Întâmplări care nu se uită

 

De când se naște, omului i se întâmplă ceva.

Ba chiar, dinainte.

La început, nici nu știe că i se întâmplă chiar lui.

Că are mâini, și picioare, și tâmplă.

Uneori îi e foame, alteori este ud,

Alteori, îl strânge, îi place, sau nu-i place

Ce se întâmplă.

Râde și plânge.

Sau e  cuminte.

Întâmplarea cea mare

Este că toate întâmplările lui sunt viață

În tâmplă.

 

Cu timpul

Tâmplele lui

Simt și știu

tot mai multe.

 

Păcat

Că tocmai atunci

Îi e foame, este ud, îl strânge, îi place,

Sau nu-i place ceva.

Și rămâne

Fără o mână

Pe tâmple.

 

Și toată întâmplarea lui se reia.

În tâmplele altora.

“Mie mi se întâmplă ceva”, spunea.

Marin Sorescu.

“O viață de om.”

El era.

Nouă, ce ni se-ntâmplă?

 

8 septembrie 2014

 Jianu Liviu-Florian