiecarui individ cu mare atentie si selectarea adevaratilor prieteni, înseamna sa stii, sa vrei si sa poti sa întinzi o mâna de ajutor atunci când cel de lânga tine are nevoie si asta pentru a putea primi la rândul tau, pentru ca niciodata nu stii ce-ti aduce ziua de mâine. Dumitru Sinu a reusit sa se-ncadreze în rigorile unei lumi dure, a unei lumi care l-a calit si l-a întarit si în care a reusit sa se înconjoare de foarte multi oameni care si-au dobândit în fata sa, statutul de PRIETEN. Daca ar fi sa polemizam pe baza acestui subiect ne-ar trebui pagini întregi pentru a-l creiona si a-i evidentia toate caracteristicile, implicatiile, avantajele si uneori, dezavantajele, asa ca las la latitudinea fiecaruia dintre dumneavoastra alegerea prototipului uman care sa întruneasca toate cerintele pentru a-l ridica la rangul de prieten.“

Fiecare personaj are povestea sa captivanta, autorul facând adesea trecerea prin momentele esential-umane: nasterea, scoala, prima dragoste, casatoria, familia, prietenii, urme adâncite în timp si spatiu.

Cuvintele noastre “reprezinta o introducere la dor”, considera Constantin Noica si adesea ilustrul gânditor se întreaba daca nu s-ar putea fundamenta “o filozofie a dorului drept una a românescului.”

Prin acest dar, facut noua, românilor de-acasa si nu numai, Octavian D. Curpas ne poarta într-o noua lume, unde “limba” si-a gasit locul dupa cum afirma Heidegger: “Limba este deopotriva loc de adapost al Fiintei si locas al esentei omului”. (“Scrisoare despre umanism”)

Folosind stilul sau remarcabil de jurnalist si fin psiholog, îmbinând în nuante vii destinele prietenilor sai, uneori contopindu-se prin afect, leganat de propriile sale amintiri, nu pot sa nu remarc românismul adâncit ca într-o fântâna cu “apa vie”.

“Limba este însasi floarea sufletului etnic al românimii…“Din mii si mii de vorbe consista-a noastra lume”… “Nu noi suntem stapânii limbii, ci limba e stapâna noastra… Limba si legile ei dezvolta cugetarea”. (M. Eminescu)

Octavian Curpas prin EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – „Pasoptisti” români în Franta, Canada si Statele Unite, o noua viziune socio-psihologica din perspectiva istorica asupra diasporei, poate sa fie o carte de referinta pentru noi toti.

“Împrejurarile sunt mai întotdeauna grele. Si fiecare obtine ce vrea, dar ceea ce vrea cu adevarat, nu ceea ce spune ca i-ar placea sa aiba; ceea ce se obtine prin neprecupetit sacrificiu, înfrângând lenea, nestaruind asupra scrupulelor. Împrejurarile nu pot fi scuza decât pentru ratati; si ratatii pe plan social sau duhovnicesc sunt cei care s-au dat batuti, n-au avut mesaj sau nu le-a fost destul de scump.“ Nicolae Steinhardt

Octavian Curpas a reusit! Si nu este singurul! Încetul cu încetul ne vom recâstiga mândria de român, (hulita azi de unii), prin cei de lânga noi, care ne dau lectii de românism, de demnitate nationala.

EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – „Pasoptisti” români în Franta, Canada si Statele Unite, o carte document ce merita citita…

Mariana Gurza
Timisoara

Consfătuire zonală a Comunității Baptiste de Cluj – Chiuiești (CJ)

Apostolii și prezbiterii s-au adunat laolaltă, ca să vadă ce este de făcut.”                                             FAPTE, 15.6

ISUS HRISTOS ESTE DOMNUL!

.

Localitatea Chiuieștidate de referință

Comuna Chiuiesti (CJ), este situata in partea de Nord a României. Pentru a merge de la Cluj Napoca la Chiuiesti, o faci pe  soseaua nationala Cluj-Dej-Baia Mare. Când vei rula prin comuna Cășeiu, la 6 km nord-vest de orasul Dej Continue reading “Consfătuire zonală a Comunității Baptiste de Cluj – Chiuiești (CJ)”

Pornografie si dezumanizare

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082


www.alianta-familiilor.ro

office@alianta-familiilor.ro

26 aprilie 2012

PORNOGRAFIE SI DEZUMANIZARE

Pornografia dezumanizeaza. Pe cei care o produc cit si pe cei care o consuma. Este una din plagile sociale care permeaza intreaga societate dar care, ciudat, se bucura de protectia legii si a constitutiei. De aceea, batalia impotriva pornografiei pare ca si pierduta. Libertatea de exprimare impiedica limitarea impactului nefast care pornografia il are asupra societatii. Unii au dreptul sa o produca iar ceilalti dreptul sa o consume. In plus, e tot mai pe larg cunoscut ca pornografia afecteaza mai toate dimensiunile existentei umane, chiar creerul si viata intima. Tehnologia moderna valideaza tot mai des acest adevar. Nu ne putem gindi la nici un aspect pozitiv al pornografiei. Continua sa faca ravagii, distrugind familii, barbati odata integri, femei odata cunoscute pentru virtutea lor, tineri odata model. Efectele negative se tin in lant si se intensifica reciproc. Iar dependenta de pornografie se manifesta la fel si la barbati si la femei. Iar numarul femeilor dependente de pornografie este si el in crestere. Da, si femeile sunt dependente de pornografie.

Barbatilor, daca nu stiti, va spunem noi – femeile dispretuiesc barbatii care consuma pornografie. Tinerilor: prietenele voastre va dispretuiesc daca vizualizati pornografie. Nu o spunem noi, ci o spun ele – expertele. Noi doar repetam ceea ce aflam din partea lor. O experta de reputatie internationala care si-a spus recent opinia in sensul acesta este Raquel Welch, vedeta de televiziune americana si zeita a frumusetii anilor 60. Pe 8 martie a dat un interviu publicatiei Men’s Health in care critica chiar aspru amploarea pornografiei si declinul virilitatii barbatilor afectati de pornografie. (Articolul poate fi citit in engleza in intregime aici: http://www.menshealth.com/print/33528) Opinia ei despre acesti barbati e simpla, dar, probabil corecta – in epoca moderna se observa un declin al virilitatii masculine in masura in care consumul de pornografie creste.

Concluzia ei: “I think we’ve gotten to the point in our culture where we’re all sex addicts, literally. We have equated happiness in life with as many orgasms as you can possibly pack in, regardless of where it is that you deposit your love interest. It’s just dehumanizing. And I have to honestly say, I think this era of porn is at least partially responsible for it. Where is the anticipation and the personalization? It’s all pre-fab now. You have these images coming at you unannounced and unsolicited. It just gets to be so plastic and phony to me. Maybe men respond to that. But is it really better than an experience with a real life girl that he cares about? It’s an exploitation of the poor male’s libidos. Poor babies, they can’t control themselves. I just imagine them sitting in front of their computers, completely annihilated. They haven’t done anything, they don’t have a job, they barely have ambition anymore. And it makes for laziness and a not very good sex partner. Do they know how to negotiate something that isn’t pre-fab and injected directly into their brain?” (“Cred ca am ajuns la un punct in cultura noastra unde toti suntem dependenti de sex, literalmente. Am definit fericirea in viata cu numarul maxim de orgasme pe care-l putem avea, fara deosebire de sursa orgasmului. Este dezumanizant. Si trebuie s-o spun pe sleau, epoca aceasta a pornografiei e intr-o oarecare masura responsabila pentru situatia asta. Unde mai e secretul dragostei si al anticiparii romantice? In zilele noastre toate imaginile sunt prefabricate. Primesti aceste imagini nesolicitate si neanuntate. Pentru mine aspectele acestea sunt plastice si ireale. Poate barbatii raspund pozitiv la ele. Dar, sunt experientele pornografice chiar mai bune decit experientele cu o femeie tinara care te iubeste? E o exploatare a libidoului sarmanului barbat. Sarmanii de ei, nu se mai pot controla. Imi imaginez doar cum stau in fata computerelor lor, complet anihilati. Lipsiti de slujbe, nu fac nimic, abia mai au ceva ambitii minime in viata. Astfel de barbati sunt lenesi si niste parteneri nu tocmai buni.”)

