CONGRESUL CULTULUI BAPTIST cu nr. 100

………………..Cleveland, OH –  2012

 

Congresul nr. 100 al Asociatiei Bisericilor Baptiste Române din SUA si Canada

.

MARTURISIND LUCRARILE DOMNULUI IN FIECARE GENERATIE

 (Psalmul 78:3, 4)

.

Vineri – 31 august 2012
12.00 – 3.00 PM – Intâlnire de lucru a Comitetului Executiv
3.00 – 5.00 PM – Intâlnirea pastorilor
7.00 – 9.00 PM – Serviciu Divin – Corul Agape, Predica Brisc Ioan, Florin Filip

Sâmbata – 1 septembrie 2012
9.00 – 9.45 AM – Rugaciune si cântare (Marius Mitrofan)
10.00 AM – Lucrarile Congresului
1.00 PM – Masa de prânz
2.00 PM – 4.30 PM – Repetitii pentru formatiile muzicale, iar pentru toti ceilalti participanti la Congres un Seminar cu tema “Evanghelia în lumea postmodern?”
4.30 – 5.30 PM – Cina
6.00 – 9.00 PM – Serviciu divin – Predica: Daniel Maris, Sorin Sabou, Sebi Rusu [Independence High School, 6001 Archwood Rd., Independence, OH 44131]

Duminica – 2 septembrie 2012
9.30 AM – Rugaciune – Viorel Clintoc, George Dancea [Independence High School, 6001 Archwood Rd., Independence, OH 44131]
10.00 – 12.30 PM – Serviciu Divin Celebrativ – Predica Liviu Tiplea, Oti Bunaciu, Valentin Popovici, Dan Paul
3.00 – 5.00 PM – Serviciu Divin Special – Daniel Brinzei, Radu Stir

IMPORTANT:
Adresa Bisericii Baptiste Române din Cleveland: 581 East Ridgewood Drive, Seven Hills, OH 44131. Cu exceptia serviciilor divine de sâmbata seara si duminica dimineata (cand ne vom intilni la [Independence High School, 6001 Archwood Rd., Independence, OH 44131]), toate întâlnirile se vor desfasura la biserica.

=============

Cantari de cor

Cantari de tineret (Youth Choir)

CONGRESUL CULTULUI BAPTIST cu nr. 100

CONGRESUL CULTULUI BAPTIST din USA SI CANADA CU NR.100

 Cleveland 2012

 

Congresul nr. 100 al Asociatiei Bisericilor Baptiste Române din SUA si Canada

.
Mărturisind lucrările Domnului în fiecare generatie (Psalmul 78:3, 4)

Vineri – 31 august 2012
12.00 – 3.00 PM – Intâlnire de lucru a Comitetului Executiv
3.00 – 5.00 PM – Intâlnirea păstorilor
7.00 – 9.00 PM – Serviciu Divin – Corul Agape, Predică Brisc Ioan, Florin Filip Continue reading “CONGRESUL CULTULUI BAPTIST cu nr. 100”

Întâlnire specială la Arad

INTÂLNIRE SPECIALĂ CU FEMEILE

Invitata – scriitoarea Ana Tatar Andras!

               by Daniela Delibas

In ziua de 1 septembrie 2012  la biserica Speranta din Arad va avea loc  o intalnire  cu femeile la care este invitata  scriitoarea Ana Tatar Andras.

Intalnirea va incepe la ora 18 si va putea fi urmarita LIVE pe site-ul bisericii Speranta dand click aici: www.speranta.net.

Deschide-mi ochii ca sa vad lucrurile minunate ale Legii Tale” – Psalmul 119.18

Acest verset extraordinar stă la baza unei cărti de meditatii scrisă de Ana Tătar Andras, autoare de carte originară din zona Clujului, dar care acum locuieste în North Carolina, USA Continue reading “Întâlnire specială la Arad”

Mama te iubesc, tata mi-e dor de tine!

          ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082
http://www.alianta-familiilor.ro
office@alianta-familiilor.ro

  30 august 2012

 

MAMA TE IUBESC, TATA MI-E DOR DE TINE!
Acestea sunt strigatele disperate ale copiilor celor plecati la lucru peste granita! Subiectul de astazi ne-a fost impus de materialul de mai jos publicat in Romanian Global News pe 22 august: Scrisori catre parintii plecati la munca în strainatate: “Draga tata, au trecut patru ani de când nu ne-am mai vazut”… (Miercuri, 22 August 2012 Roma, Italia/Romanian Global News) Ni s-a rupt inima citindu-l si am socotit de bine sa-i dam o circulatie cit mai larga si prin intermediul editiei noastre saptaminale. Suntem, intradevar, confruntati cu un cataclism social fara proportii. O parte din el e cauzat si de indiferenta noastra a adultilor fata de copii, si in special a indiferentei parintilor. Copiii par sa fi devenit o incomoditate care ne sta in calea implinirii ambitiilor personale, profesionale sau carieriste. E timpul sa ne oprim putin din alergarea noastra constanta si sa consideram impactul pe care pasul alert al vietii nosatre il are asupra dragilor nostri copii. De accea, astazi alocam intregul spatiul al scrisorii noastre impactului emigratiei romane asupra copiilor ramasi in urma. Nu exista nici un singur cititor al acestor rinduri care sa nu se poata identifica cu aceasta situatie, fie la nivel personal, de familie, rudenii sau cunostinte apropiate. Haideti sa lecturam impreuna astazi simtamintele copiilor despre parintii plecati departe de ei. O facem in doua parti. In prima redam o parte din materialale publicate de Romanian Global News, iar in a doua, o parte dintr-un studiu publicat in 2009 de dna Niculina Ciuperca (psiholog, AFR Bucuresti) privind efectul emigratiei parintilor asupra unor copii din Teleorman.

Draga Tata, Draga Mama – Imi lipsiti!

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Timis a lansat o invitatie copiilor din judet ai caror parinti sunt plecati în strainatate: de a a-si scrie gândurile, dorintele, mesajele catre parintii lor, în scrisori ce ar urma sa fie publicate într-o brosura. Pâna acum institutia a primit aproape 100 de scrisori, scrie publicatia Timis online preluata de Gazeta Romaneasca. Iata câteva fragmente din aceste scrisori zguduitoare.

“Parintii mei fiind în strainatate, ma simt tot timpul singura si parasita. Am înteles ca au plecat sa munceasca pentru a îmi oferi mie un trai mai bun, dar îmi e greu fara ei si as vrea sa fie aproape de mine când sunt trista (…). Fara parinti îmi este greu pentru ca toate greutatile si responsabilitatile lor le iau asupra mea. Eu sunt si mama si tata pentru fratiorul meu (…) La scoala când sunt sedinte si vad parintii celorlalti copii ca îi cearta ca nu învata, mi-as dori sa fiu si eu certata de parintii mei. Îmi lipsesc pedepsele si certurile, poate ca as vrea sa ma felicite când iau o nota buna si sa ma pupe. Îi iubesc mult si as da orice sa îi am aproape de mine”(Daria, eleva clasa a VII-a, Fibis).

“Vino acasa mama, îmi lipsesti mai mult ca niciodata”. „Draga mami, abia astept sa vii în tara. Mi-e dor de tine. Nu gândesc pozitiv în ultimul timp. Viata e tot mai grea si nemiloasa. Singura persoana în care am încredere esti tu. Vino acasa mama, îmi lipsesti mai mult ca niciodata. Nu e nevoie sa îmi aduci ceva, vreu doar sa te vad, sa-ti zic ce am pe suflet si sa-ti spus ce trasnai am mai facut. Te iubesc, mama. Cu drag, a ta fiica, Ana”.

Draga Mama, eu te iubesc si te rog sa nu ma uiti, chiar daca esti departe de mine (…). Eu merg la scoala si îmi amintesc cum ar fi sa am o mama ca si alti copii. Greu este când copilul de parinti este departe”. Mariana

„Draga tata, au trecut aproape patru ani de când nu ne-am mai vazut. Dar am o poza cu dumneavoastra si ma uit la ea si încep sa plâng. Am crescut foarte mult de când ai plecat. Dar când o sa ne vedem o sa ne bucuram foarte mult. (…) Cu învatatura merg greu, dar încep sa învat putin mai bine, ca sa trec în clasa a IV-a”. Oriana

Dragii mei parinti, sa stiti ca eu sunt foarte cuminte, daca nu ma credeti puteti sa o întrebati pe bunica. Eu va iubesc foarte mult. Bunica vrea sa veniti acasa cât mai repede pentru ca ea nu mai face fata cu noi trei, cu mine, cu Amira si cu Danut, sa stiti ca si ei va iubesc foarte mult. Cu drag, fiul vostru iubit, Alin.”

Cel mai greu îmi este seara când nici eu, nici fratele meu nu putem adormi fara voi. Câteodata iau cartea cu povesti si mai citesc ceva, dar nu pot ca încep sa plâng si atunci se porneste si fratele meu, asa ca ma abtin. Îti multumesc pentru pachet. Sa stii ca în gradina am facut un strat pentru tine si unul pentru tata. Va asteptam cu mult dor si nerabdare, Carmen”. (Livezile).

