prezinta
.
SCRIERI DE IARNA: PARODII, GLUME SI… HAZ DE NECAZ
.Motto:
„Umorul si hazul de necaz a ajutat poporul
roman sa strabata vremurile… bune si rele!” (Elena Armenescu)
***
Ioana STUPARU
(Bucuresti)
PLUGUSORUL SCRIITORILOR
Aho, aho, stimati confrati
Cuvantul mi-l ascultati:
Sunati din zurgalai, tare,
Sa se-auda peste zare!
S-auda si Sadoveanu
Cum intampinam noi, anul.
Ca de n-avem calul “Faur”
Si nici saua lui de aur,
Lasam gandul sa ne poarte
Cat se poate de departe,
Despicam firul in trei,
Punem mana pe condei.
Condeiul il ascutim,
Cuvantul il pritocim,
In slovele tari ca fierul,
Punem sarea si piperul.
Mamaliga si carnati
Sunati zurgalai, sunati!
Langa carnati, muratura,
Sa ne lase apa-n gura.
Tuica fiarta-n cesti de lut,
Pentru anul ce-a trecut!
Pentru anii care vin
S-avem urcus fara chin,
Punga sa ne fie plina,
Graul fara de neghina,
Muza la nepriceput,
Somn usor in asternut!
Ruga mea catre Hristos,
Sa ne fie de folos !
La multi ani cu sanatate,
Ca-i mai buna decat toate!
***
Elenea GLODEAN
(Câmpina)
RETETA PENTRU UN AN BUN
Se iau 12 luni si se curata foarte bine de amaraciune, mandrie, ura, invidie, frica, irascibilitate si stres. Se imparte fiecare luna in 28-31 zile, dupa caz, astfel ca proviziile sa ajunga exact 1 an! Fiecare zi se prepara separat: 1 parte munca, 1 parte liniste, 1 parte umor. Se mai adauga 3 linguri optimism, 1 lingurita toleranta, un praf de bun simt si o picatura de speranta! Peste aluatul astfel obtinut se toarna apoi dragoste din belsug! Preparatul gata facut se aseaza pe farfurie si se impodobeste cu frunzulite de curaj si incredere in sine. Se serveste zilnic, cu bucurie, alaturi de ceasca de cafea din fiecare dimineata! Prezenta reteta nu se compenseaza, ea este gratuita si se transmite liber de la om la om, insotita de urarea:
„Un An Nou darnic si bun, Sănătate Deplină,
Fericire Maximă si Abundență Absolută!”
***
George ROCA (Australia)
PARODIE DE CRACIUN
Comunistul Mos Gerila
De mult nu mai vine,
Toata lumea a sperat
C-o sa fie bine!
Acum vine Mos Craciun,
Asteptat cu-ardoare,
Dar de-oamenii saraci
Nici in cot nu-l doare!
Copilasii mititei
Nu il mai saluta,
Fiindca nu le da nimic
Daca n-au valuta!
Dorindu-ti o jucarea,
Te uiti la vitrine
Ca si Nastratin Hogea
Si sa plangi iti vine!
Avand ochii-nlacrimati
De-atata splendoare,
Stai in strada necajit
Si simti ca te doare!
Unii tipa ca e bine,
Alti gasesc scuze,
Multi se uita la vitrine
Si se ling pe buze!
Asta-o fi economia
Aia de piata?
Daca-l vad pe Mos Craciun
Il arunc pe gheata!
LUI MOS GERILA
(prelucrare)
Mos Gerila
Mos Gerila
Si la anu’ de-ai sa vii
Cu asemenea prostii
O sa-ti trag un sut in fund
Ca te tii de smecherii!
N-ai si tu o masinuta
Sau un trenulet pe sine
Vii mereu cu stele rosii
Si urari anticrestine…
Ada taica-o ciocolata
Si dulciuri pentru cei mici
Nu veni fara de barba
Si cu traista goala aici
Te-as numi Mos Scarta-Parta
Sau Tataie Inghetatu’
Sa te duci la tine-n tara
Ca noi l-asteptam pe altul…
Unde naiba umbla mosu’
Cel cu sanie si-elani
N-ai putea sa schimbi cu dansul
Si sa vezi… de-americani!?