In ultimele decade insa, femeile au declansat ele insele o revolta impotriva pornografiei. Pentru ca pornografia le dezumanizeaza si pe ele. Societatea le impune standarde de frumusete artificiale, ireale, greu de dobindit, si extrem de greu de mentinut. Presiunea de a fi frumoasa si pe placul prietenului sau al sotului e peste tot si incepe devreme in viata. Vine din partea prietenilor, al colegilor, dar mai ales a mass mediei, al show-urilor deocheate care ne infesteaza casele si viata. Astazi scriem tocmai despre aceasta revolta a femeilor impotriva pornografiei dezumanizatoare. Materialul a fost tradus si adaptat pentru noi de Cristina Maria Visovan, studenta de engleza-franceza la Cluj, dar din Sighet. Ii multumim foarte mult pentru calitatea exceptionala a traducerii si investitia de timp. Cristina este una din voluntarele AFR. Articolul integral in engleza poate fi citit aici: http://www.beautyredefined.net/porn-pop-culture-taking-our-power-back A fost publicat in August 2011 de miscarea antipornografie Beauty Redifined. (“Frumusetea Redefinita”) Titlul articolului este sugestiv – Porn & Pop Culture: Talking Our Power Back. (“Pornografia si cultura pop: Sa ne redobindim puterea”)

PORNOGRAFIA SI CULTURA POP

Beauty Redefined” sustine cu tarie cateva adevaruri. Unul dintre ele este “exista lucruri mai profunde decat cele care “inseala ochiul”. Credem ca traim intr-o lume saturata de mass-media, care foarte des contrazice acest adevar prin minciuni periculoase. In ultimul deceniu, mesajele mass-media – de care nu se poate scapa – au deteriorat imaginea pe care toti o avem despre valoarea, frumusetea si puterea femeilor. Este usor sa ne dam seama de acest fapt: bannere uriase afiseaza femei fara cap pe marginea unor texte care le spun ce ar trebui sa imbunatateasca la ele insele pentru a fi femei de succes (sau chiar femei normale). Priveste nenumaratele show-uri TV sau filme in care vei observa cum camera se misca de-a lungul trupurilor femeilor si focalizeaza anumite parti ale corpului lor. Incercati sa va plimbati printr-un magazin cu reviste fara sa vedeti trupurile sexualizate ale femeilor de pe majoritatea copertilor si de pe majoritatea paginilor – atat in reviste pentru barbati, cat si pentru femei. Vedeti ce s-a intamplat in ultimul deceniu? De-a lungul acestor 10 ani ai vietii noastre, mass-media care promoveaza aceasta degradare sexuala a devenit o norma – o noua “normalitate” despre care rareori ne punem problema. O noua normalitate care este atat de daunatoare, de periculoasa si atat de puternica. O noua normalitate care a devenit pornografica, in timp ce neaga in mod explicit ca asta este.

Acum zece ani

Deceniul trecut a fost numit “aparitia mucegaiului”, “porno chic” sau noua “cultura striptease”, ceea ce ne arata cum cultura populara transmite mesaje cu caracter sexual, in timp ce obiecteaza cu ironie cand sunt acuzati ca sunt pornografice. Intrucat definitia “pornografiei” este foarte dezbatuta, credem ca trebuie sa fie redefinita de la inceput ca fiind ceva la care ne gandim doar in momentele in care suntem singuri in lumea internetului, sau cand privim o revista obscena pe care o pastram sub salteaua patului nostru. Multi intelectuali definesc pornografia in lucrarile lor ca referindu-se la un grad de nuditate si un mod de reprezentare care provoaca o privire plina de dorinta. In ceea ce priveste aceasta definitie, vom vedea ca gasim aceste mesaje si imagini periculoase in locuri publice. Si trebuie sa fim constienti de modul in care industria pornografica, multi-milionara (in dolari), a introdus, in mod secret si treptat, pornografia, fara niciun fel de avertizare in prealabil.

De-a lungul acestor 10 ani, starletele porno au ajuns figuri celebre; industria muzicala continua sa impinga limitele “exprimarii verbale a sexualitatii” catre pornografie propriu-zisa; iar mass-media, care afiseaza aceasta degradare sexuala si transformarea femeilor in “obiecte”, se declara ca fiind “nu un produs pornografic, ci mai degraba atractiv, sexy si distractiv, ceea ce determina instalarea acestei culturi populare”. Autoarea Gail Danes exprima foarte bine acest lucru, cand spune: “industria pornografica a reusit, cu atentie si in mod strategic, sa scoata din produsele sale partea ’murdara’ si sa reconstituie pornografia ca fiind amuzanta, in trend, sexy si incitanta.” Sa luam show-ul Playboy Club, al NBC-ului, ca pe unul dintre nenumaratele exemple: este un show de maxima audienta, care este prezentat in timpul celei mai vizualizate reclame TV de catre adulti si copii deopotriva. Acest nou show de la inceputul anului 2011 este dedicat celui mai mare producator de pornografie si doar vizionand aceste reclame ne dam seama ca femeile sunt pentru a placea ochiului, iar in lumea NBC sunt facute numai si numai pentru a placea ochiului.

Stiati ca Playboy, http://www.beautyredefined.net/our-issue-with-swimsuits-in-sports-illustrated/ si Victoria’s Secret prezinta aceleasi modele an de an – afisandu-se cu o imbracaminte sumara sau dezbracate complet? Aceste modele au obtinut, de asemenea, roluri importante in filmele de top ale anului 2011 Ne dam cuvantul in privinta aceasta. Iar Sports Illustrated este “cea mai respectata voce a jurnalismului sportiv”, deci cand mult-asteptata Swimsuit Issue (colectie de costume de baie – n.t.) umple casutele postale si mesele cafenelelor, pornografia ajunge repede de sub salteaua ta tocmai pe masa din bucatarie. Cat despre Victoria’s Secret, aceasta este “pentru a fi privita de catre femei si nu de catre barbati”, declara ei, specificand ca imaginile pe care le promoveaza sunt departe de proasta calitate a pornografiei, reprezentand “frumusete si opera de arta”. Aceasta este pozitia pe care o adopta, in timp ce promoveaza aceste femei care pozeaza aproape dezbracate pentru Playboy si pentru alte companii ale industriei pornografice, pozele lor reflectand forme explicite ale pornografiei. Priviti deci cum pornografia se muta incetul cu incetul din spatele usilor inchise catre casutele postale, vitrinele magazinelor si show-urile TV de maxima audienta mondiala.

Realitatea este ca putem dezbate toata ziua ce este si ce nu este pornografia. La fel, putem dezbate daca pornografia este “buna” sau “rea”. ACESTEA sunt lucrurile pe care “Beauty Redefined” le sustine si speram ca ne veti sustine in aceasta lupta pe care o ducem pentru a readuce frumusetea si sexul sanatos catre ceva mult mai sanatos si mai complex. Repetam citeva adevaruri fundamentale: (1) Orice media care ne invata sa privim si sa apreciem femeile pentru corpul lor in loc sa apreciem integritatea lor nu este sanatoasa, nu innobileaza sufletul si nu este inaltatoare. (2) Orice media care doreste sa construiasca o noua realitate care sa reflecte cum ar trebui sa arate frumusetea, sex appeal-ul si sexualitatea, pentru a obtine un profit considerabil, nu este sanatoasa, nu innobileaza sufletul si nu este inaltatoare. (3) Orice media care ne invata ca cea mai mare putere a unei femei provine de la sex appeal-ul sau nu este sanatoasa, nu innobileaza sufletul si nu este inaltatoare. (4) Orice media care creeaza dependenta pentru privitor si/sau care obstructioneaza legatura emotionala a persoanelor cu cei pe care-i iubesc nu este sanatoasa, nu innobileaza sufletul si nu este inaltatoare. (5) Orice media care ne face sa fim introvertiti – sa inchidem usa lumii exterioare si sa-i dam afara pe cei pe care-i iubim – nu este sanatoasa, nu innobileaza sufletul si nu este inaltatoare.

Strategii

Daca observi un impact negativ asupra vietii tale, ca rezultat al mesajelor si imaginilor pornografice care s-au infiltrat in viata ta, atunci ACUM a sosit timpul sa luptam impotriva lor. Aceasta NU este o lupta fara speranta. Chiar daca mesajele periculoase din media nu se vor schimba, sa intampla sa avem toata puterea din lume asupra a ceea ce privim, pretuim si asupra lucrurilor la care reflectam in viata noastra. Rezulta, pana la urma, ca exista lucruri mult mai profunde decat cele care “inseala ochiul”. Si cand incepi sa realizezi cat de puternic esti in aceasta lupta – ridicandu-te, vorbind tare, refuzand ideile daunatoare si intorcandu-te catre o viata in care esti si faci binele pe care trebuie sa-l faci – tot ce vei mai dori va fi sa-i ajuti si pe ceilalti sa constientizeze acest adevar.

Exista strategii pentru a redobandi frumusetea, fericirea si o sexualitate sanatoasa. Prin ele putem ajunge acolo pas cu pas. Folositi-le si transmiteti-le mai departe. Citeva sugestii.

Tine un “post” fara media: Alege o zi, o saptamana, o luna, sau o perioada mai lunga in care sa te detasezi de cat mai multa media. Astfel, vei vedea cum viata ta e diferita fara toate acele mesaje si imagini, iar cand vei utiliza din nou media vei fi mai sensibil la mesajele care te ranesc si la acelea care sunt impotriva a ceea ce gandesti cu privire la meritul, frumusetea si puterea femeii.