EFECTELE EMIGRARII ASUPRA FAMILIEI CONTEMPORANE – Zece Efecte Negative
Redam o parte a studiului dnei Niculina Ciuperca, urmind ca cei interesati sa citeasca intregul material si bibliografia aici: http://ciupercaniculina.blogspot.com/search/label/efectul%20emigratiei

vineri, 1 mai 2009, Niculina Ciuperca, psiholog-consilier familie-cuplu

In calitatea mea de psiholog consilier familie-cuplu am considerat de interes major analiza fenomenului emigrarii pentru ca efectele produse de acesta asupra familiei contemporane are implicatii din ce in ce mai grave. Toata lumea cunoaste povesti de succes ale unor persoane care, muncind in strainatate, au reusit sa prospere din punct de vedere economic, dar putini sunt aceea care vorbesc despre sacrificiile facute acolo, despre neajunsurile cu care s-au confruntat si despre suferintele prin care au trecut familiile lor. Personal am cunoscut o asemenea familie, doi tineri ingineri care si-au lasat cei doi baieti de 6 si 7 ani in grija unei bunici si au plecat in America sperand ca in cativa ani vor castiga astfel incat sa poata pune pe picioare o afacere in Romania. Dar cum socoteala de acasa nu se potriveste totdeauna cu ce se intampla la fata locului, in 5 ani de-abia el a reusit sa lucreze, ea oricat s-a straduit nu a gasit ceva sa-i convina. Tot in acest timp copiii au suferit ingrozitor, la inceput plangeau, nu le intra nimeni in voie, se imbolnaveau tot timpul, erau gelosi pe copiii care apareau cu parintii in parc, incat incercau sa-i indeparteze de parintii lor intr-un mod agresiv, iar la scoala nu s-au descurcat, cu toate ca bunica fusese profesoara, deci putea sa-i ajute la lectii. Cand cel mic a ramas repetent in clasa a IV-a, bunica nu a mai rezistat si le-a spus adevarul parintilor, spunandu-le ca daca nu se intorc sau nu-si iau copiii acolo, nu e convinsa ca vor mai putea fi recuperati. Reintorsi in tara, le-a trebuit cativa ani sa-si recupereze cu adevarat copiii.

Prin urmare, acum cand emigrarea a devenit un fenomen greu de stapanit se impune constientizarea complexitatii acestuia si efectelor produse asupra vietii de familie. Emigratiile, adica fenomenul parasirii tarii proprii in schimbul stabilirii (temporare sau definitive) intr-o alta tara, atinge nu numai cercurile politice dar si relatiile intre persoane, divizand fizic si emotional prieteni, familii si comunitati.

Chestionand mai multe persoane dintr-o comuna din Teleorman de unde tinerii au plecat intr-un numar mare in Spania sau Italia am aflat motivele care-i fac pe tineri sa plece departe de tara, in speranta unui castig cu care sa poata asigura existenta copiilor. Si nu e de mirare ca s-au hotarat sa plece, in conditiile in care intreprinderile din orasul Alexandria unde aveau un loc de munca s-au desfiintat in mare parte sau si-au micsorat planul de productie (IPTE, RULMENTUL, ICMT, etc.)

Motivele emigratiei: (1) dezinteres pentru oportunitatile de realizare profesionala din tara (15%); (2) Cautarea unor conditii de viata mai bune pentru copiii lor, pentru o reusita materiala si profesionala a acestora (30 %); (3) Recunoasterea profesionala intr-o alta tara care ofera salarii mai bune pentru aceeasi munca prestata (27 %); (4) Locuri de munca putine si prost platite pentru tinerii absolventi (23 %); (5) Rezolvarea unor probleme medicale mai mult sau mai putin rezolvabile in Romania (5%.) M-a surprins faptul ca interlocutorii nu au adus in discutie ce efecte poate avea emigrarea asupra familiilor lor, ce efecte va avea asupra educatiei copiilor sau asupra viitoarei lor familii. De aceea consider necesara o informare corecta a celor care se hotarasc sa emigreze. Dar aceasta se intampla foarte rar, sau se face superficial.

 Consecinte negative: (1) Evolutia cuplului parental. Plecarea unuia dintre parinti, indeosebi a mamei, conduce la o racire a relatiei dintre cei doi parteneri. De multe ori se ajunge la divort, copilul ajungand sa fie incredintat unuia dintre parinti. Pentru unele mame, plecarea in strainatate nu este numai pentru castig, ci si pentru solutionarea unei vieti de cuplu conflictuale. In aceasta situatie, copilul nu numai ca este privat de afectivitatea materna, dar este expus si la riscul unor abuzuri din partea tatalui, al carui comportament inadecvat a determinat plecarea mamei. Uneori plecarea temporara a mamei in strainatate, se transforma intr-o abandonare definitiva a familiei si a copiilor ramasi in tara. Emigratia parintilor poate conduce si la o redefinire a relatiilor de rudenie, in sensul in care copiii lasati de mici in grija rudelor, ajung sa nu se mai raporteze la parintii biologici ca la niste parinti. Exemple: ,, Cum au reactionat copiii cand parintii au plecat prima oara in Spania? Cel mic nu a reactionat… era sugar… iar cel mare avea 4 ani; a plans o vreme, apoi i-a trecut. Dar ultima oara? In nici un fel. Noua ne spune ,,mama” , ,, tata”.. pe noi ne asculta…” (Interviu cu o bunica)

(2) Un alt efect asupra copilului este diminuarea capacitatii de control, de supraveghere a acestuia. Acest lucru depinde de contextul familial, de membrii familiei extinse, in grija carora ramane copilul. Lipsa controlului asupra copilului este vizibila in planul rezultatelor scolare sau adoptarii de comportamente deviante. Lipsa afectivitatii parentale este in masura sa produca efecte de natura psihologica, sau comportamentala asupra copiilor. ,,In multe familii exista riscul de abandon scolar, mai ales acolo unde bunicii sunt batrani … iar in altele, performantele scolare sunt scazute, pentru ca sunt lipsiti de supravegherea parintilor, iar bunicii nu au autoritatea necesara si-i scapa de sub control”. ( Primarul comunei) ,, Am elevi ai caror parinti sunt plecati si le trimit copiilor in permanenta bani sau pachete, dar am si elevi care se pare ca au fost uitati, copiii tot spera sa se intoarca si construiesc tot felul de povesti cu ce se va intampla cand vor veni parintii lor. De obicei sufera dupa parinti cei care au fost lasati la varste mai mari, care ajunsesera sa constientizeze relatiile cu parintii “. ( Invatator la Scoala Generala )

(3) In prezent exista o tendinta de sporire a divortialitatii in randul cuplurilor din care unul este plecat in strainatate, fapt pentru care se cere studierea atenta a acestui fenomen si a factorilor care o produc. Desi in principiu casatoria se incheie pe viata, in cadrul acestor cupluri de multe ori exista motive temeinice care schimba raporturile dintre soti si casatoria nu mai poate continua, intr-un procent mai mare decat in cazul cuplurilor care locuiesc impreuna. Relatia care continua sa existe in continuare intre cei doi parteneri cand sotul este plecat depinde de mai multi factori: daca exista sau nu copii, de investitiile facute in casnicie, din ce motiv a plecat sotul, de valoarea partenerilor pe piata erotica si maritala, de densitatea retelei de rude si de prietenii celor doi soti. De obicei cand se ajunge la divort copii raman la mama, costurile materiale fiind mai mari pentru aceasta, in timp ce costurile psihologice fiind mai mari pentru tata (cei care au un simt moral ridicat).

Mama se simte mai totdeauna incarcata de responsabilitati, pentru ca rolul sau prescris social este sa fie prima persoana care sa dea socoteala de educatia si buna purtare a copiilor. Interesant este ca in acelasi registru al mentalitatii colective, tatal pare a nu avea prea multe responsabilitati, atata vreme cat se admite ca pensia alimentara (atata cata este in raport cu salariul minim) este suficienta pentru a-l suplini in responsabilitate. Am constatat cu durere comportamentul standard al parintilor: mama se sacrifica, tatal o tuleste spre urmatoarea halta a vietii sale; mama nu are de ales, tatal alege mai totdeauna libertatea.

