Adrian Botez: SENTIMENTUL LUMINII

Adrian Botez
SENTIMENTUL LUMINII

lumină – sfântă lumină din văzduh
pogoară-ţi fulgerul de îngeri în cămară
învaţă-mă iubirea iar şi iară
mustră-mi sfinţenia-amorţită-adânc în Duh

lumină şi potir – Curatul Graal:
mi-e frig de raze – sete mi-e de moarte
dar voi trăi rotind delir de bal
iar din chilia-mi izgoni-voi noapte

eu smuls voi fi de măcelarii lumii
din pielea mea zbârcită de mârţoagă –
dar asta-aşteaptă vinul: spărgând doagă

să se reverse sub lumina lunii
…ogorul vremii – împlinit arat:
curând voi sta cu Dumnezeu la sfat!
***

VIZIUNE DE CRONICĂ

cusuţi între pèticele de
sac ale timpului – facem toate-ale
totului – Roată – parte din
iad şi parte din
eternitate – totdeodată

duhnim – uimitor – a
dreptate
***

zilele se trag una din alta – ‘ceea
fiică şi ‘ceastălaltă
nepoată – şi nu-şi pot ieşi
niciodată la semnal – din
ADN-ul lor încrâncenat
primordial
***

racii se descarcă
singuri de cleşti – rămânând
curaţi – nişte
peşti
***

carenele toate se închină
către apus: pescarii
au pescuit tot ce
aveau de spus

ard nevăzutele
pânze pictate – de pe
nevăzute catarge de
culori: am ajuns ziua când
lumina se sparge întru îngerii
ocrotitori – şi când nici
nu mai este nevoie să mori
***

Adrian Botez

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.