Fugi de pornografia “normala”: Utilizarea imaginilor si limbajului sexual a devenit o parte normala a mediei la orice ora din zi si este prezentata ca fiind ceva obisnuit in reclame, cataloage, show-uri TV, filme, reviste pentru barbati si femei, carti, jocuri video, site-uri web etc. Cercetatorii se pronunta foarte clar asupra faptului ca pornografia schimba felul in care barbatii si femeile se privesc unii pe altii, sta in calea formarii unor relatii de iubire sanatoase, modifica perceptia noastra asupra atractiei personale, stima noastra de sine, stima noastra fata de ceilalti. Nu te multumi sa pleci de langa aceste lucruri – FUGI de ele!

Obiectele care ne transforma in obiecte: Fetele si femeile expuse mesajelor care privesc omul ca pe un obiect (de care nu poti scapa in peisajul cotidian al mediei) ajung sa-si urasca trupul, invata sa se priveasca si sa se stimeze in primul rand pentru infatisarea lor exterioara si sa aprobe in viitor aceste mesaje. Si un lucru care ne sperie este acela ca cercetarile demostreaza ca aceste mesaje daunatoare le fac pe femei sa fie preocupate de aspectul lor fizic, ceea ce diminueaza performanta lor scolara (care include matematica, rationamentul logic, aptitudini spatiale) si activitatile lor atletice. Infricosator. Cat despre baieti, sunt si ei expusi la aceleasi mesaje si invata sa pretuiasca femeile pentru corpul lor in loc sa le aprecieze integritatea si pe viitor cauta mai multe imagini cu caracter sexual. Obiectam!

Arata-le femeilor pe ce pui pret: Majoritatea femeilor si fetelor se plang de faptul ca incearca sa dobandeasca idealuri de frumusete in incercarea lor de a deveni mai atractive si mai placute de catre barbati. Daca aceste lucruri pe care ele vor sa le obtina din greu nu sunt tot ceea ce pretuiesti la o femeie, asigura-te ca oamenii stiu cum gandesti, vorbindu-le despre femei in mod pozitiv, referindu-te la caracterul, personalitatea si talentele lor ca fiind lucruri pe care le admiri si le cauti la femeile care doresti sa faca parte din viata ta. Alege, de asemenea, sa le faci complimente femeilor din viata ta pentru aceste lucruri. Complimentele care raman langa tine o viata intreaga sunt acelea care iti formeaza calitatile care conteaza, cum ar fi o atitudine pozitiva, grija fata de ceilalti, talent, sinceritate, simtul umorului etc.

Redobandeste-ti puterea: Cand intelegem ca pornografia include toate descrierile cu conotatii sexuale si care incita simturile sexuale, vedem ca principalele posturi de media functioneaza ca niste droguri care deschid porti spre forme ale pornografiei care creeaza dependenta si sunt daunatoare. Aceste mesaje si imagini cu continut pornografic determina baietii, fetele, barbatii si femeile sa ramana insensibili in fata unor imagini si mesaje de care oamenii ar fi FUGIT cu doar cativa ani in urma. Daca faptul de a vedea scene obscene sau femei aproape dezbracate la TV sau pe bannere nu este atat de socant, atunci video-urile XXX de pe internet sau revistele pornografice nu vor mai fi nici ele socante pana la urma. Daca cauti pornografie neaparat sau daca sta in calea relatiilor tale importante sau a activitatilor tale de zi cu zi, te rog sa cauti ajutor profesionist, care se gaseste azi mai mult decat oricand. Exista speranta pentru a combate acest tip de vicii si POTI sa iti redobandesti puterea.

Fii un avocat: Daca sugestia noastra de a renunta la media care te injoseste si te raneste nu ti se pare suficienta, exercita-ti influenta ca fiind un avocat al femeilor. Cand observi reclama unei companii care contribuie la nesiguranta femeii sau o revista care transforma femeile in obiecte, in timp ce sustine ca le face mai puternice, vorbeste! Faptul ca iti exprimi indignarea in blogul tau este un inceput foarte bun si la fel este postarea link-urilor pe site-urile cu stiri sau cu scrieri academice care dezvaluie idealuri daunatoare pe retelele sociale. Daca vrei sa mergi mai departe, scrie-le/ suna-i pe cei de la televiziunea locala, de la televiziunea online, de la ziare si de la orice alta media care raspandeste mesaje daunatoare.

Ia media in propriile tale maini: Posteaza link-uri sau lanseaza discutii pe bloguri sau pe site-uri de retele sociale pentru a ajunge la o conversatie aprinsa despre idealurile periculoase (cum ar fi slabitul, operatiile estetice etc.) si pentru a-i scoate la lumina pe cei ce profita de faptul ca credem in aceste idealuri. Si cand te gandesti la ce studii/cariera vei face in viitor, gandeste-te si la o cariera in jurnalism, publicitate sau media, astfel incat TU sa poti produce mesaje care mai degraba sa ridice omul decat sa-l injoseasca.

Puterea producatorilor de media: Cei ce iau decizii in media, ca editori, producatori, directori, redactori si directori de web pot si ar trebui sa inlocuiasca aceasta dezvoltare continua a prezentarii trupurilor idealizate si provocatoare ale femeilor cu reprezentari pozitive ale formelor si dimensiunilor normale ale corpului, cu sanatatea sexuala si cu dialoguri sau editoriale pozitive privind acele imagini care nu se concentreaza numai pe aspectul fizic.

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

O declaratie a constiintei crestine, Declaratia de la Timisoara afirma principiile valorice crestine in spatiul public. Dorim sa ajungem la cit mai multe semnaturi, chiar la peste 10.000. Incetul cu incetul ne apropiem de 9.000. Declaratia afirma demnitatea umana si denunta manifestarile sociale care ating demnitatii umane. Va rugam cititi si semnati.

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php si semnati Declaratia. Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura dvs. nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)

Important: Declaratia accepta doar o singura semnatura de adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceeasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro .

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

Vindecarea de moarte sau Un meci pierdut? – Radu Muresan

  Articol preluat – Sursa daniela delibas

1. Radu Muresan este astazi o stire pe net, mâine altcineva va deveni stire pe net. Nu toti, doar unii, mai cunoscuti. Radu a fost Redactor-Sef la Radio Vocea Evangheliei Cluj. In urma lui au ramas 4 copii si sotia. Si mama lui, si Biserica lui, si prietenii lui, si restul familiei, si colegii, chiar si Africa. Si adresa lui de E-mail, si telefonul lui, si planurile lui, si numele lui. In urma cu 2 luni era in misiune in Africa, sa inaugureze un post de radio la care el a lucrat de la zero, un radio cu un potential de peste 1.000.000 de ascultatori.

2. Radu este un “meci pierdut”. Pentru vindecarea lui s-au rugat atatia oameni, atatea Biserici, din Africa, Australia, America, Romania, Europa, si cu toate astea, totusi Radu a murit. Avea doar 45 de ani. Dar mai stiu pe cineva care “aparent” a pierdut meciul… Si intr-adevar, fara inviere, ar fi fost cu adevarat un “meci pierdut”… Dar a venit INVIEREA. Si pentru Domnul Isus, si va veni invierea si pentru Radu. Si pentru fiecare dintre noi. Da, meciul a fost pierdut, dar campionatul… CAMPIONATUL ESTE DEJA C?STIGAT. Caci noi “suntem mai mult decat biruitori, prin Acela care ne-a iubit“. Slava lui Dumnezeu.

3. Radu a murit de cancer la plamâni. In Februarie au aparut primele simptome. Joi, chiar inainte de Pasti, eram in Biserica la Cina Domnului din Joia mare si am primit un SMS: “Radu are cancer”. Am inceput sa plâng in Biserica. Dupa mai putin de 2 saptamâni de la diagnostic a fost gata. Este plina lumea de cancer. M-am saturat sa aud continuu ca si cutare, si cutare, si cutare are cancer. Evident ca cel putin o data ne-am gândit fiecare… cine urmeaza…

4. Cancerul este, de fapt, relativ simplu. Cineva descria cancerul cam asa: toate celulele din corp lucreaza impreuna pentru binele intregului trup. La un moment dat, o celula incepe sa lucreze egoist, pentru ea insasi, dupa un alt plan si cu un alt scop decat al restului corpului. Apoi mai invata si alte celule sa lucreze “pe cont propriu”, egoist, impotriva sistemului. Pana la urma se prabuseste intregul sistem.

De fapt asta este problema si in familie: unul dintre cei doi incepe la un moment dat sa lucreze egoist, pentru binele lui, impotriva “sistemului”. Si acest sistem se prabuseste.