(4) Efecte determinate de privarea de afectivitate parentala. Din discutiile cu autoritatile comunei, am dedus ca banii si bunurile materiale nu pot compensa lipsa afectivitatii parentale. ,,Se vede pe fetele lor ca sufera, chiar daca unii sunt imbracati bine, au telefoane mobile si in permanenta bani in buzunar … sufleteste sunt afectati … cauta suport afectiv la invatatori sau profesori… incercam sa-i ajutam cum putem… dar dragostea de parinti nu poate fi inlocuita cu nimic .” (Invatatoare Soala Generala) ,,Ii iau destul de des pe nepotii mei la mine, copiii mei se bucura cand ii vad, le ofera toate jucariile, dar ei au un licar aparte in ochi, cand copiii ne striga ,,mama”, ,,tata” . I-am surprins uneori impingandu-i pe ai mei, cand voiau sa mi se aseze pe genunch , sau chiar mai mult, cand ii duc pe toti la plimbare, sa mentioneze: , am fost aici si cu tata…” sau ,,mama mea de-aici imi cumpara bomboane”, dovada ca dorul parintilor ii macina “ (Un unchi )

Traumele emotionale se manifesta diferit de la un copil la altul, in functie de varsta si personalitatea fiecaruia. Astfel unii plang: ,, vreau la mama …”(Clarisa – 4 ani ), altii se imbolnavesc, iar altii cauta suport afectiv la alte persoane  De regula, cei la care e numai tatal plecat sufera mai putin, pentru ca gasesc in mama suportul cautat. Probleme mai mari apar atunci cand sunt plecati ambii parinti si desi ei se straduiesc sa nu le lipseasca nimic, cumparandu-le chiar si obiecte ostentative in raport cu nevoile lor reale, nimic nu pare sa inlocuiasca dragostea parintilor.

(5) Efectele psihologice in legatura cu identificarea de rol de sex si formarea unor atitudini fata de familie si munca isi pun deasemenea amprenta asupra copilului . Daca numai tatal e plecat, apare fenomenul de supraprotectie materna la copilul ramas cu mama. In afara de sugari si copii mici care inca nu constientizeaza ce se intampla, pentru copii separarea este perceputa ca pe un fenomen extrem de neplacut: sunt ingrijorati ca nu stiu ce se va intampla cu ei daca isi vor mai vedea parintii, isi fac probleme cum se vor purta cu ei bunicii sau rudele cu care vor trebui sa stea, daca trebuie sa schimbe scoala si locuinta, etc. Unii isi asuma vina plecarii parintilor, altii ii invinovatesc pe parinti: pe tata care pleaca, pe mama care l-a facut sa-si paraseasca familia. Pentru copiii din familia in care exista diferite forme de violenta, plecarea tatalui reprezinta o eliberare. De multe ori din exterior este vazuta despartirea ca o eliberare dar in sufletul copiilor ramane ca o amaraciune pentru tot restul vietii.

(6) Efecte asupra implicarii copiilor in activitatile scolare: scaderea preocuparilor pentru scoala si inexistenta unei pregatiri extrascolare. Aceste efecte sunt consecinte indirecte ale plecarii parintilor in strainatate, aparute din cauza lipsei de supraveghere din partea familiei si pe fondul privarii de afectivitate parentala. De obicei copiii raman in grija bunicilor, care fiind batrani nu au capacitatea de a-i supraveghea, de a exercita un control asupra lor, dar nici competenta de a-i sprijini in activitatile scolare. ,, Copiii nu sunt supravegheati la teme, bunicii sunt depasiti … ei se preocupa doar sa le asigure hrana si imbracaminte … in rest… daca le spun ca nu si-au invatat lectiile, imi spun ca e prea mult ca sa-i mai certe si ei … destul sufera dupa parinti .” (Invatatoare)
In general plecarea parintilor in strainatate este asociata cu un impact negativ asupra rezultatelor scolare, educatie si implicare parentala scazuta, comunicare insuficienta, pot actiona negativ asupra performantelor scolare. Daca plecarea unuia dintre parinti nu are efect substantial asupra rezultatelor scolare, absenta ambilor parinti din gospodarie datorita faptului ca amandoi au emigrat, constituie o situatie de risc ceva mai ridicata de a afecta performantele scolare ale copilului.

(7) Absenta unui model parental care sa orienteze copilul asupra valorilor si conceptiei despre viata. Aceasta consecinta este in stransa legatura cu varsta pe care o au copiii la plecarea parintilor. Rolul parintilor este preluat de bunici si de rudele apropiate, dar acesta poate fi indeplinit in situatia in care acestia nu au varsta inaintata. ,, Copiii astia, prin plecarea parintilor au avut ca prieten calculatorul, fie televizorul … si-atunci s-au trezit in mijlocul unei lumi virtuale … care cu siguranta va avea repercursiuni asupra lor … in sensul ca, eu cred ca vor fi mai putin sensibili, de mici fiind crescuti cu desene animate violente, cu jocuri pe calculator, vor fi mai duri … si-i vedem si la scoala cum se comporta …” (Primarul comunei )

(8) Dificultati in cresterea copiilor: Desi nu sunt recunoscute la prima vedere de bunici, dificultatile exista si variaza in functie de mai multi factori: varsta bunicilor; prezenta altor adulti in gospodarie; gradul de afinitate intre bunici si copii. Comunicarea intre parintii aflati la munca in strainatate se face telefonic, cei mai bine platiti reusind sa comunice mai des. Sunt situatii in care calculele de acasa nu se adeveresc cu situatia de acolo, si-atunci castigurile mici sau perioadele fara castig ingreuneaza comunicarea cu familia, fie ea macar telefonica, si atunci copiii sufera si mai tare, unii refuza sa mai mearga la scoala, sunt mai greu de stapanit.

Ceea ce-i dureros, e faptul ca posibilele solutii la problemele copiilor cu parintii plecati la munca in strainatate, sunt localizate difuz la nivelul institutiilor statului. Ordonanta 219 ajuta la stabilirea din punct de vedere normativ al numarului de parinti plecati, insa nu prevede modul in care pot fi ajutati copiii ramasi singuri. Sunt situatii cand parintii sunt plecati fara forme legale si-atunci nu sunt inregistrati. Neexistand o strategie coerenta din punct de vedere legislativ, nu se poate face mare lucru pentru acesti copii si cum fenomenul migratiei i-a luat pe toti pe nepregatite, situatia devine din ce in ce mai grava.

(9) Efecte asupra aparitiei unor abuzuri sau comportamente deviante. Cele mai multe comportamente deviante se intalnesc la copiii a caror mama este plecata. Unii hoinaresc pe strazi fara nici un Dumnezeu, altii adopta comportamente inadecvate varstei, cum sunt: lipsesc noaptea de acasa, comit fapte care intra in conflict cu legea. Toate aceste comportamente isi pun amprenta asupra personalitatii copilului sau adolescentului, afectandu-i relatiile cu familia si rezultatele scolare. De multe ori absenta parintilor ii expune pe copii la abuzuri din partea adultilor in grija carora sunt lasati. Unii sunt folositi la munca in gospodarie, la ingrijirea copiilor familiei la care stau. De exemplu copiii lasati in seama rudelor din comuna Tiganesti sunt folositi sa vanda zarzavaturi in pietele din orasul Alexandria, oras situat la circa 10 Km de comuna. Unele fete la 14 -15 ani ajung sa se prostituieze . ,,Mi-a zis fiica mea ca nepoata vecinilor nu prea da pe la scoala, ca-i place mai bine sa faca trotuarul in Alexandria. Bunicii o cred la scoala, dar ei sunt prea batrani ca sa o mai si controleze”. (Un taran )

(10) Probleme ivite in incercarea de reintregire a familiei. Pentru o analiza completa a fenomenului migratiei ar trebui adaugate problemele ridicate de copiii romani nascuti pe teritoriul altor state (in cazul cand ambii parinti sunt plecati sau dintr-un parinte roman si altul de alta natinalitate). Apoi sunt copiii nascuti pe teritoriul Romaniei si dusi de parinti in afara pentru reintregirea familiei, sau copii minori care migreaza independent, pentru care sunt reglementari stricte. Aducerea copiilor alaturi de parinti este o problema, pentru ca in prima faza parintii locuiesc intr-o camera, muncesc amandoi pentru a putea castiga suficient. Romanii care reusesc sa aiba o oarecare stabilitate (locuinta, venit stabil) si reusesc sa-i aduca pe copii, recurg adesea si la aducerea unei bunici din tara pentru a-i ingriji, astfel ca mama sa poata lucra in continuare. Bunicile stau cateva luni sau isi prelungesc sederea in situatia in care isi gasesc cate ceva de lucru, reusind sa scada costurile sederii lor pentru familie. Copiii nascuti in strainatate sau adusi acolo la varste mici au putine sanse sa invete corect.
Doi din trei copiii ai caror parinti lucreaza in strainatate resimt acut lipsa dragostei acestora. Psihologii si sociologii spun ca acesti copii dezvolta personalitati dizarmonice, si in consecinta, ajunsi la maturitate sa formeze o generatie de adulti cu probleme de integrare sociala. Multi dintre copii au tulburari de somn, devin agresivi, nu au incredere in ei, din cauza lipsei modelului parental. Cei din ciclul primar incep sa minta, sa frecventeze grupuri stradale, pentru ca nu pot comunica bine cu ceilalti membri ai familiei, incep sa fie agresivi si labili emotional, iar cei din gimnaziu, pe langa agresivitatea verbala, manifesta si agresivitate fizica, din cauza frustrarilor, a anxietatii si marginalizarii care incep sa se manifeste, chiulesc de la scoala, sau chiar o abandoneaza.

