BIOGRAFII

iau – din biblioteca
lumii – biografiile celor mai mari
scriitori – rând pe

rând – şi concluzionez : “uite – tu
tu şi tu…şi tu…tu…tu…şi tu…şi tu… – voi
aţi fost nefericiţi – dar
nefericirea voastră a
avut rost – pe când a mea
nu:

voi aţi căpătat
glorie şi nemurire – eu
nimic…”

apoi – pun mâna pe
pană – şi scriu – cu şi mai mare
avânt şi îndârjire – mesajele
pe care El mi le transmite – tot mai
des – tot mai regulat – fără pic de
răgaz

când asculţi de El – n-ai vreme de
glorie – iar nemurirea devine o afacere de
familie divină
***

EXISTENŢIALISM

o lume-ntinsă la uscat pe sârmă
a fost clătită-n zoaiele de foc…
se scurg din ea păcate ce mă zgârmă
şi mă aţâţă să fiu drac pe loc

o lume fără cap şi fără coadă
un Croitor smintit a fost croit-o
durează din găoază pân’ la noadă
vite – scremând voioase – au boit-o!

la ce sunt munţi şi frumuseţi cartoane
la ce atât desfrâu cretin de ceruri?
e doar putoare peste tot, Patroane –

şi nu-mi găsesc prin balegi nici cuvântul…
…invoc îngheţul sfânt a mii de geruri
să-mi scap nedefecat măcar blând gândul!
***

ACUZAŢIE

mă-nşeli mă-nşeli mă-nşeli trişor bătrân
mă laşi să sper o mână de petale:
ieşit din joc cu buzunarul spân
îţi râzi de mine – şi mă iei la vale!

eram sărac când am intrat în joc
acum sunt mort întins pe năsălie:
înşiră îngerii norocu-mi pe un floc –
mi-l cresc pe piept – în post de pălărie!

mă plâng doar bălăriile de seară
doar mătrăguna-i văduvă eternă!
tot ce-am trăit nu-i viaţă ci ocară

şi ochelarii-mi s-au pleoştit în bernă
…ei – ce-am putut din Tine să-nţeleg
decât scamatorii şi farse – pentru-un bleg?!
***

MODERNIZARE…

trec printre munţi părerile de rău
ultim vagon îmi face semn – dispare…
edilitare-explozii dumică altare
cadavre-stânci se şi azvârl în hău!

pajuri blesteme-nalţă – profeţìi
iar anii de beton m-au împietrit:
crinul din suflet iată-l – vestejit:
peroanele-s pustii – la ce să vii?

şoselele-au trecut peste minune
camionul cară sfintele poieni:
raiul se face şantier de vremi

iar dinamita ţine loc de strune…
…când se va-ntoarce-Orfeu din Empireu
pustia s-o pledaţi – va fi prea greu…!
***

FRUMOASA MEA CU OCHI CĂPRUI

frumoasa mea cu ochi căprui
ce-ţi spun – să nu spui nimănui:
de-ţi vor veni trei magi la scară
ieşi în pridvor – ca-n orice seară

primeşte Steaua lor plăpândă
căci ea-i noroc ori e osândă:
lumină-i inimii – dar doare
aşa-i iubirea – până moare

primeşte magi – primeşte Stea
fereşte-te de piaza rea
căscioara ta va arde rai
de-i căpăta ce acum n-ai:

pe-un fir de vânt – păsări măiestre
ţi-or bate raze în ferestre
şi îngeri ţi-or cânta duhliu
aşteaptă-mă – căci o să viu

în noaptea farmecului firii
vecia întâlneşte mirii
iar tuturor – mândră crăiasă
le vei fi tu – zână frumoasă

pe tine munţii te aşteaptă
izvoarele – din şoaptă-n şoaptă
te suie-n trepte de văzduh
până la cerul fără stuh

şi-acolo – în lumina Lui
vei aştepta să vin haihui
sub binecuvântarea ta
serafii toţi se vor pleca

vom sta – vom sta în cer o noapte
şi vom veghea sorţile coapte
în zori abia vom adormi
iar magii ne vor ocroti

şi vom avea din struna lor
vise de regi şi flori de dor
iar Steaua va povăţui
cum poţi să arzi – fără-a muri…!
***

MÂNTUITORUL MÂNTUIT

stai şi-asculţi – Hristoase – pe la uşi de stea
nu cumva vreun înger iar dă veste rea?
nu cumva te cheamă pentru răstignire
şi-n rândul acesta – oarba omenire…?

iar îngrijorare şi mereu minuni
să salvezi nădejdea din păuni nebuni…!
câte vecìi oare vei călători
să aţâţi incendii pe-un’ s-o nimeri?

…nimeni nu-ţi răspunde – ceasuri în răspăr
bat prin constelaţii goale de-adevăr…
…trece-o rândunică fulgerând de raze:

fuge din ospicii – fuge de extaze
drept în palma-ţi spartă cuib îşi odrăsleşte:
pe Mântuitorul ea Îl mântuieşte…!
***

Adrian Botez