De fapt asta este problema si in Biserica: cineva incepe sa lucreze egoist, pentru binele lui, impotriva “sistemului”. Fie ca este vorba de “nepotisme”, de interese imobiliare mafiote sau de interese financiare, sau chiar si de “banala” mândrie. Nemaivorbind despre pornografie, curvie, droguri, etc. Evident ca si acest sistem se prabuseste. Ma rog, se prabusesc organizatiile locale, care au pierdut legatura cu Cerul, ca despre Biserica Lui, Insusi Domnul Isus Cristos spune: “portile locuintei mortilor nu o vor putea birui”.

De fapt asta este problema si in politica, si in societate si oriunde: egoismul. Mai vorbeste cineva despre jertfa de sine? Despre sacrificiu pentru altul? Mie sa-mi mearga bine, de ce sa ma jertfesc eu pentru altul?

5. La final, ma gândesc la “vindecarea de moarte”. Mama mea a murit in anul 1980, cand eu aveam 11 ani. In primele zile mergeam zilnic la mormânt, impreuna cu tata, cu fratii mei si cu sora mea. Apoi, cu trecerea timpului, am inceput sa mergem saptamânal, apoi mai rar, apoi doar când ne aminteam sau treceam pe lânga cimitir.

Cand ma gândesc la mama, dragostea mea pentru ea nu a scazut cu nimic, doar ca sufletele noastre s-au linistit si acum ne gândim doar la reîntâlnire. Intre timp a plecat si fratele meu cel mai mare… Dar pot sa zic ca m-am “vindecat de moarte”. Cicatricea va ramâne in sufletul si in inima mea pentru totdeauna, absolut pentru totdeauna, dar nu mai este o rana deschisa, supuranda, ci este doar o cicatrice, o urma a unor intamplari grozav de dureroase.

Vindecarea de moarte se face doar “cu moartea pe moarte calcand”.

Chiar si atunci când sunt mort in sufletul meu, ma vindec doar daca “mor” fatza de mine insumi, ca sa traiesc… “dar nu mai traiesc eu, ci Cristos traieste in mine”. Si aici, si-n vesnicie, Cristos traieste in mine. Si El face toate lucrurile noi.

As incheia cu un dar muzical:

http://www.youtube.com/watch?v=SW_3kHHvk8M

Ioan Ciobota

Radio Vocea Evangheliei – Timisoara


Laurence Lemoine : Una vida de periodista

Entrevista realizada por Octavian Curpas

Nació en París, Francia en 1969. Ya a la edad de 12 sueña con convertirse en un periodista. A los 16 años, participó en Nueva York “All bicentenario” de la Estatua de la Libertad con Nancy Reagan. Representó a la juventud francesa, después de ganar un concurso organizado por la Embajada de EE.UU, en París. Unos años más tarde, su sueño de convertirse en una periodista, se hizo realidad. Su nombre es Laurence Lemoine. Estudió Ciencias Políticas en París VIII, habla cuatro idiomas y tiene un profundo interés en los asuntos globales. Laurence ha viajado a muchos países donde vivió, trabajando para la prensa impresa, tanto en radio como en televisión. De Oriente Medio a África, donde se entrevistó con Yasser Arafat, pasando por el Caribe, donde trabajó para una emisora de radio, Laurence Lemoine ha cubierto todas las áreas del periodismo y de la comunicación.

Pregunta: Usted nació en París. ¿Puede usted decirme más acerca de su familia?

Respuesta: Yo soy la más joven (con un hermano gemelo), de una familia cristiana de seis hijos. He recibido una educación muy estricta, pero mis padres nos dieron lo mejor para ser feliz en la vida: el amor, la confianza en sí mismo, la capacidad de adaptación y la independencia.

P: ¿Qué le llevó a ese interés por el periodismo? ¿Qué despertó su interés ? ¿Hubo alguien en su vida en ese momento que le inspiró para convertirse en una periodista?

R: Cuando yo era una pre-adolescente en los años 80, las noticias sólo hablaban de Oriente Medio (Líbano en el 82 con la invasión de Israel; el conflicto Israel/Palestino con bombas, rehenes, secuestros; Irán en el 81, etc.) Fué entonces, cuando empecé a leer los periódicos y escuchar la radio. Yo estaba fascinada por todos estos temas y quería entender algo (cosa en realidad imposible). Yo quería ser periodista para conocer y descubrir el mundo y tocar yo misma la realidad, sin intermediarios entre el evento y yo. Yo quería vivir en directo lo que estaba sucediendo en el mundo. Era claro y natural que debía ser periodista. Entonces empecé a prepararme. Por ejemplo, cuando yo tenía 15 o 16 años, grababa los boletines de información general de France-Info en mi habitación, escribía todo esto en un papel y luego lo repetía con el mismo tono profesional. Unos años más tarde, despertaba bastante gente con mis noticias y entrevistas!

P: ¿Se considera afortunada?

R: Debo decir que en general fuí muy afortunada en mi vida, no sólo porque nací en un país hermoso y tranquilo (Francia) y una buena familia, sino porque también yo estaba en el lugar correcto en el momento adecuado, pero a menudo digo que “la suerte” es, como los tomates, se cultiva !. Yo quería ser periodista, porque para mí era una manera de vivir varias vidas a la vez! Informar sobre otros países o personas, es para mí una manera de aprender un montón! También es una especie de poder, porque lo que decimos y la forma en la cual lo hacemos, es importante y puede influir en la gente. Es por eso que también es una gran responsabilidad y una profesión seria.

P: En 1986 ganó un concurso para el Bicentenario de la Estatua de la Libertad en Nueva York. ¿Cómo fué?

R: Uno de los mejores momentos de mi vida fue en 1986 cuando representé a la juventud francesa en Nueva York para la reapertura de la Estatua de la Libertad con Nancy Reagan. Yo estaba allí porque gané un concurso, gracias a mi padre. Me ayudó mucho redactando un hermoso poema sobre la libertad y aún, hoy en día, le estoy muy agradecida. Fué increíble para mí ! Conocí a muchas personalidades en ese país y yo era una VIP ! Sólo tenía 16 años en ese momento!. La lectura del poema frente a las cámaras de televisión y fotógrafos fué fácil , afortunadamente yo no soy tímida !

P: ¿Cómo este evento influyó en su decisión de convertirse en una periodista?

R: Un año más tarde, pasé una semana en la estación de radio RTL , con todos los periodistas y reporteros. Ví todo sobre las noticias y el periodismo durante esa semana, y más que nunca, estaba claro para mí que sería periodista, pero aún era demasiado joven para empezar !

P: Háblame de las habilidades y aptitudes naturales necesarias para ser un periodista …

R: En cuanto a las habilidades, yo diría la curiosidad, en el más amplio sentido de la palabra. En mi caso, mis amigos y mi familia siempre me decían que tenía el “cáncer de la curiosidad” ! El periodista debe estar abierto y dispuesto a comprender y explicar todo. No podemos ser tímidos, debemos atrevernos a hacer preguntas que pueden avergonzar a la gente, especialmente a los políticos ! Yo era conocida en ese momento por hacer entrevistas XXXXXXX! A menudo, era como una batalla de palabras entre mis entrevistados y yo.

P: Cuando usted estaba en el Líbano, tenía la intención de regresar a París para un Master en Periodismo?

R: Líbano fue mi primera experiencia como periodista. Yo era muy joven (20 años), y un poco novata. Fue durante la guerra con Siria (la “Guerra de Liberación”). El padre del actual dictador, Haffez Al Assad quería matar a los cristianos Libaneses. Para mí, el “espectáculo” fue increíble, pero he aprendido mucho sobre la gente y su capacidad para ser bueno o malo y para adaptarse a situaciones extremas. Era mejor que ir a la universidad , porque era la vida real y concreta. Tuve suerte porque conocí al General Michel Aoun, Primer Ministro en ese momento. Esa entrevista me dió una cierta notoriedad ya que lo que dijo fué un poco embarazoso para Francia y François Mitterrand (el Presidente Francés en ese momento) tuvo que reaccionar oficialmente. Periodistas de todo el mundo hablaron de esa entrevista ! Unos meses más tarde, aconsejado por mi colega y amigo cristiano Malard (Francia 3/CNN), me fui a Túnez, la sede de la OLP para entrevistar a Yasser Arafat.

P: ¿Cómo fue la entrevista, de dos horas, con Yasser Arafat en Túnez. ¿En qué año fue?

R: “Yo estaba fascinada por ese hombre y quería entrevistarle. Pasé dos horas con él en plena noche. … Por razones de seguridad, la OLP no decía “Nos vemos en tal sitio a tal hora.” Tuve que quedarme en mi hotel y varios de sus colegas vinieron a por mí, y con los ojos vendados me llevaron a una casa. Una vez allí, por supuesto, me quitaron la venda de los ojos. Debo decir que fué muy exótico para mí ! Fue un momento muy interesante en 1990, cuando Yasser Arafat comenzó a dejar de ser un terrorista para ser un hombre de estado, teniendo contactos directos pero secretos con los Israelies. Le hice muchas preguntas, y al final, él bromeó y me preguntó si quería casarme con el! En la prensa francesa, esa entrevista tuvo mucho éxito, pero yo disfruté de mi estancia en Túnez, la reunión con Arafat, y las muchas horas que pasé con sus consejeros para hablar sobre ese conflicto tan importante.