Aceasta generatie de copii lipsiti de iubirea parintilor poate deveni una de adulti problema. Ca psiholog, nu exclud posibilitatea ca unii sa ajunga infractori. Agresivitatea multor copii din generatia ,,Singur acasa”, refuzul lor de-a accepta ca au probleme, durerea cauzata de lipsa parintilor, ii transforma la maturitate intr-o generatie de adulti neintegrati social. Copilul crescut fara parinti, sau numai cu unul dintre ei, ca adult nu va intelege sensul casatoriei, nu va avea incredere in institutia casatoriei si in general in oameni. Adultii care au fost in preadolescenta ,,singuri acasa”, vor dori in general meserii care sa le aduca bani rapid: fotbalist, fotomodel, cantaret, dansatoare, etc. Cei abandonati de mici isi doresc meserii prin care sa imparta dreptatea, cum ar fi cea de politist. In general cei plecati la munca nu stiu sa aleaga cele mai bune solutii pentru copiii lor ramasi in tara, pentru ca nu-i mai cunosc cu adevarat, nu stiu ce potential au, nu mai au informatiile necesare despre tot ce se intampla in tara, nu au cunostinta despre existenta consultantilor, a organizatiilor neguvernamentale de la care ar putea primi sfaturi.

Un alt fenomen ingrijorator e faptul ca multi tineri plecati sa stranga bani pentru a-si cumpara o casa si a-si asigura un trai mai bun se intorc acasa cu grave afectiuni psihice. Singuratatea, lipsa familiei si volumul mare de munca (uneori au si cate doua joburi pentru a castiga mai mult), sunt doar cateva din cauzele care-i afecteaza pe tineri.

SCOALA PARINTILOR
Si parintii au nevoie de scoala. Dna Ciuperca organizeaza saptaminal ore cu parintii invatindu-i cum sa rezolve problemele de stres din familie cauzate de copii si mai ales de scolari. Recomandam aceste ore. Redam in intregime anuntul dnei Ciuperca. CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE. B-dul Ceahlau nr.22 Bloc 104 APARTAMENT 5 , (Crangasi) ORGANIZEAZA, incepand cu 1 septembrie, in fiecare sambata de la orele 14-17 (sau la cerere in alta zi a saptamanii). SCOALA PARINTILOR. Obiectivul urmarit este prezentarea intr-o maniera cat mai condensata a situatiilor de viata cu care se confrunta parintii in mod frecvent, sa inteleaga mai bine comportamentul copiilor, sa-si rãspunda singuri la intrebarile pe care si le adreseaza , sa invete sa comunice mai eficient cu copiii , sa inteleaga mai bine rolul pe care ceilalti factori il au in dezvoltarea copiilor etc. Participand la aceste cursuri , parintii vor putea afla: cum sa se comporte cu copiii in situatii problematice; cum sa obtina modificari dezirabile in comportamentul copiilor; cum se formuleaza corect cerintele; cum se formuleaza corect pedepsele si recompensele; ce rol au emotiile copiilor in dezvoltarea unei personalitati armonioase; cum influenteaza relatia de cuplu dezvoltarea armonioasa a copilului, etc .
Pentru inscrieri si informatii: Niculina Ciuperca , psiholog consilier acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania pe probleme de cuplu si familie. Telefon 0724 878966 /0762635466

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

Apreciem foarte mult ultimele semnaturi date Declaratiei de la Timisoara. Declaratia nu ii uita nici pe cei mici si le enunta si lor dreptul la o crestere normala intr-un camin sanatos din punct de vedere moral. Dorim sa ajungem cit mai repede la 10.000 de semnaturi pentru a ne incheia campania de semnaturi. Am ajuns la 9.500 si deci mai avem nevoie de doar 500 pentru a ne atinge telul. Va rugam deci, semnati! Declaratia enunta si promoveaza sanctitatea vietii, a casatoriei, si acorda un loc central si libertatii religioase.

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php si semnati Declaratia. Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura dvs. nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)

Important: Declaratia accepta doar o singura semnatura de adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceeasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”

 Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

PENTRU ROMANII DIN NOUA ZEELANDA
Campania de legiferare a casatoriilor unisex in Noua Zeelanda e in plin toi. Dragi romani din Noua Zeelanda – faceti-va contributia pentru impiedicarea acestui proiect. Pentru adoptarea legislatiei e nevoie de 61 de voturi in parlament. Deja 64 de parlamentari si-au anuntat intentia de a vota pentru legalizarea casatoriilor unisex. Organizatia Family First NZ a initiat o campanie de semnaturi impotriva acestui proiectului legislativ. Va rugam implicati-va bisericile in acest efort. Sondaj de opinie: Pe 29 august publicatia NZ Herald a initiat un sondaj de opinie privind legalizarea casatoriilor unisex in Noua Zeelanda. Rugam pe toti cititorii nostri sa participe intrind in linkul acesta: http://www.nzherald.co.nz/nz/news/article.cfm?c_id=1 Intrebarea este: “Legalising gay marriage: is New Zealand ready?” Va rugam bifati ultima optiune: “Definitely not ready and never will be.” Va multumim.

 MARS PENTRU FAMILIE LA CONSTANTA
Cetatenii orasului Constanta organizeaza un Mars pentru Familie, Duminica, Septembrie 16, 2012. Invitam si rugam pe toti constantenii si dobrogenii sa participe. Cu cit mai multi cu atit mai bine. Vom participa si noi, cei de la AFR. Marsul e programat sa inceapa la ora 14 si sa dureze 2 ore. Va incepe prompt la ora 14 de pe platoul de la Consiliul Local (primaria orasului Constanta) si se va incheia la City Mall. Traseul are 4 kilometri. Sunt invitati primarul orasului, seful consiliului judetean si alti parlamentari si politicieni. Multumim si felicitam pe crestinii din Constanta pentru aceasta initiativa nobila.

VRETI SA FITI INFORMATI?
Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://www.alianta-familiilor.ro. [Nota: Buletinul de marti nu a aparut saptamina aceasta si nici nu va apare saptamina viitoare, persoanele care se ocupa de buletin fiind in vacanta]

FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.
ANUNTURI
Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania
http://www.alianta-familiilor.ro

Interviu cu Marina Constantinoiu, redactor sef la Jurnalul National

Secretul profesiei de jurnalist: totul sta in puterea unui virus: virusul presei!

“Jurnalistul este mai degraba sanitar decat om de cultura. Sanitar al societatii. Primul ajutor, in caz de nevoie. Iar nevoie este permanent. Nevoia de informatie, caci omul informat este puternic.” (Marina Constantinoiu)

Cuvântul scris a fost si va ramâne o forta care poate schimba lumea, ceea ce confera jurnalismului un statut clar, bine conturat în teatrul existential al fiecarei natiuni. În acest context, conditia sine qua non pentru transmiterea informatiei si prezentarea fidela a realitatii este propria informare si documentare a specialistului din presa scrisa. Acuratetea si rigurozitatea informatiei sunt extrem de importante, dar destul de dificil de realizat, mai ales în cazul politicii externe – ramura de top a genului gazetaresc. Jurnalistul – în general, cel de politica externa – în special are nevoie în permanenta de documentare si informare corecta.

Un astfel de profesionist, fin analist de politica externa pentru care munca reprezinta o adevarata pasiune este si Marina Constantinoiu, redactor sef al unuia dintre cotidienele presei centrale din România: „Sunt pasionata de Orientul Mijlociu, în special de Israel, pe care l-am vizitat de nenumarate ori, dar am fost si în Iordania si Siria. Am vizitat multe tari din Europa, în jur de 20, si am ajuns de doua ori în Statele Unite”. Munceste intens de mai bine de 10 ani la Jurnalul National, mai întâi ca sef al departamentului de politica externa si apoi ca redactor sef, considerând ca alegerea acestei profesii nu-i apartine, hotarârea în acest sens luând-o “viata însasi”.

Bucuresteanca 100%”, Marina Constantinoiu este pasionata de tot ce înseamna politica externa, înclinatie evidenta manifestata înca din copilarie. Licentiata a Facultatii de Jurnalism si stiintele Comunicarii a Universitatii din Bucuresti (1994), în prezent preda studentilor de aici doua materii de specialitate. Ca o „Leoaica” ce este (nascuta la 13 august 1970), reuseste sa-si exercite obligatiile profesionale cu abilitate si dedicare, în pofida faptului ca timpul alocat familiei nu este întotdeauna asa cum ?i-ar dori. Este casatorita cu fostul sau coleg de banca din liceu, caruia ar vrea sa-i poata aloca mai mult timp decât o face, pentru ca, inevitabil, meseria de jurnalist înseamna multa munca, un program aleatoriu si implicare permanenta.

Daca are abilitatea de a depasi greutatile inerente care apar în exercitarea acestei meserii atât de complexe este pentru ca “puterea de a merge mai departe a venit natural”, fara a fi nevoie de o “reteta speciala” si asta pentru ca “totul sta în puterea unui virus: virusul presei!”

Octavian Curpas: Explicati-ne care este motorul acestei pasiuni, acestei nelinisti pe care o aveti in frumosul scop ales pentru viata si daca nu este prea mult pentru o femeie care trebuie sa se achite si de alte obligatii?

