SFINŢI ZURBAGII

păsările fluieră – din toate puterile – pe
străzi şi prin copaci – pe deasupra
spitalelor – ca ultimii vagabonzi

nu se sinchisesc de
nimeni – când ciuruiesc văzduhul cu
vâlvătăile trilurilor lor

e frig – dar nu mă mai
îndoiesc: s-a pogorât – cu
alaiul ei de
sfinţi zurbagii – primăvara
***

MUNTE

castelele din Spania te pot
impune Împărat al Fulgerelor: banii
nu te pot muta de la
umbră la soare

eu locuiesc atât de
înalt – încât ursul îmi zgârie poarta cu
gheara – pasărea – singura! – cântă cumplit:
psalmòdii albe – norii

Dumnezeu scoate pentru
mine – din burduşit
sipetul stelelor – tainele naşterii
Noilor Magi
***

IPOCRIZIE

„eu sunt CEL MAI
păcătos…!”

ei – na! – uite că ai câştigat tot tu
iarăşi!
***

Adrian Botez