***
Dorel SCHOR
(Tel Aviv)
DOCTOR IN UMOR!
• Numai datorita crizei, m-am pus din nou pe picioare – masina mi-a luat-o banca.
• Exista o stare de spirit, In care sufletul cere trup…
• In Israel s-a facut un sondaj in randul populatiei: „Se poate oare raspunde la o intrebare cu o intrebare?” Raspunsul majoritar a fost: „De ce, nu?”
• N-are niciun haz sa bei, cu cei care n-au nimic de ascuns.
• Alcoolul distruge celulele creierului, dar nu pe toate, numai pe cele care refuza sa bea.
• Planurile de viitor care nu corespund posibilitatilor tale financiare, intelectuale sau fizice, se numesc visuri.
• Principala problema a medicinei cu plata este transformarea unei boli acute intr-o boala cronica.
• „Nu-mi plac oamenii care n-au gust!” (Canibalul)
• – Uite mamico, fa cunostinta, asta e prietenul meu – nu bea, nu fumeaza, nu injura de mama…
– Si nu te plictisesti cu el, fetita mamei?
• In spitalele de boli mintale sau cam terminat Napoleonii. Tembelii din ziua de astizi nu mai stiu cine a fost ala…
***
Valeriu CERCEL
(Canada)
PLIMA POEZIOALA DEPLE MOS CLACIUN
Copiii lai m-au supalat
La gladinita cu o veste,
Ca, Mos Claciun e o poveste,
Nu e si nici n-a ezigstat,
Ca nu ale nici sanioala,
Nici balba alba, nasu’ losu,
Chial au si las ca noaptea Mosu’
Pe cosu casei nu coboala;
Am fost atat de indispus
Si-am plans cu laclimi suspinand,
Pe Mos Claciun il stiu decand
Pe mine balza m-a adus,
Da’ ca sa ma conving, am stat
Cu ochii mici sub plapumioala,
Facandu-ma ca dolm de-aseala,
Sa-l vad si io macal o dat’ ;
Intl-un talziu, palca plin vis,
L-am auzit plin dolmitol
Pe la palinti, venind in zbol,
Ca ei aveau geamul deschis,
Tiptil apoi, in pas glabit,
Tlecu plin hol cu sacu-i plin,
Ca i-am vazut umbla putin,
La pomu’ male-mpodobit,
Sub cale-a pus Mosu’, galant,
Si giucalii si ciocolata…
Va povestesc io altadata
Ca alteva-i mai impoltant,
Ca dupa te a fost el gata
Si cum pe toate el le stie,
A tlas din sticla de lachie
Pitita in balcon de tata,
S-a dus si in bucatalie,
Si-a tot catat plin fligidel,
Ca nu i-e flica lui de gel,
Mancand cu pofta din piftie,
Si tot tiptil a si plecat,
Mai vesel palca si vioi,
Da’ milosea a ustuloi
Pe flunte cand m-a salutat,
Asa ca io, as vlea sa stie
Copiii lai, ca Mos Claciun
Ezigsta si e tale bun…
Si fala sa fac bascalie,
Ii plate tuica si piftie….
Cledeti-ma cand io v-o spun!
P.S.
Am povestit te s-a-ntamplat
Si lu’ taticu’ si mamica,
Si flate, toata ziulica
Atat de mult s-au minunat!
Gata.