Marina Constantinoiu: Sincer, n-a fost alegerea mea. Viata a vrut sa fie asa. Am fost pasionata de mica de tot ceea ce insemna presa, ascultam posturi de radio „imperialiste” deloc pe placul regimului comunist, cum ar fi Radio Europa Libera, Vocea Americii si Deutsche Welle, dar si Radio France Internationale sau BBC. In aceeasi masura urmaream si Telejurnalul ceausist, dintr-un masochism extrem, probabil. Eram fascinata de modurile in care putea fi masluita realitatea.

Am ramas impresionat de munca intensa pe care o faceti la ziarul dumneavoastra. Poate ne spuneti din ce punct ati plecat? Poate si cateva cuvinte despre drumul parcurs, despre experienta pe care o aveti in cei 20 de ani de profesie in jurnalism?

Din ce punct am pornit la Jurnalul National? Am venit aici acum 10 ani, la 15 iunie 2002, ca sef al departamentului de politica externa a ziarului. Veneam de la agentia de presa Mediafax, unde lucrasem patru ani si jumatate la politica externa. Eu am lucrat efectiv in presa inca din primul an de facultate, din primul semestru de scoala. Am avut ocazia sa colaborez la postul national de radio si nu am ratat-o. A fost o scoala extraordinara si cred ca asa a si ramas, de aceea o recomand oricarui tanar jurnalist. Nu cred ca regret nimic din toti acesti ani. In ciuda faptului ca recunosc din ce in ce mai putin profesia in ceea ce se numeste azi „presa” in Romania, eu nu imi regret alegerea. Am ales cu inima.

Cred ca sunteti o fire optimista, aveti cu prisosinta in suflet bucuria de a trai si de a invinge dificultatile, de a nu abandona niciodata lupta cu animozitatile vietii, fiindca banuiesc ca ati intalnit si greutati. Cum le-ati trecut? Care este secretul fortei dvs.?

Hm, la prima vedere. De fapt, nu prea sunt o optimista. Dar poate uneori e bine sa fii ca mine. Sa pui raul inainte, pentru a nu avea dezamagiri socante. Greutati? Evident ca am intalnit. Am trait, deci am intalnit. Au fost momente de cumpana uneori, au fost oameni care m-au dezamagit, au fost subiecte care m-au rascolit. Puterea de a merge mai departe a venit natural, nu exista o reteta speciala pentru asta, nu exista niciun tonic secret care sa poata fi administrat. De fapt, totul sta in puterea unui virus. Pe care il ai sau nu. Virusul presei.

Credeti in libertatea de a exprima ceea ce gandesti sau simti in adancul fiintei tale, fara sa iti fie teama?

Ati astepta, poate, un raspuns-standard si simplu, „da”. Nu-l voi da. Pentru ca nu cred ca traim vremurile potrivite pentru asa ceva. Nicaieri. Cred, mai degraba, ca trebuie sa invatam a fi mai diplomati decat oricand.

Va rugam sa ne dati cateva date biografice, mai amanuntite si mai relevante, din existenta si evolutia dvs. ca jurnalist, ca om de cultura.

Om de cultura este foarte mult spus. Jurnalistul este mai degraba sanitar decat om de cultura. Sanitar al societatii. Primul ajutor, in caz de nevoie. Iar nevoie este permanent. Nevoia de informatie, caci omul informat este puternic.
Parcursul meu ca jurnalist a fost lin. Aventura a inceput in copilarie, s-a concretizat in studiu, la facultate, apoi in munca propriu-zisa, mai intai ca reporter, care nu se sfia sa opreasca oameni pe strada pentru a le pune intrebari, ulterior ca redactor la departamentul de politica externa, apoi ca sef. Sefia in presa poate parea atractiva celor din afara sistemului, dar unuia atins de virusul meseriei cu siguranta ii stirbeste din placere. Presupune multa rutina, te lipeste de scaun si iti fura tocmai contactul cu lumea pe care se presupune ca ar trebui s-o cunosti cel mai bine.

Romania, tara in care traiti si va desfasurati activitatea, cum vi se pare astazi fata de „altadata”, de vremurile copilariei dvs., de exemplu? Sunteti aproape de toate durerile romanilor? Pentru ei vreti sa fiti mesager in activitatea de jurnalist extern?

„Aproape de toate durerile romanilor” e, din nou, mult spus. Parte dintre ele le traiesc, ca doar sunt aici. Jurnalul National este ziarul care a reusit sa resusciteze reportajul in presa scrisa din Romania si il tine in viata, tocmai pentru ca jurnalistul sa fie acolo unde ii este locul: langa oameni.

Lucrul cel mai greu in viata este sa-ti gasesti locul. Locul in societate care sa te multumeasca. Coincide acest loc cu interiorul sufletului dvs., cu nasterea pasiunii pentru jurnalism?

Da si nu. Eu mi-am gasit locul, dar intre timp societatea nu mai este ceea ce visam. De multe ori apare in mine regretul ca nu am schimbat locul.

Vorbiti intr-un interviu de necesitatea unei culturi vaste a jurnalistului si aceasta in multele directii. Reusesc oare jurnalistii sa acopere toate domeniile cunoasterii? Cate vieti ne-ar trebui pentru a fi ceea ce visam noi, toti jurnalistii? Cum s-ar putea realiza acest lucru intr-o viata? Credeti in acele posibile punti dintre oamenii de stiinta, arta, filosofie etc. si noi jurnalistii, cu dorinta de a veni unii spre altii?

Evident ca jurnalistii nu pot acoperi toate domeniile cunoasterii. Cine ar putea asta? Nimeni nu are o asemenea pretentie, dar in jurnalism lipsurile in materie de cultura generala sunt vizibile. Se taxeaza pe loc, intr-o secunda. Pentru jurnalisti publicul nu gaseste scuze. Nici macar nu incearca.

Si in final, ce reprezinta activitatea de jurnalist pentru dvs.?

Sapte zile din sapte, 14-16 ore din zi? Uneori 24 din 24, caci si noptile sunt jurnalistice, in sensul ca problemele nu te parasesc, iar subiectele in desfasurare peste zi se continua in minte, noaptea. Mai inseamna si izolare intr-o lume in care altora nu le place sa traiasca, in care e multa adrenalina, dar care este extrem de egoista, care acapareaza.

Am inteles ca vorbiti fluent franceza si engleza, stiti putina germana si un pic de ebraica. Franceza este insa limba pe care o stapaniti foarte bine.

A fost prima dragoste. Am avut un profesor extraordinar, putin neobisnuit, care nu mi-a adus manuale, care nu mi-a cerut sa invat teorie, care a facut conversatie cu mine, care nu stiam o boaba de franceza. L-am urat aproape un an, caci nu il intelegeam cand imi vorbea, dar pe urma l-am iubit. Francezei ii datorez si mare parte din parcursul meu profesional. Mi-a deschis multe usi, mi-a adus in viata multi oameni interesanti.

(Poza: Israel, Metropolitan Hotel)

Ati vizitat foarte multe tari in Europa, in jur de 20 la numar, ati vizitat si Israelul si ati afirmat ca va atrage aceasta tara. Puteti sa ne vorbiti despre toate aceste tari, in rezumat desigur, despre politica lor si care sunt aprecierile facute de catre dvs. dupa vizitarea lor si contactul cu anumite personalitati? Puteti face o comparatie asupra politicii acestor tari?

Oooo… e un intreg interviu concentrat in aceasta intrebare. Da, ma pasioneaza Israelul. Si Orientul Mijlociu, in general. Israelul este fascinant prin tot ceea ce reprezinta, prin fiecare piatra pe care scrie Istorie cu majuscule, pentru orice religie, pentru ca este o tara minuscula care – profesional vorbind – da de lucru presei din intreaga lume zilnic. Am vazut multe tari europene, pentru fiecare am cate o parere, pentru fiecare am cate un album foto imaginar, de fiecare imi amintesc cu mai multa sau mai putina placere, in functie de ceea ce mi-a oferit. In Israel insa as reveni oricand.

Ati putea sa ne vorbiti despre tarile mici din Uniunea Europeana care se afla la varful deciziilor importante pentru Uniune si cum explicati acest fapt?

Vi se pare? Pentru mine, daca Germania nu e, nimic nu e.

Puteti face o comparatie intre PIB –ul Belgiei, de exemplu, si cel al Romaniei?

Imi dati voie sa nu fac o astfel de comparatie? Romania este o tara cu probleme specifice, cam greu de comparat cu un stat occidental, cu democratii cu vechime, ba chiar destul de greu de comparat cu „suratele” ei foste comuniste.

Cum vedeti viitorul Belgiei, cele doua entitati existente vor putea convietui in viitor? Care ar putea fi viitorul capitalei Bruxelles?

Uniunea Europeana ar trebui sa fie casa noastra, a tuturor. Si discutiile despre autonomii si secesiuni sa devina glume. Nesarate.