P: En una de nuestras conversaciones, usted ha mencionado que trabajaba para “Radio Mont Blanc”, cerca de Ginebra durante seis años. Además, durante ese tiempo, usted trabajó para una televisión (Canal C) haciendo entrevistas políticas.

R: Me encontré con un periodista francés bien conocido (Jean-Pierre Elkabbach) para preguntarle cómo planear mi carrera como periodista. Él me dijo que primero, tenía que salir de París, trabajar en provincia para aprender y ser un poco más madura (tenía 21 años de edad). Explicó que eso era la mejor escuela para una joven periodista, y es verdad ! Así que me fuí a la Alta Saboya (cerca de Chamonix y Ginebra) y comencé en la Radio Mont Blanc. También tuve un programa mensual en la televisión “Canal C”, con entrevistas a políticos y personajes famosos, pero sólo para hablar de su vida privada. Después de eso me decidí a salir de Francia de nuevo. Me encanta Francia pero vivir en diferentes países me ha dado la posibilidad de ver las cosas desde diferentes ángulos y enriquecerme culturalmente.

P: Usted ha trabajado en Haití, en una estación de radio que necesitaba un periodista francés. ¿Ha trabajado sobre el l terreno o en el estudio?

R:. “Radio Vision 2000” de Port-au-Prince estaba buscando a una periodista francesa para encargarse de la información y de la formación de sus periodistas Cuando llegué allí, me dí aún mas cuenta, si cabe, la suerte de haber nacido en un país libre donde uno tiene todo lo que quiere. Trabajé sobre el terreno y en el estudio durante un año. No fue fácil, pero aprendí mucho cada día. Haití es un país fascinante y siempre está en mi corazón. También estoy agradecida a Haití porque es donde conocí a mi marido ! Llegó a Puerto Príncipe para una semana de vacaciones a casa de un amigo diplomático. Ahora es el padre de mi hija de 11 años, Anouck, y de mi hijo Álvaro de 8. Es abogado de negocios y hemos vivido en Londres, París, Valencia (donde nació), Banjul (Gambia África del Oeste) y en Lisboa, Portugal. En Gambia, un país pequeño, muy bonito y bueno para un primer contacto con África), dí a luz a mi hijo en un hospital público. Fue mi elección, porque la atención médica fué realizada por un excelente equipo de médicos cubanos . Fue gracioso porque el nacimiento de mi hija, se llevó a cabo en el mejor hospital privado y moderno de Valencia, con la mejor tecnologia, pero preferí el de Banju,l con los médicos cubanos en ese hospital público muy pobre, pero al menos, con nombre elegante: El Royal Victoria Hospital ! En medio de la cesárea, se fue la electricidad !. Después del nacimiento de mi segundo hijo empecé a editar y publicar guías turísticas. La primera fue sobre Gambia, después , publiqué algunas en España, y la última sobre Saint-Gervais Mont Blanc, Francia.

P: ¿Por qué Saint-Gervais?

R: Saint Gervais Mont Blanc es un sitio mag-ní-fi-co para las vacaciones, para el esquí o el senderismo. Conocía esa ciudad porque había estado varias veces cuando era periodista en Radio Mont Blanc. Hacer una guía de turismo también fue para mí una buena excusa para volver!

P: ¿Dónde vive usted ahora y qué van a hacer ahora?

R: Actualmente, vivo en España, en Valencia, una hermosa ciudad en el Mediterráneo. Trabajo con la empresa Americana Relìv (www.reliv.com). Produce y vende suplementos alimentarios naturales excelentes. Un día ví a mi mamá tomar esos batidos y me interesaron esos productos. Siempre me han interesado los temas de nutrición y salud. En Europa, muchas personas toman suplementos porque realmente mejoran la salud. También hacemos frente a una crisis de salud muy seria en Europa. Nuestra comida de hoy, no tiene suficientes vitaminas y fitonutrientes. Al privar a nuestro cuerpo de nutrientes esenciales sustituyéndolos por alimentos procesados y productos químicos, somos vulnerables a la fatiga, alergias y todo tipo de enfermedades y disfunciones. Ahora sabemos que los suplementos dietéticos pueden colmar esta brecha nutricional. Estos productos proporcionan niveles óptimos de nutrientes, y Reliv es una empresa a un alto nivel. El verano pasado, asistí a la Conferencia Internacional en St. Louis (Estados Unidos. Missouri.) y me encontré al fundador, Robert Montgomery. Gracias a estos productos, ayudé a muchos de mis amigos y miembros de mi familia a resolver sus problemas de salud. Por supuesto, también tomo estos productos, aunque siempre he gozado de una muy buena salud. Pero gracias a ellos, me siento mucho mejor. Tengo más energía, mayor concentración y duermo mejor. Tengo la suerte de trabajar en esta empresa ya que puedo ayudar a la gente y también cuidar de mis hijos.

P: ¿Has pensado en mudarse a los Estados Unidos?

R: Me encantaría vivir en los EE.UU. porque fuí allí varias veces, pero nunca fué suficiente ! y tengo una relación especial con ese país … Creo que conozco un país y su cultura, si me quedo por lo menos un año. Espero que un día tenga la oportunidad!

P: ¿Qué sabe usted acerca de Rumania? En sus viajes, ¿se ha encontrado con muchos rumanos?

R: Mi esposo trabaja ahora en Rumania en un proyecto de aerogeneradores, en las montañas. Le gusta mucho ese país. Mi única conexión con Rumanía fue la joven que me ayudaba en casa cuando vivía en Portugal y se convirtió en una amiga. Me gustaría poder ir a Rumania este año con mi esposo porque dice que vale la pena!

P: ¿Cuáles son tus hobbies?

R: Me encanta viajar ! También me encanta estar con mis amigos y familiares. En cuanto a los deportes, me gusta el squash, tenis, esquí y el alpinismo. Una vez subí hasta la cumbre del Mont Blanc con esquís: fueron ocho horas para llegar a la cima y 6 horas para bajar, todo ello en un paisaje totalmente salvaje . ¡Fue fantástico!

P: ¿Cuáles son sus planes en un futuro próximo?

R: Me ocupo del desarrollo de Reliv, aquí en España, y acabo de empezar un libro sobre nutrición y salud que se publicará en Francia.

Minunea pe care o astepta Radu Muresan a venit…

dar nu dupa asteptarile lui!

Minunea pe care o astepta Radu Muresan a venit… dar nu a fost dupa asteptarile lui!

Cu profunda tristete am primit astazi vestea conform careia Radu Muresan, redactor-sef la Radio Vocea Evangheliei Cluj a parasit acest pamânt astazi, în jurul orei 10 a.m.

Radu Muresan a fost plecat cu mai multi colegi din reteaua Radio Vocea Evangheliei, împreuna cu misiunea Speranta la instalarea, scolarizarea si tot ce presupune un post nou de radio. El a plecat cu pneumonie din România, dar în Africa situatia lui s-a agravat. A fost operat, adus din Africa si internat într-un spital din Cluj Napoca dar starea lui nu s-a îmbunatatit.

 Radu a intrat în odihna sfintilor si avem nadejdea reîntâlnirii cu fratele nostru, care îl slujea pe Dumnezeu din toata inima, în Împaratia lui Dumnezeu!

Ferice de acum încolo de mortii care mor în Domnul!” „Da”, zice Duhul, „ei se vor odihni de ostenelile lor, caci faptele lor îi urmeaza!” (Apoc. 14:13)

Sursa:Radu Muresan, redactor sef la Radio Vocea Evangheliei Cluj, a trecut la Domnul | Stiri Crestine.ro

Sursa: Daniela Delibas Blog-ul Femeilor Puternice in Hristos! 

.


Biserica Baptistă din Târgu Lăpuș (MM)

George Danciu

Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.”             Evanghelia MATEI, 18.20

lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; şi, crezând, să aveţi viaţa în Numele Lui.” 

                     Evanghelia IOAN, 20.31

.

ISUS HRISTOS ESTE ACELAȘI IERI, AZI ȘI ÎN VECI!


Orașul Târgu Lăpuș

Este cunoscut în regiune și sub numele vechi, Lăpușu Unguresc, (în maghiară Magyarlápos, în germană Laposch) este un oraș din județul Maramureș, Transilvania Continue reading “Biserica Baptistă din Târgu Lăpuș (MM)”

Conferinta, John Piper în România!

    DUMNEZEU ESTE EVANGHELIA

         conferinta biblica

3-5 Mai 2012


Evanghelia este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecaruia care crede (Romani 1:16).

