by R.C. Stoica
Din toate zilele pe care mi le-a dat Dumnezeu de trăit pe pământ, am ales o singură zi în care să spun că sunt altul decât sunt.
O singură zi am afirmat, pe blog, Je suis Charlie, nu din admirație pentru blasfemiile din revista respectivă, pentru prostul gust, pentru umorul jos pe care l-au produs aceia și de care, până la tragedia recentă, habar n-am avut.
O singură zi din viața mea am răsfoit, cu oroare, caricaturi în care Hristos era batjocorit a nu știu câta oară și am afirmat, cu toate astea, Je suis Charlie.
O singură zi a suferit Hristos pe cruce pentru păcatele lumii. Atunci a spus: eu sunt Răsvan, eu sunt Vasile, eu sunt Ion, eu sunt Charlie.
Și a fost răstignit pentru asta. A suferit moarte pe cruce pentru păcatele mele, pentru păcatele lui Vasile, pentru păcatele lui Ion, pentru păcatele lui Charlie.
Eu sunt un păcătos și m-am simțit murdar o zi, spunând, a doua zi, Je suis Charlie.
Oare ce-ar fi simțit Hristos, la Golgota, pe cruce, la Paris, spunând, în acea zi, Je suis Charlie?
———————–