Daca inveti politica romaneasca, lucrurile intotdeauna se complica, nu le mai dai de capat si adesea te trezesti ca tot ce ai invatat nu mai e valabil, de azi pe maine. Totusi exista tari cu politica mai stabila. Care sunt ele si in ce consta stabilitatea lor?

 

(Poza: Yaffo)

Stabilitatea asta este destul de relativa. Dar acolo unde exista, de exemplu in Germania sau Elvetia, ea exista doar pentru ca legea este mai presus de toate. Fara respect pentru lege nu exista nici democratie, nici stabilitate, nici progres.

Cum considerati ca va evolua situatia din Afganistan in perioada urmatoare si ce impact posibil va avea asupra participarii Romaniei ca membru al Aliantei Nord Atlantice? Cat de oportuna este continuarea implicarii Romaniei in acest teatru de razboi?

Prea tarziu discutam despre cat de oportuna e sau nu e participarea Romaniei la aceste operatiuni. Situatia din aceasta tara este departe de a se clarifica.

Data fiind actuala criza financiara din zona euro, cat de utila va fi aderarea la moneda unica de catre Romania? Poate Romania sa corespunda standardelor necesare ramanerii in zona euro, date fiind cheltuielile supradimensionate din sectoarele finantate din bugetul de stat in raport cu performantele economice modeste ale economiei? In plus, in ce stadiu credeti ca se va afla criza din zona euro la data cand Romania si-a propus sa adere la moneda unica europeana?

Nu cred ca suntem pregatiti pentru o asemenea aventura prea curand. si nu cred ca Europa mai este pregatita sa riste noi aderari, date fiind experientele recente cu state din zona euro.

Cum se vede astazi America, de peste ocean, dupa dobandirea libertatii atat de mult dorita de noi, romanii?

Bunicii si strabunicii nostri i-au asteptat pe americani sa vina. I-au asteptat atat de mult, ca au si murit asteptand. Acum au venit americanii. Multi spun ca au venit prea tarziu, altii spun ca au venit degeaba. Si cativa spun ca sunt aliatii nostri strategici. E clar ca este mai bine cu ei, decat fara ei. Dar pentru un tango de calitate e nevoie de doi. Care sa-ti doreasca sa ramana in echipa si sa faca treaba buna. Timpul ne va arata daca suntem pregatiti pentru asta.

Un interviu realizat de: Octavian D. Curpas

Phoenix, Arizona, SUA

“Dumnezeu este cu noi.”

De aceea, Domnul însusi va va da un semn: „Iata, fecioara va ramâne însarcinata, va naste un Fiu si-I va pune numele Emanuel.“ ISAIA, 7.14

“Caci un Copil ni S-a nascut, un Fiu ni S-a dat, si domnia va fi pe umarul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii.”    ISAIA, 9.6

„Iata, fecioara va fi însarcinata, va naste un Fiu, si-I vor pune numele Emanuel” care, talmacit, înseamna: „Dumnezeu este cu noi.” EVANGHELIA LUI MATEI, 1.23
.
                     ISAIA – un scriitor in slujba lui Dumnezeu

..
  Isaia, proroc de mare calibru si  anvergura,  contemporan cu patru regi aflati pe tronul de la Ierusalim, Ozia, Iotam, Ahaz, si Ezechia, inspirat de Duhul Sfânt si-a consacrat intreaga viata operei sale literare si profetice – cunoscuta in canonul biblic cu numele sau, ISAIA–,  trudind cu daruire cca 60 de ani (740 î.Cr. – 680 î.Cr.

Proorocul Isaia,  scriitor de mare talent,  reuseste performanta de a scrie  cartea biblica care-i poarta numele (ISAIA), in 66 de capitole, câte unul  (numeric) pentru fiecare din cele 66 de carti ale Bibliei.

Primele 39 capitole corespund VT si descriu nevoia de mântuire a omului, iar capitolele urmatoare, de la  40 la 66,  descriu marea indurare a lui Dumnezeu care daruieste mântuirea Sa.  Iar acestea din urma  sunt in concordanta cu doctrina teologica  si cu numarul de carti ale NT.
Cartea “ISAIA” mai este denumita de catre cercetatori si  “Evanghelia Vechiului Testament“, deoarece prin ea Dumnezeu prezice si ofera  mântuirea oamenilor din pacat si faradelege  prin jertfa Odraslei care va veni pe Pamant prin semintia lui David.

De altfel Noul Testament citeaza nenumarate versete din aceasta foarte importanta carte, la concurenta cu aceea a Psalmilor.
Nu stiu daca si voua vi s-a intâmplat sa auziti despre unii  oameni care declara ca au citit si cunosc Biblia, insa ei n-au citit-o propriu-zis si, deci, nici n-o cunosc.

Am avut un profesor de istorie care avea un bun obicei, acela ca  ne dadea o lista cu lecturi suplimentare pentru vacanta de vara, dupa care trebuia sa scriem intr-un caiet rezumatul celor citite.

Printre lecturi  era si romanul “Anna Karenina” de Lev Tolstoi. Acum, nu-mi mai amintesc nici o alta carte, poate era si   “Fratii Karamazov” de Dostoevski.  La inceperea noului an scolar  prezentam  profesorul de istorie  caietul in care  rezumasem acele opere.

Pe vremea aceea, sfârsitului deceniului ’60 – epoca pantalonilor evazati, a parului “netuns”, a personajelor hippie si a unei  saracii consolidate, când putini oameni aveau banii necesari  unei  biblioteci personale  care sa acopere cerintele minime -, nu e deloc de mirare  ca am transcris de la un coleg rezumatul “Annei Karenina”. Aveam insa grija sa scriu corect si  sa aiba  logica.

…Când la o ora de matematica ni se preda despre  “Determinanti si Matrici” si despre Functia Wronski, W(f1…fn),  dupa numele autorului, Wronski,  clasa a fost intreabata, Unde ati mai auzit de Wronski? Desi nu citisem cartea, am fost singurul care am putut da un raspuns “bun”: In Anna Karenina – contele de Wronski!

Asa fac si azi oamenii, se cred si lasa impresia celor din jur ca sunt “cititi”, pentru simplul  si neindreptatitul motiv ca  au aflat “despre…”, dar nu si  cunosc “despre…”, ci numai au vazut in filme sau au citit in ziare sau pe internet,  si au prins câteva idei,  ajung de se cred deja cunoscatori si de fapt nu sunt.
*

INTRA IN POVESTE
Multi oameni  fara sa citesca si fara sa aprofundeze Biblia,  o adevarata biblioteca care cuprinde scrierile a cca 45 de autori diferiti  si care acopera o perioada mare de timp, de cca 1500 de ani,  au impresia “sincera” ca sunt lamuriti de “neautenticitate” si  de mesajul ei.

Câti oameni pot spune ca inteleg scrierile matematicianului polonez Józef Maria Hoene-Wronski (1776-1853), dar câti lasa doar aceasta  impresie, ca ar sti?

Pentru a putea intelege, trebuie sa intram  in poveste, sa ne implicam, sa ne substituim cumva personajelor si   intâmplarilor. Sa patrundem cat mai adânc in  profunzimea lucrurilor si  cercetarilor,  in miezul  trairilor  imaginare sau abstracte.

Trebuie sa avem atitudinea si inocenta din copilarie, la citirea cartilor cu povesti  de Fratii Grimm, cand ne-am lasati cuceriti si  captivati, si   am intrat, pe rand,  in pielea multor  personaje. Altfel n-avem deloc acces la profunzimea invataturilor si beneficiile imense pe care ni le ofera cunoasterea.

Sa intram (fara superstitii si idei preconcepute) in sufletul si-n inima  personajelor sau ale elementelor de matematica, ale experimentelor fizico-chimice – depinde de lucrarea avuta in analiza…

Pe undeva, intelegerea  este deci si o chestiune de credinta. Credinta se bazeaza pe logica si  pe ratiune, dar e superioara acestora. E acel “ceva” care te ridica  peste puterea “normala” de intelegere si cunoastere.

Si credinciosilor le este greu sa creada intr-un  Dumnezeu Atotputernic –  Creatorul a toate -, si in scrierile canonice ale Bibliei. E dificil  sa credem ca ele sunt inspirate  in mod direct de El, ca acei oameni (profetii)  au scris indrumati de Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Dar pentru atei, aceste scrieri  nu se ridica  la pretentiile lor, obijnuiti mai mult cu lucrari controversate, precum  cele gen NOSTRADAMUS,  si eticheteaza aceste scrieri  ca  “inchipuite”, ca   falsuri si superstitii. Ateii contesta divinitatea, decretând ca BIBLIA nu prezinta  adevarul etern si infailibil pe care-l proclama. Pe de alta parte, lucru destul de curios, copiii sunt “invatati”sa creada in  povestirile fantastice, ale unor scriitori (de mare talent, de altfel) care nascocesc povesti nerealiste, in care animalele vorbesc, iar copiii si oamenii, asemenea lor,  se comporta nefiresc, adesea imoral si care te indeamna (predispune) la violenta si te  agita.

Apoi, o alta cale larga de  “educatie”, sunt  celebrele desene animate “Walt Disney”,  care (pe langa unele aspecte educative)  promoveaza neadevarul,  imoralitatea, brutalitatea, starea conflictuala.