Numai Evanghelia poate schimba inima oamenilor aducându-i la credinta si pocainta.

Însa Evanghelia nu este doar pentru cei necredinciosi. Ea este sursa zilnica de putere pentru cei credinciosi.  Numai Evanghelia îi poate împuternici pe cei nascuti din nou sa lupte împotriva pacatului si sa progreseze în sfintenie. Numai Evanghelia este sursa adevaratei bucurii în viata credinciosilor. Numai Evanghelia îi poate face pe cei credinciosi sa continue în credinta pâna la capat si sa ajunga la o siguranta si bucurie vesnica în prezenta Dumnezeului preasfânt.

Evanghelia este puterea lui Dumnezeu deoarece vestea buna a lui Dumnezeu pentru noi este Dumnezeu Însusi!

John Piper vine la Bucuresti pentru a ne încuraja sa privim la adevarul acesta în Scriptura, sa-l îmbratisam cu credinta si sa-l lasam sa ne revolutioneze viata si slujirea, într-o perioada secetoasa din punct de vedere spiritual ca cea pe care o parcurgem acum! Emil Bartos va conferentia alaturi de John Piper.

Vino la aceasta conferinta pentru a fi reînvigorat de adevarul central al Evangheliei! Roaga-te ca acest eveniment sa fie folosit de Dumnezeu pentru a provoca o trezire spirituala în tara noastra!

În cartea sa Dumnezeu este Evanghelia, John Piper spune:

Tot ce are nevoia lumea sa vada este valoarea lui Cristos în lucrarea si în cuvintele copiilor Sai îndragostiti de Dumnezeu. Lucrul acesta se va întâmpla atunci când biserica se va trezi la adevarul ca dragostea mântuitoare a lui Dumnezeu este darul prin care Dumnezeu se daruieste pe Sine si ca Dumnezeu Însusi este Evanghelia.

Evanghelia crestina nu este doar adevarul ca Isus a murit si a înviat; nu doar adevarul ca evenimentele acestea potolesc mânia lui Dumnezeu, iarta pacatul, si-i justifica pe pacatosi; si nu doar adevarul ca aceasta rascumparare ne scoate din iad si ne duce în cer; ci ca acestea ne duc la comoara noastra suprema, atot-satisfacatoare si vesnica, adica la slava lui Dumnezeu care straluceste pe fata lui Isus Cristos. “Cristos a suferit o data pentru pentru pacate, El cel neprihanit pentru cei nelegiuiti, ca sa ne aduca la Dumnezeu

Editura Faclia lucreaza momentan la traducerea si publicarea cartii Dumnezeu este Evanghelia. Fiecare participant la conferinta va primi un exemplar gratuit al cartii.

Pentru a vedea care va fi programul acestei conferinte vizitati pagina Programul conferintei.

Pentru a va înscrie la conferinta vizitati pagina Înscriere.

Va asteptam cu drag!

John Piper în România!

DUMNEZEU ESTE

EVANGHELIA

conferinţă bibli

3-5 Mai 2012

Evanghelia este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede (Romani 1:16). Numai Evanghelia poate schimba inima oamenilor aducându-i la credință și pocăință.

Însă Evanghelia nu este doar pentru cei necredincioși. Ea este sursa zilnică de putere pentru cei credincioși.  Numai Evanghelia îi poate împuternici pe cei născuți din nou să lupte împotriva păcatului și să progreseze în sfințenie. Numai Evanghelia este sursa adevăratei bucurii în viața credincioșilor. Continue reading “John Piper în România!”

LINISTEA LUMII SAU CAUTAREA CERULUI LA ADRIAN BOTEZ

Recenzie de Constantin Stancu

Linistea lumii

de Adrian BOTEZ

Editura „Dacia XXI” – Cluj-Napoca

2011

 

Linistea lumii1 este un titlu neobisnuit pentru Adrian Botez2, spirit tumultuos, energic si revoltat pentru mersul spre haos al lumii în care traieste, o lume care a uitat valorile curate ale crestinismului, o lume a caderii în gol… E un popas în miscarea sufletului spre infinitul spre care tânjeste poetul, oprirea care se regaseste în psalm, pentru ca exista psalmi în care apare brusc acest semn – oprire! Cuvintele se prefac în peisaj, în cântec, în imn, în vis, în speranta, dar sunt acolo, cu adevarul lui Dumnezeu în consoane sau vocale…

Adrian Botez este un scriitor aplecat spre rânduiala, îsi organizeaza volumele în cicluri care sa reziste, anotimpuri ale poeziei, iata ca si acest volum are mai multe parti, legate între ele, simbolice, cu deschidere spre vibratiile lumii:

Cartea I: LINISTEA LUMII;

Cartea a II-a: VÂRTEJURI;

Cartea a III-a: DINCOLO DE ZARE.

Volumul mai cuprinde OPINII CRITICE si sectiunea PERSONALITATE SI OPERA, toate legate de mesajul poeziei lui Adrian Botez, aducând explicatii, argumente, texte, pretexte si bucuria lecturii si a scrisului.

Un volum complex în care autorul pune accentul pe valorile crestine, pe marturia lui Dumnezeu în lume, pe rezistenta crestinului, pe revelatia personala, particulara, pe literatura ca soapta în cetate, soapta care pentru altii, necunoscatori, pare tipat, tipatul zimtat de la miezul noptii…

Brusc, în poezia lui Adrian Botez apar temele care pot aduce linistea unui suflet ce tânjeste sa vada dincolo de zare, prins în vârtejurile lumii, în valurile care zguduie lumea si timpul în care traim, pentru a produce netimp!

Asteptând florile, mântuirea, zapezile, primavara, sarbatori de primavara, metamorfozele, Visul Gradinii – toate devin elemente ale asezarii lumii în matca initiala, cele care sustin posibilitatea existentei ca realitate prin cuvinte, în Cuvânt. Dar lumea e prinsa în tentaculele aruncate de tsunami în aceasta parte de univers, pentru ca apar umbrele: singuratatea de acasa, instabilitatea, vremuri fara ceas, jocul leprei în lume, spasmul cosmic, pastele orbilor (!!), conversatii cu un asasin. Dar speranta se coaguleaza în posibilitatea vederii cu inima dincolo de zare: iubirea ca valoare, Hristos ca stânca în vârtejurile lumii, mustrarea Domnului, supraidentitatea. Pendulând între poezia lirica a lui Octavian Goga, între cuvintele potrivite ale lui Arghezi sau metafora lui Nichita Stanescu, volumul lui Adrian Botez este unul al cautarii echilibrelor posibile într-o lume care si-a pierdut orizontul, iar oprirea pare o solutie…

Autorul, într-un moment de împacare cu sine, dedica volumul sotiei, Elena, ca semn al reîntoarcerii în matricea familiei…

Prezenta Gradinii în constructia volumului este tânjirea poetului dupa raiul pierdut, dar posibil a fi visat, gândit, trait prin imnul dedicat muntilor, anotimpului, florilor…

Îngerii sunt bolnavi de roua diminetii, iar Hristos viseaza într-o stea, raiul e aproape si totul e promisiune sau clipa captata de poet în poemele sale. Dumnezeu cu barba în palme priveste dincolo de orizontul marii, apa botezului curge spre noi radacini, trupul poate fi de raza, animale ucise de prea multa blândete… Prezenta lui Hristos în peisajul lumii, Duhul Sfânt miscând poemul: „a fâlfâit Duhul Sfânt peste mine/de-am simtit – …o, în sfârsit – ca e bine…!/ nu exista frica-nici moarte: sa stii//numai om Dumnezeu vrea ca iarasi sa fii/…va trimite – la tine – alai cu faclii:/povesti-vei – tihnit – ce durere-i în glii…/” – A TRECUT DUHUL SFÂNT.

Atâta liniste declanseaza delirul în primavara, ca posibilitate a salvarii: „o Doamne – ?i-ai deschis comoara-n/ceruri/nu se mai vad arhangheli la creneluri:/nu merit izbavirea – dar ma simt izbavit/în tot arde fratia – desi toti m-au hulit!” – DELIR DE PRIMAVARA.

Dar luciditatea poetului îl prinde în oglinda ei: partea corecta câstiga din ce în ce mai rar, trebuie sa se schimbe ceva în lume din temelii, demnitatea umana a pierdut ritmul în fata vârtejurilor de toate felurile… (Balada si rugaciunea lui Joan Sala I Ferrer Serrallonga). Dumnezeu poate sa mântuiasca, Dreptatea e Mireasa de Taina a lui Hristos, crima e legea celui tare, Hristos lacrimeaza pe fruntile noastre uscate. Paralela bine-rau demonstreaza ca raul poate fi învins prin binele pe care omul îl poate face în lumina divina, e o balada a celui care tânjeste dupa reforma, dupa schimbarea cea mare, dupa linistea lumii care poate da roade în fiintele noastre. Poetul e neîndurator cu negustorii burtosi care au scos lumea la mezat, e prezent si smecherul cu aureola în buzunar, patronul de stele, paiatele lumii. Privind din perspectiva divina, Adrian Botez vede clar nevoia lumii dupa Dreptatea lui Dumnezeu, pentru ca dreptatea oamenilor nu mai are efect, dreptatea oamenilor s-a stins pe un munte care s-a topit.

