VORBE ŞI LOGOS

slăviţi maeştri – -astrale ghilde
şi-un fir de pàing ar ajunge
ca să preschimbi jarul în pilde
spre-a hăitui vorba ce-ascunde

nu-mi tremura în mână – liră
martiră-n corzi – avan tu sângeri:
Crist te mângâie – nu se miră
corăbii a trimis şi îngeri

se face toamnă în cristale
e-un cântec vast în catedrale
în munţi se-aprind spini de vestale –
albine – crini: dansul e cale!

citesc argint în evanghelii
şi râd tăcut în perihelii
n-aştept nici zi – n-aştept nici grai
închid ferestrele la rai

incendiile de-asfodèle
iscă în cer ciudate stele
şi-n harta vechiului pământ
pătrunde-n slove nou cuvânt

citind citind – aşa trăim
ne înşelăm şi nu murim
din alte păsări vin văpăi
orbind în prag cobòlzii răi

mijeşte Crist la cap de zare
ard liturghii în fiecare
şi s-a rănit un înger blând
şi s-a rărit şi plânsu-n gând

veniţi – voi cavaleri de fard
am ars în stele-atâta nard
acum cu spada despicăm
şi-n noi – din nou – lihniţi intrăm

…e-amiază Criste peste glii
Tu călăreşti pe ciocârlii:
cine n-a învăţat să moară
Lògosu-l va scuipa afară!

…atâta vaier – lorzi bureţi
vor cârmui printre nămeţi
vor inventa o primăvară
fără de flori – fără de scară…
***

Adrian Botez