Centrul Cultural din Pitești, în vară, a demarat proiectul „Clubul literar artistic Mona Vâlceanu” – inițiat și coordonat de scriitoarea Mona Vâlceanu – , manifestare culturală care cuprinde lectura publică din creația unor autori argeșeni susținută de invitați speciali precum și de momente artistice.

Prima ediție a Clubului literar artistic Mona Vâlceanu a reunit un public select care s-a delectat cu poezii și fragmente de proză semnate de scriitoarea Vavila Popovici, originară din Argeș și stabilită (datorită împrejurărilor vieții) în SUA (Raleigh-NC, împreună cu familia fiicei sale).

Gazda evenimentului dedicat scriitoarei Vavila Popovici a fost doamna Mona Vâlceanu (profesoară și poetă), fiind susținută de importante figuri culturale argeșene:

– Mihai Ghițescu, decanul de vârsta al scriitorilor din Pitesti, președintele de onoare al cenaclului “Liviu Rebreanu” din Pitești.

.

– scriitoarea Steluța Istrătescu;

.

– poetul Constantin Vărășcanu;

– Vasile Ghițescu;

– Nusa Cantemir;

– Nicolae Perniu;

– Marilena Lica-Masala.

Cu drag, vă invităm să urmăriți VIDEO evenimentul cultural-literar de la Pitești, din iulie 2015, la care ne-am referit cu entuziasm astăzi.

***

De asemenea, vă invităm să lecturați câteva poezii scrise de  Vavila Popovici:

Din volumul Dincolo de noapte

AȘ VREA

Un fluture
aș vrea să fiu,
să te caut
în razele de soare
și să te adăpostesc
sub aripile mele.

* * *

RESPIRAȚIE

Dacă într-o dimineață
aș veni la ușa ta
cu-o floare-nlăcrimată,
ce-ai crede,
că este roua dimineții
sau lacrimile mele
care au udat-o?

* * *

AI PLECAT

Ai plecat
lăsându-ţi sărutul
pe-o ceaşcă de cafea
şi pe ochii mei
scăldaţi în lacrimi.
Sfios mă apropii de ceaşcă
şi-ţi sărut sărutul;
te chem şi rechem
cu ochii înlăcrimaţi,
de tine sărutaţi.
N-am ştiut, Doamne,
că va fi ultimul sărut!
De-atunci ţin în braţe
cartea suferinţei.

* * *

Din volumul Poemele iubirii

Iubitul meu

Iubitul meu
Somnul mi-l tulburi cu imagini de vis,
alteori îmi trimiţi dorul de scris.
Cuvintele se transformă în lacrimi,
mintea fuge spre-ntinsele patimi
Sunt singură cu propria-mi viaţă,
în greul drum, cu schimbata-i faţă.
Ştiu, sufletu-ți spune că toate-s deșarte,
o, Doamne, ce-ntunecat abis ne desparte!
Şi totuşi dragostea vine,
nu ştiu, din pământ sau pe ape
şi gândul incert pe care-l văd rătăcind,
frânghie de mătase-mi pare
de care-aş dori să mă prind.
Iubitul meu,
uneori îmi trimiţi dorul de scris,
alteori somnul mi-l tulburi
cu imagini de vis…

***

Pentru tine

Pentru tine furam strălucirea din stele,
să pot da luciri veșnice
privirilor tale îndrăgostite.
Pentru tine furam raze din soare
să-ți încălzesc trupul,
să-l învelesc în cuvinte de aur.
Pentru tine inventam un ceas
să bată doar secundele bucuriilor noastre.
Gândurile înălțătoare ne erau,
sufletele în brațele iubirii se legănau…
Cât de departe, pe-atunci,
erau încercările morții!

***

Surse: http://www.centrul-cultural-pitesti.ro/wp/

http://www.vavilapopovici.com/wp/

*

Dacă dorii să achizionați din opera scriitoarei Vavila Popovici, accesați: http://www.amazon.com/Vavila-Popovici/e/B003WHAANK

*

Redactor: George Danciu, Hickory-NC