Strainatatea de acasa pare semnul departarii de sine, pierderea identitatii, câinele mort în sant, copaci scheletici care cersesc mila într-un secol al masinariilor de toate felurile, masinarii care imprima viteza fenomenelor, e un „suflu al arogantei”!

Metaforele poetului sunt sugestive: spinarile cerului se ating, se freaca una de alta, masa la care scrie are mereu alte dimensiuni, nici un lucru nu e la locul lui! Luciditatea se misca în linistea lumii, spiritul omului atras de miracole, de mântuire lucreaza prin cuvinte, prin rugaciune, prin apropieri… Sunt vremuri fara ceas: „pasari vremuiesc cu glasuri sure/vremea nu mai stie cum sa fie/vântul bate parca sta sa-njure/ o lume livida – vinetie/” sau „ Dumnezeul lumii e cenusa/n-a lasat pe nicaieri vreo usa/” – VREMURI FARA CEAS.

Sfârsitul de vremuri fara de timp se vadeste prin prezenta Pasarii Cenusii, care îl priveste pe poet în ochi, e moartea care are îndrazneala sa arunce fulgere cenusii într-o lumea a culorilor cazute din curcubeu si este o dunga, fizic, inexplicabila, caderea perspectivelor, orizontul care s-a topit în moarte.

Poate ca imaginea cea mai dura si care depaseste durerea fizica e prezenta fiintei alunecate în moartea cea de toate zilele: „trag dupa mine un cadavru,-n salturi/nu ma trezesc – nu stiu unde-l ascund:/nu-s vinovat – ci blestemat de–nalturi…/si lepra-ncape-n timpul tot mai scund/. – ADVERSARUL.

Speranta, însa, e dupa zare, acolo, în aproapele din inima: „aerisind luminile în pasari/ne sprijinim de cer spre-a trece-n linisti:/acolo nu-s recolte si nici miristi/ doar cântec de incendii hialine/”- ACOLO.

Dincolo de zare e un pisc de rugaciune, un munte care se poate urca prin staruinta sau încapatânare, muntii dau argumente pentru o alta viata, curg pâraiele din cer, muntele visa un om… E, desigur, Muntele Dreptatii lui Dumnezeu! Muntele acesta a fost vazut de proorocul Isaia (vezi Biblia), a fost urcat de Iisus, e motivul poemelor lui Adrian Botez, care se topeste, dupa considerente divine, într-o lume în faliment.

Natura e parte a sperantei, natura e parte a creatiei si puterii lui Dumnezeu de a reforma cele vazute: verdele plin al gradinilor, albastrul sever al cerului, gradina, boarea din gradina, pasarile cânta prin copacii din rai, lumina cerului, marile lumii, porti enigmatice, cirezile faptelor, ploaia de roua ca o ploaie spirituala, aer sfânt, o lume proaspata ce trimite la un alt cer si un alt pamânt din Apocalipsa (vezi Biblia).

Despre sine Adrian Botez marturiseste: „n-am fost bun – nici/rau: un oarece/ om// am vazut ape-n amurg/ le-am înfruntat – am vazut/ munti în rasarit – si/ m-am înaltat/” – MARTURIA LUI DISMAS.

În ultimul poem al cartii care poarta un titlu frust si marturisitor – C.V. DE CIOBAN AL CERULUI, autorul se vrea un biruitor, un luptator, unul care stie sensul bataliei spirituale si care are argumente la înaintasii sai, purificati de un foc divin. Se poate observa si o anumita oboseala la poet, viata e un joc în care energiile se strivesc, se duc: „Doamne – stinge-ma undeva/între ape mari – cu tarmuri ametitor/departate – tarmuri pline de/ lacrimi”. – DOR DE STINGERE.

Dar lumea tânjeste dupa linistea dintâi, e o lume în care Pastele s-a modernizat, care vrea altceva, dar nu gaseste: „nu-L mai plânge – astazi – nimeni pe Hristos/ nimeni nu-i mai simte dorul Lui de noi/ Crucea-I grea n-o înduram – direct – pe os/ nici hidosu-i strigat – horcaind în toi/ … nevinovata carne sa înghita/ în vina lui mereu deschisa-i pofta/ oricine-i pregatit – smerit – sa minta/ sa cumpere privata lui Golgota…/ – MODERNIZAREA PASTELUI.

Poet incomod, dar pregatit sa se ierte pe sine si sa-si recunoasca limitele, Adrian Botez recunoaste ca nu poate evada din aceasta lume în care îsi cânta si cânta nedesavârsirea, ca etapa spre omul de dincolo de zare. Versurile sunt dure, cuvinte aparent nepoetice strivesc corola poemelor si aduc mirare cititorului clasic de poezie, dar cel care citeste Scriptura stie ca sunt acolo cuvinte mult mai dure si ca Dumnezeu vrea sa ne recunoastem ticalosia.

Stilul sau penduleaza între clasic si modern, virgulele sunt înlocuite de linia care desparte cuvintele, ideile capata astfel putere, versurile sunt sentinte pentru cititor, uneori cuvintele curg simplu, cadentat, alteori se cauta complicat si simbolic, e un simbolism crestin, cu pecetea lui Hristos, vocalele striga, consoanele cauta linistea noptii, vechi linii ale literaturii române se regasesc în scrierile acestea tulburate de vis si dorinte neîmplinite, lumea se deschide în fata poeziei ca o carte a Privirii Extatice… Poate ca poetul ar trebui sa-si cenzureze uneori discursul liric pentru a lasa aurul din gând sa iasa la suprafata, prin versul cercetat de sapte ori…

Luminita Aldea scria despre Adrian Botez: „Întâmplarea a facut sa citesc poezie scrisa de domnul Adrian Botez si sa exclam fericita: Iata Poetul! … Tema dominant-esentiala a poeziei domnului Adrian Botez este credinta – raportare la divinitate. Toate celelalte teme palesc sau sunt mici, prin comparatie cu tumultul si vibratia înaltator – sfâsietoare a cautarii caii spre Cer.” – Luminita Aldea, Cornul Luncii/Suceava – Scrisul ca destin.

 Nota

 1Adrian Botez, Linistea lumii, Editura „Dacia XXI” – Cluj-Napoca, 2011, versuri, Colectia Poezie si muzica crestina. Cartea aparuta în colaborare cu Primaria Gura Humorului.

2 Scriitor român, autorul cartilor: POEZIE1-Jurnal din marea temnita interioara(Axa-Botosani, 1998); 2-Rog inorog(Salonul literar-Focsani, 1998); 3-Povestea unui colectionar de audiente(Corgal Press-Bacau, 2003); 4- Epopeea Atlantica(Corgal Press-Bacau, 2003); 5- Eu, barbarul(Casa Scriitorilor-Bacau, 2005); 6- Crezuri crestine – 70 de sonete cruciate; Van Gogh – perioada Borinage (tumorile artei), Casa Scriitorilor, Bacau, 2005. 7-Nu mai ridicati din umeri! (Ed. Rafet, Rm. Sarat, 2007); 8-În contra dementei de astazi în cultura româna (Ed. ProPlumb, Bacau, 2008); 9-Aici – la-ntâlnirea tuturor câinilor, Ed. Rafet, Rm. Sarat, 2009; Cartea Profetiilor, Ed. Rafet, 2010, Linistea lumii, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, Obârsii, Ed. Rafet, Rm. Sarat, 2012. PROZA: volumul Basme- pentru copii, pentru oameni mari si pentru foarte mari oameni (Corgal Press-Bacau, 2004). CRITICA/HERMENEUTICA:1- Prigonitii cavaleri ai Mielului – despre poezia culta aromâneasca (Ed. Dimândarea parinteasca, Buc., 2000); 2- Spirit si Logos, în poezia eminesciana – pentru o noua hermeneutica, aplicata asupra textului eminescian(Ed. Rafet, Rm. Sarat, 2005); 3–Loja Iohanica Româneasca – ION Creanga, ION Luca Caragiale, IOAN Slavici– pentru o noua hermeneutica, aplicata asupra textelor lui Ion Creanga, Ion Luca Caragiale si Ioan Slavici(Ed. Rafet, Rm. Sarat, 2006)–; 4Cei Trei Magi ai prozei românesti (Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade) – si Epoca Mihaelica : pentru o noua hermeneutica, aplicata asupra textelor lui Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu si Mircea Eliade (Ed. Rafet, Rm. Sarat, 2007); 5- Opera scrisa a lui Corneliu Zelea Codreanu – între vizionarism si alchimie nationala, Criterion Publishing, Bucuresti, 2009. ESEURI: 1-RuguriRomânia sub asediu, Carpathia Press, Buc., 2008 (postfata de dr. Artur Silvestri); 2-Cartea Cruciatilor Români, Ed. Rafet, Rm. Sarat, 2008; 3-„Cazul Dacia…”, Ed. Rafet, Rm. Sarat, 2011etc.