Sau “Harry Potter!? O carte plina de ocultism, de la un capat la altul, a ajuns   lucrare fanion pentru o mare masa de oameni, nu doar pentru copii si tineret, cu totii sunt gata sa creada in aberatiile, inchipuirile si puterile  malefice ale intunerecului de care s-a lasat inspirata autoarea (J. K. Rowling).

O Editura din America, care tipareste cartile scolare,  a ajuns sa publice aceasta carte oculta –   “Harry Potter” -, foarte mediatizata si foarte    nociva copiilor si tinerilor,   carora li se inoculeaza in minte  si in suflet idei malefice, de  care te-ai astepta   sa fie protejati de catre  educatori si editurile scolare.

*

Cuvântul Tau este Adevarul!

Cine cerceteaza si aprofundeaza scrierile  Bibliei constata autenticitatea istorica si profetica, prin implinirea peste veacuri a celor scrise. Cercetatorii sinceri nu fac decât sa se mire cum o intreaga pleiada de scriitori,  diferiti ca stare sociala si pregatire intelectuala, de la oameni simpli,  de la pastori, pescari,  la preoti, la carturari si  medici, independenti unul de altul, au scris mesaje profetice, care,  puse  cap la cap, se potrivesc, se completeaza si formeaza un intreg unitar, Cartea canonica a Bibliei.Pentru cei sinceri, cercetatori echilibrati si deschisi, practic, citirea Cartilor Bibliei le intareste tot mai mult credinta intr-un Dumnezeu Atotputernic care vegheaza indeaproape asupra creatiei Sale, urmarind cu iubire implinirea destinului omului (Hristos in voi, speranta gloriei – COLOSENI, 1.27.

Cuvântul Lui Dumnezeu este desavârsit, iar perfectiunea  e inteleasa cu mai multa dificultate.

Pildele lui Solomon, fiul lui David, împaratul lui Israel,  pentru cunoasterea întelepciunii si învataturii, pentru întelegerea cuvintelor mintii;  pentru capatarea învataturilor de bun simt, de dreptate, de judecata si de nepartinire.” PROVERBE, 1.1-3

“1 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor rai, nu se opreste pe calea celor pacatosi si nu se asaza pe scaunul celor batjocoritori!  2 Ci îsi gaseste placerea în Legea Domnului, si zi si noapte cugeta la Legea Lui!  3 El este ca un pom sadit lânga un izvor de apa, care îsi da rodul la vremea lui si ale carui frunze nu se vestejesc: tot ce începe, duce la bun sfârsit.” PSALM, 1.1-3

Doamne ajuta!  Doamne da izbânda!  Te rugam,  Lasa-Te inteles si  descopere-Te cât mai multor suflete,  celor care Te cauta,  celor care tânjesc  si inseteaza dupa adevaratul Izor.
GLORIE DOMNULUI!

DAINAUA SOTERIOLOGICA SI „ORGASMUL INITIATIC”

               „POEME INTERMINABILE”, de EUGEN EVU

Cu destui ani în urma (2006), îi reprosam, cu jumatate de glas, eminentului Poet româno-hunedoreano-european, EUGEN EVU, în recenzia la volumul sau, „Purpura iarna” (Eubeea, 2006), excesul gongoric de neologisme. Maestrul a tacut, a acceptat…si, peste trei ani, numai, când citeam si recenzam „Vânatoarea de curcubee” (Hestia, 2009), constatam, cu bucurie umila: „(…) acest nou si splendid volum de versuri, de 64 de pagini, s-a <<scuturat>>, ÎN TOTALITATE, de orice dizarmonie (prin exces de <<modernitate>> neologistica), tot asa precum poezia eminesciana cunoaste epoca deplinei maturizari, apoteotice, în care s-a produs <<scuturarea podoabelor>>”.

Poetul impresionantelor doine/”dainale” este, azi, probabil cea mai puternica personalitate lirico-reflexiva, din Poezia româna. Nu aruncam vorbe-n vânt: nu exista tema, adânc îndurata/suferita de Duhul uman terestru, pe care EUGEN EVU sa nu si-o fi apropriat, sa nu o fi trait, întru carnea Logos-ului sau personal si sa nu o fi exprimat, cu dramatism – uneori atingând treptele sublime ale tragicului.
Asa ca nu ne mira cum, prin noul sau volum („Poeme interminabile”), Poetul EUGEN EVU, academician al Accademiei Internazionale “Il Convivio”, Sicilia, Italia – a ajuns sa “adulmece”, îndeaproape,  indeterminarea/”interminabilitatea” divina a orfismului.

Poemele sale, din acest volum, vorbesc despre Supra-Omul-POET, ca despre o fiinta vecina cu impersonalitatea zeilor si cu o moarte care, paradoxal, poate, “regurgiteaza” viata – eternitate umanizat-expresiva, de fapt: “Nu te mai zbate/suflet al meu/zbaterea însasi/ti-e dumnezeu.//(…) GEAMANA MOARTE/NASTE MEREU/Nu te mai zbate/EU NEALMEU” – cf. Invocatie nocturna.

Învierea-Renasterea umana este, la scepticul si sarcasticul tragedian, EUGEN EVU, un fenomen mai curând Gnostic, decât Crestin. “Mielul” sta sub blestemul amestecului con-fratern (precum tracicul Fartat, con-fratern, întru demiurgie, cu Nefartatul – aparent paradox, exprimat astfel: “Noi, cei adusi aici de moartea Ta murim/Abject sublim./Retro, Elohim!” – cf. Good morning!), pâna la non-disjunctie semantica: CAIN-ABEL. “În pastoralia în pastoralia!/Acolo unde cele dintâi sanctuare/Au ajuns reptiliene cuibare/Acolo am auzit plânsul mieilor/Plânsul de primavara,/Al învierii prin înjunghiere -/În pastoralia, în pastoralia!”. Nu e decât o parodie (cumplit sardonica!) a pastoralelor/bucolicelor viziuni vergiliene. “Pastorirea” nu mai este, demult, izotopica semantic cu “ocrotirea” – ci cu jertfa/asasinare, pagân-salbatica, din partea unei omeniri coborâte, pe linia Revelatiei antroposofico-steiner-iene, pâna la STADIUL INFERIOR-LEMURIAN (“reptiliene cuibare”): “Pâna la un anumit moment al evolutiei Pamântului, existau doar FIINTE CU SÂNGE RECE SI LIPSITE DE PASIONALITATE; CELELALTE S-AU NASCUT PE LA MIJLOCUL PERIOADEI LEMURIENE. Prin aceasta s-au format si cele doua sexe, din sexul unic care existase pâna atunci. Datorita faptului ca omul a eliminat din sine animalele inferioare, care mai traiesc si azi ca reptile, si, mai târziu, când a devenit o fiinta cu sânge cald, a îndepartat din sine si neamul pasarilor, el a ajuns la maturitatea necesara pentru a primi în sine spiritul, în prima lui forma” – cf. Rudolf Steiner, “Notiunile fundamentale ale teosofiei”.
“Înjunghierea” nu este (aici, cel putin!) transfigurare, prin “junghiul solar”-Raza/Revelatie – ci este marturia involutiei canibalice, autofage (“mutatia/Reciclarile din interregn/Energofagia reciproca”), a unei umanitati damnate (dar damnate, dimpreuna cu Dumnezeul ei! – “nemila” este complementara tradarii/”vânzarii” Sinelui Divin, anticipând functia Iudei!): “Mieii zburdând pe morminte/Mieii întarcati – carne rosie/Adulmecata de canibalii pastori/Ofranda cea placuta domnului/Motivatia fratricidului/Cainul iertat de cel de mai sus/Ca sa se împlineasca mutatia/Reciclarile din interregn/Energofagia reciproca/Paradigma si stramutarile/Namilei,Nemilei/si rodnicei de frate vânzare/sângele busnind în celesta lucrare” – cf. Plânsul mieilor.

