Ecoul războiului politic în justiție

Judecătoarea Lăcrimioara Axinte, președintele Secției a II-a Civilă de la Tribunalul Botoşani și candidat la CSM, cere Consiliului Superior al Magistraturii să-i comunice președintelui României că “folosirea Justiției în lupta politică, ca pretext pentru a face apologia îngrădirii drepturilor și libertăților fundamentale, este o violare a Constituției și o încălcare a jurământului depus la investitură”.

Judecătoarea citează pe blogul său articolul din Constituție care face referire la jurământul depus de președinte, concluzionând că “este absolut inadmisibil” ca în discursul public dosarele penale din Justiție să fie folosite de șeful statului pentru a face apologia îngrădirii drepturilor și libertăților fundamentale.

Iată mesajul judecătoarei:

“Justiția nu trebuie folosită în discursul public pentru a face apologia îngrădirii drepturilor și libertăților fundamentale

Constituția României în art.1 alin. 3 prevede că „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.”

Două dintre drepturile fundamentale prevăzute în Constituția României sunt dreptul de vot și dreptul de a fi ales:

„ Art. 36 – Dreptul de vot

(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Art. 37 – Dreptul de a fi ales

(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.”

Orice judecător, procuror, ministru, parlamentar și Președintele României, la numirea în funcție sau preluarea mandatului, depune un jurământ, cu mâna pe Biblie, că va respecta drepturile și libertățile fundamentale.

Continue reading Cotidianul.ro

_________________________________

Un articol de Ioana Radu