Sunt la kilometrul zero

Sunt la kilometrul zero-n pieptul tău
Ca în peștera monahului din munte,
Unde mă adăpostește Dumnezeu
Să îți vindec nopțile cărunte.

În pământul sfârtecat de mângâieri
Îmi sădesc icoanele purtate
Prin atâtea sterpe depărtări,
Să înmugurească într-o carte.

Sunt în cuibul cu ferestre sângerii
Ancoră spre orizonturile pale,
Miliarde de săruturi să îmi scrii
În aprinderea luminilor pascale.