Cristian Diaconescu, întâlnire cu omologul sau american, Hillary Clinton

Anne-Marie Blajan jurnalista la HotNews.ro într-o Corespondenta de la Bruxelles din 18 Aprilie sub titlul

România si SUA creeaza un grup tehnic de lucru pentru solutionarea vizelor

aduce celor interesati informatii utile, prin faptul ca Romania si SUA vor crea un grup tehnic de lucru pentru solutionarea problemei reprezentate de rata mare de respingere a solicitarilor de vize depuse de cetatenii romani.

Intalnirea celor doi diplomati a fost prilejuita ca urmare reuniunii ministeriale a NATO, reuniune la nivel de ministri de Externe si ai Apararii pregatitoare a Summitul NATO din 20-21 mai, de la Chicago.

Ministrul Diaconescu a spus ca in discutiile cu omologul sau american a abordat subiectul privind programul Visa Waiver, “pentru a ameliora unele probleme”.

Este pentru prima oara, a spus ministrul, când partea americana este de acord sa lucreze cu partea româna “pentru solutii adecvate si mai rapide”.

In conditiile in care se va produce o schimbare in legislatie la Washington, speram ca si chestiunea respingerii vizelor sa fie reglementata si sa putem beneficia de libera circulatie in spatiul american“, a spus ministrul de Externe.

Declinul Credintei Crestine în România si în întreaga lume

HotNews.ro , din 18 Aprilie,  semnaleaza o situatie alarmanta pentru lumea  crestina


Credinta in Dumnezeu este in declin in intreaga lume, cu exceptia Rusiei, Sloveniei si Israelului. Cei mai multi atei, in tarile scandinave – studiu

În studiu putem citi ca „Filipinezii sunt poporul cel mai credincios din lume, spre deosebire de scandinavi si de locuitorii din fostele tari ale blocului comunist, potrivit unui studiu al cercetatorilor americani care noteaza ca, cu cat o persoana este mai in varsta, cu atat crede mai mult in Dumnezeu, relateaza AFP.

Tarile in care oamenii cred cel mai mult in Dumnezeu sunt adeseori catolice. La acestea se adauga Statele Unite, Israelul si Cipru, potrivit raportului universitatii din Chicago (NORC) “Credinta in Dumnezeu in timp si pe tari”, bazat pe studii internationale realizate in 30 de tari in 1991, 1998 si 2008. Romania nu a fost cuprinsa in acest studiu.

Aproximativ 94% dintre filipinezi sunt credinciosi, urmati de chilieni (88%) si americani (81%), fata de doar 13% dintre germanii din fosta RDG si 20% dintre cehi.

Potrivit acestui studiu, tarile cu cei mai multi atei sunt cele scandinave si cele ale fostului bloc estic (cu exceptia Poloniei). Cea mai mare proportie de atei se intalneste in randul germanilor din fosta RDG (59%), care nu au crezut niciodata in Dumnezeu.

Credinta in Dumnezeu este in declin in intreaga lume, cu exceptia Rusiei, Sloveniei si Israelului.

In Statele Unite, 54% dintre tineri sunt siguri de existenta lui Dumnezeu, fata de 66% in randul persoanelor in varsta

***

Studiul scoate în evidenta o trista realitate, procentul mic al tinerilor care cred în Dumnezeu, 23%:

In schimb, credinta este mai mare la persoanele in varsta. In medie, 43% dintre oamenii în vârsta de 68 de ani sau peste sunt siguri ca Dumnezeu exista, fata de 23% in rândul persoanelor cu varste de 27 de ani sau mai tinere.”

***

Dintre posibilele cauze, mentionam:

1. Ateismul este starea normala a omului natural, firesc. Îns? ortodocsii cred, gresit, ca omul se naste in religia parintilor lor, precum primesc cetatenia, care vine de la sine.

2. Traditiile oamenilor nu sunt crestine. Scoala nu mai promoveaza crestinismul, Biblia nu e o carte recomandata.

3. Oamenii, prin „grija” si la îndemnul preotilor,  au scos vorbe cum ca au vazut icoane facând minuni, ape care au tamaduit, locuri care au facut cutare sau cutare lucruri. Aceste “fapte” nu sunt decât niste minciuni scornite care sa atraga oamenii (populatia) în acele locuri unde si-au deschis ei punctele de lucru.

Observatie: În toate locurile, satele, orasele lumii, nemaivorbind de spitale si policlinici, Dumnezeu a facut si face zi de zi multe minuni,  dând sanatate oamenilor în nenumarate rânduri. Iar în acele locuri speciale, nu s-a întâmplat  si nu se întampla nimic iesit din comun.

4. Religia crestina – majoritara, catolica sau ortodoxa – promoveaza obiceiuri omenesti, interesele conducatorilor lor, materiale, doctrine false (icoanele, crucea, moastele si mistificari, fara numar), puse alaturi de adevarul prezentat deformat.

5. Nu este promovata Scriptura – Biblia, Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu, ci surogate ale denominatiunilor crestine

6. Nu este urmarita smerenia înaintea Dumnezeului nevazut, Creatorului  care poarta de grija creatiunii Sale, omului. Nu icoanele si apele, zise tamaduitoare, aduc binele omului, ci numai Dumnezeu care e Singurul care  face minuni.

MÂINILE CARE VORBESC

Dr. DOREL SCHOR

Doi ani i-au trebuit lui Albrecht Durer ca sa picteze un triptic religios, plasat în centrul unui altar. Lucrarea este considerata una dintre cele mai bune, dar si-a câstigat cu adevarat celebritatea datorita mâinilor unui apostol aflat în rugaciune. Si mai celebra decât pictura este, în mod paradoxal, studiul preliminar al acestor mâini. De fapt studiile, pentru ca i-au trebuit maestrului german nu mai putin de optsprezece variante de studiu ca sa se declare multumit.

Corneliu Baba sustinea ca sa pictezi mainile este foarte greu si foarte expresiv. Pictorul trebuie sa faca mainile sa vorbeasca… Credincios acestui principiu, el si-a imortalizat personajele in portrete in care mainile (ne) vorbesc nu mai putin decit figurile. Ele completeaza personalitatea subiectelor. In autoportretele plaseaza adesea mainile in prim plan, acoperind sau completind partial fata, tocmai pentru a o intregi.

In Rascoala (1907), tabloul atit de mediatizat al lui Octav Bancila, pumnii strânsi ai taranului au un mesaj social, dar si mai mult vorbesc mâinile croitorului sau, pictat cu nu mai putina deferenta. Incerc sa descopar o intentie de subtila ironie intr-un tablou controversat semnat de Dan Hatmanu în perioada “epocii de aur”, in care Stefan cel mare, desprins dintr-o icoana, intinde mâna catre cuplul Ceausescu…!

Mâna crispata pe jilt a cardinalului Fernando Nino de Guevarra, în cunoscuta pictura a lui El Greco, concureaza în expresivitate cu fata sa incrincenata. Privirea aspra a marelui inchizitor ar fi sugerat numai severitate, daca mâna ca o ghiara nu i-ar completa rautatea demoniaca si necrutatoare.

Imi amintesc de un tablou al lui Baruch Elron intitulat “Durerea”. Ingenunchiat de suferinta, un barbat ridica mâinile ca un strigat de disperare, de ajutor dar si de speranta. Lucrarea a devenit simbolul unor congrese internationale de medicina, tocmai pentru forta de comunicare comparabila, in opinia specialistilor, cu Strigatul lui Eduard Munch. Portretul mamei, semnat de Miriam Cojocaru, polarizeaza lumina si atentia privitorilor pe chipul dar si pe mâinile muncite care reflecta in aceeasi masura personalitatea distincta a modelului.

Exemplele sunt foarte numeroase. Voi incheia cu mâinile cele mai celebre, pictate de Michelangelo pe o sectiune a frescei din Capela Sixtina – Crearea lui Adam, conform legendei biblice. Degetul paternal al Creatorului (digitus paternae dexterae) este îndreptat catre mâna primului muritor, Adam. O dovada in plus ca mâna l-a creat pe om…!

.

Nota: Foto 1- Albrecht Durer,  Mâinile

Foto 2 – Octav Bancila, Rascoala (1907)

Foto 3 – Miriam Cojocaru, Portretul mamei

Foto 4 – Michelangelo Buonarroti, Capela Sixtina – Crearea lui Adam


 


.