A DOUA POEZIOALA DE CLACIUN
Cilcula un zvon nebun
Cale mult m-a intlistat,
Cum ca, bunul Mos Claciun
Nu-i… si nici n-a ezigstat;
Insa ce e mai bengos,
Zvonul nu-i de la zevzeci,
Oli de la vl’un ofticos
Din neam de celcopiteci,
Ci-i de la oameni matuli,
Educati, cu-n doctolat,
Ca-i stim dupa-njulatuli
Cand cu pumnii-n pept se bat,
Ei au scos volba nasoala
Ce-mi ploduce azi fioli,
Fi’n’ca au, mai nene, scoala
De vechi dezinfolmatoli,
Si mai fac si bascalie,
Cum ca nu poate un mos,
Chiar la bloc sobe sa fie,
Sa coboale el pe cos…
N-ale balba, sanioala,
Nasu’ los, nici giucalii,
E doal o povestioala
Pentlu adolmit copii,
Insa io, ca doal ma stiti,
Categolic ca lefuz
Ca sa-i cled pe-acesti loviti,
Chiar de sunt putin confuz,
Ca, ganditi-va, ce-al fi
Ca in seala de ajun,
Cu cadouli, buculii,
Sa nu vina Mos Claciun (?!)
Sigul, ni se vol lungi
Ulechiusele, doi coti,
Pan’ la Pasti, cand va sosi
Iepulasul pe la toti!
***
Sursa: INTERNET
CUM ITI DAI SEAMA CA ESTI ROMAN?
• tot ce manânci are gust de ceapa si usturoi
• incerci sa reciclezi ambalajele de la flori, hartia de la cadouri si bineinteles, folia de aluminiu
• stai langa cele mai mari doua valize din aeroport
• ajungi la petreceri cu una – doua ore intarziere si ti se pare foarte normal
• dupa ce mergi la cineva in vizita, la plecare mai stai o ora in fata usii la povesti
• parintii tai nu arunca niciodata nimic si daca reusesti sa arunci ceva la gunoi apare in mod misterios inapoi
• ai fata de masa din macrame si peste de sticla colorata pe televizor
• ai covoare care acopera fiecare centimetru din casa ta
• mama ta iti spune ca esti slab chiar daca ai 110 kg
• mama ta recicleaza paharele de plastic, farfuriile din carton si pungile de la sandwich-uri, spalandu-le
• ai fata de masa din vinyl pe masa din bucatarie
• folosesti sacosele primite la cumparaturi pe post de pungi de gunoi
• parintii te striga cu diminutive de animale
• nu poti pleca in calatorii dacat daca te conduc macar 5 persoane la autobuz, tren sau aeroport
• parintii tai nu realizeaza ca tehnologia s-a imbunatatit si mai vorbesc foarte tare cand suna la telefon
• ai cuverturi uzate pe canapea doar ca sa nu se murdareasca tapiteria
• nu cunosti mai mult de jumatate din invitatii de la nunta ta
• copilul tau poarta caciulita si 3 pulovere in septembrie desi sunt 25 de grade afara
• crezi ca „urda”, „mamaliga”, „parizer”, „telemea”, „zacusca”” sunt feluri internationale de mancare
• cand vin straini la tine in vizita te distrezi dandu-le cea mai tare tuica din casa… si cand reusesc sa bea un pahar le mai torni…
• cand ai musafiri, ii intrebi daca servesc ceva, ei spun ca NU, ceea ce la tine inseamna „DA”!
***
Dan CALISTRAT
ODA SARMALEI
Vis inaripat al verzei ce-l avu cat a durat
Somnul lung metamorfozic din butoiul de murat…
Potpuriu de porc si vaca, simfonia tocaturii,
Imn de lauda mancarii inaltat in cerul gurii.
O cocheta care-si scalda trupu-n sos si in smantana
Ce se infasoara-n varza ca in valuri de cadana.
O abila diplomata ce-a-ncheiat o stransa liga
C-o bardaca de vin rosu si-un ceaun de mamaliga.
Oponenta din principiu si un strasnic adversar
Pentru tot ce este dieta sau regim alimentar.
Un buchet de mirodenii, o frivola parfumata
Ce te-mbie cu mirosuri de slanina afumata.
Locatara principala tine-n spatiu tolerate
Perle de piper picante, boabe de orez umflate.
O prozaica-innascuta, cum s-o prinzi in prozodie
Cand de cand e lumea lume, n-a citit o poezie.
Un aducator de sete, de bei vinul cu ocaua.
Iata-n cateva cuvinte cum s-ar defini sarmaua….