Învingându-si, fie si ludic, înclinatia pesimist-apocaliptica, precum Poetii/Preotii Logos-ului antic (care se sinucideau – a se vedea Petronius sau Seneca! –  în mijloc de fast si ospete!), si EUGEN EVU (chiar daca, lucid, stie ca “pastravii-n amonte mor la praguri” si, spre amurgul lui ICHTHEOS/Hristos-Dumnezeu, “Nici icre de samânta n-or mai fi…” – ambiguu, spre apoteoza…”nocturnului”: “Sub parapante, corbii zbat stihii” – CORBUL fiind nu doar simbol funebru, ci si Pasarea FOCULUI!) – se situeaza (militant ANAMNEZIC, razvratit contra “iernii” existential-proliferante!) sub semnul solar si armonic al COCORULUI. Pasarea lui Apollon! (“Cocorul este pasarea lui Apollo, zeul soarelui (…). Cocorul este asociat cu poetii, ce îl au pe Apollo ca patron” – cf. Dictionar de simboluri, de Jean Chevalier/Alain Gheerbrandt): “Urcat pieptis nu-mi vine sa cobor/(AM FOST, UITAT ÎN IARNA, UN COCOR..)” – cf. Balada la Uroi-Simeria. Sau, SOFIANIC-ESENTIAL (“Sophia androginul din moarte înviind” – cf. Oarba empatie), taumaturgic („DIN MIEZ SPRE MARGINI VINE VINDECAREA” – cf. Balada de septembrie): “În timpul cel mic, al duratei, COCOR,/din smulgere spre starea de zbor/Al inimii psalm niciodata nu piere…/Stoarce SOPHIA din fagure miere/Esenta de leacuri,himere” – cf. Aumbre (amintind, fireste, de Omul Divin/Cosmic al invocatiei buddhiste: AUM!).
…Poetul nazuieste, precum Blaga, printr-o anamneza implicita Logos-ului descatusat, spre ORIGINARITATEA MISTERIOS/MISTIC-SALVATOARE, functionând ciclic (“Roiri stelare, sori ce ard miriade/Eonii ce se-alunga si rasar/Cu stingerea si iarasi vii cascade/SE-NTORC IZVORURI LA ORIGINI, IAR SI IAR” – cf. Stralumini – dar si: “CICLICA nastere/Întru cunoastere/Prin zodii mastere…” – cf. La Novalis):“A  ne reumple lumea de mister (…)Noi, fii din flori ai cerului din cer,/CAZUTI DIN SEMINTIILE DIVINE ?/Am fost din îngeri? cei dintâi, vazutii,/ASCUNSI ÎN RAI CA-N CURCUBEU PAUNII?” – cf. Balada la Vâlcele Bune. Sa nu uitam ca hierogamia luciferian/luciferica a Eminescului se realizeaza, în fapt, între Paunarul Cosmic (”Ce împle cupele cu vin/Mesenilor la masa,/Un paj ce poarta pas cu pas/A-mparatesii rochii”  – hephaistico-anamnezic si, în acelasi timp, tinând/stapânind “trena de foc con-stelar/con-stelativ” a Lunii!) si Luna/“Fata din rude mari împaratesti”…! Astfel, devenind/atingând Stadiul Eliberarii Ante-Nirvanice, Brahman: “Vis visat oglindit/Libertate luminând” – cf. Sanctuar pe umeri.

Totul, pentru soteriologie! – caci: “Nu-i scris la care pagina e moartea” – cf. Epifanie. Altfel, ramâi în nadir – “stiind”, dar/deci murind: “Pulsatia zburând prin armonii/Se-ntoarce-n orizont-nadir. Vei sti” – cf. Epifanie. “Cine stie prea multe, moare prea repede”, nu? Probabil, daca nu crede în Sansa Revelatiei. Dar numai daca Misterul blagian al “minus-cunoasterii”/”cunoasterii luciferice”, de fapt, al Re-Armonizarii cu “susul”, prin ruptura, ACUM, cu “josul” –  este pastrat (consecutiv, apare, o, mult-asteptata “DAINA” din colinda!): “Murindu-mi moartea-ntre pamânt si cer/Reumplu Nemurirea de Mister./Al Spiritului, moartea nu-mi da pace/De-aceea cânt si Florile-sunt-dalbe…” – cf. Florile dalbe.
Da, “dainaua” barbilian-soteriologica, prin “orb” Misterul Re-Armonizarii Cosmice: “AINA-DAINA, orb misterul/Zdreanta purpurei, BALAUR/Când îngenunchiase Cerul/Din splendoare-n frig de aur” – cf. De adio. Balaurul fiind Paznicul Sacru al Misterelor Eleusin-Demiurgice…!

…“SOPHIA” nu este “stiinta”, ci “STIRE ÎNTRU SINELE UMANO-DIVIN/întelepciunea Magului Kogaionic” – altfel, se micsoreaza sansa Revelatiei Soteriologice (fanta dinspre Misterul Învietor se îngusteaza!): “Hristos stiind aflase. Eternitatea scade” – cf. Oarba empatie.

Voind sa des-cânte Kali Yuga/Vârsta Întunericului/Fierului (când “Moartea batrâna-n stihii/Urla gravida prin gloate…” – cf. Kali Yuga) – Poetul este/devine, initiatic, “Pasarea Haar”, orfica si thanatica, totdeodata (dar exorcizarea de moarte se face tocmai prin…”murirea” întru CÂNTEC-REARMONIZARE, ÎNTRU NOU COSMOS! – “cu moarte pre moarte calcând”): “Acea pasare prea-înalta plutind/Sub care inima ta se mai zbate/Numele si-l CÂNTA parca murind”- cf. Pasarea HAAR. Sau, din nou, echivalarea dubla, a Poetului si a Revelatiei, cu Harul Apollinic/COCOR, taumaturgic, întru thanatomahie: “Sub azimut batrân COCOR/râzând eu MOARTEA MEA SA-MI MOR!” – cf. Cântec pentru Canon-Group. Si, altfel si mereu la fel: “Logos strapuns ca rit al învierii…” – cf. Miel al durerii (varianta). Moarte initiatica, autosacrificiala, a Poetului, pentru a adeveri Efectul Soteriologic/Cathartic, al Poeziei: “Nu plânge-n vis batrân, Miel al Durerii…/În paradis vor înflori iar merii/Gustând samânta cu amar ocult,/Cunoasterii altoiul vindecarii/Cel  reprimit ca dar, prinos placut,/Se-nfrupte-n noi misteru-mpreunarii?”- cf. Miel al durerii (varianta).Iata cum apare Poetul eliberat/mântuit, prin Logos orfico-demiurgic – imperativ si inspirat, chiar theogonic, întru a sa demiurgie: “Dati-i poetului padurea vie/O va sculpta si o va umple de zei/Apoi va inventa o teogonie/la care sa se-nchine discipolii sai” – cf. Dati-i o padure…

…Coperta ar trezi, poate, impresia ca Poezia Maestrului este una erotico-sexuala. Si novicii, vazând reiterarea cuvântului “orgasm”, vor întretine aceasta falsa idee, despre Poezia Poetului! Sa fie, aici, si o oarece usuratate a Maestrului, care mai derapeaza, când si când…poate calculat, atragând cititorul în viitoare capcane semantice: “Zdrente bikini chiloteii primelor orgasme” (cf. Un pamphlet, ma non troppo)…?! Se poate.

Pentru ca, iata ce structura sintagmatica domina semantica “orgasmului”, din acest volum “evuian” (si nu numai!):
“Ontologia orgasmelor tale/Si verticala punere-n cruce a/Îngerului în organic napârlind/- TU ASEMENI SCALDATOAREI/EU ASEMENI CASCADEI -/Jertfe placute Daimonului”- cf. Eros t.v. nocturn – O descriere a orgasmului, în DOIME      (varianta). …Da, Pacatul Proliferarii (sexualitate înjosita/înjositoare!)-DOI trebuie transfigurat în OPUSUL sau – deci, resacralizat: deasupra de DOI, sa fie, din nou, pitagoreic, Stapân-UNU – deci, REFACEREA TREIMII!!!
Francezii, buni cunoscatori ai mythos-ului sexual, vorbesc de “la petite mort”. Ca metafora a ORGASMULUI. Dar si grecii antici îi “înfrateau” pe Eros, pe Thanathos si pe Hypnos…!

Ce este, deci, “orgasmul evuian”? Este forma specifica de “moarte initiatica”. “Tu asemeni scaldatoarei/eu asemeni cascadei” – spune stihul evuian. EA este atotcuprinzatoare/îmbratisatoare a mortii, iar EL se “arunca”, initiatic-cascadic, blagian (“TIMPUL CASCADA îi caracterizeaza pe cei ce traiesc în trecut, pe CEI CE ACORDA VALOARE TRECUTULUI, CARE A FOST DE AUR” – cf. Lucian Blaga, Orizont si stil, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1995,  pp.84-101) – în îmbratisarea mortii, spre a avea parte de Înviere: Noua Femeie/Noua Lume!

Harap-Alb a “înviat”, în finalul basmului, prin “orgasmul” erotico-thanatico-hypnotic: “I se taie capul” (radacina fiintei umano-divine) – si devine (prin Fata Împaratului ROS – adica, a Soarelui!) – “TREZITUL” si, deci, RE-ÎNSCAUNATUL COSMIC,  cu “palosul demiurgic” redat: “(…) atunci Harap-Alb îndata ÎNVIE ?i, ?tergându-se cu mâna pe la ochi, zice suspinând: – Ei, da’ din GREU MAI ADORMISEM! — Dormeai tu mult ?i bine, Harap-Alb, de nu eram eu, zise fata împaratului Ro?, sarutându-l cu drag ?i DÂNDU-I IAR PALOSUL ÎN STAPÂNIRE”.

…Da, EUGEN EVU dezvolta, astfel, Mistica Femeii. Prin Femeie ne-a venit Moartea, tot prin Femeie (FEMEIA COSMICO-MARIANICA!) ne vine ÎNVIEREA/”verticala punere-n cruce”! Tot “scenariul” erotic, preamarirea FEMEII –  este “jertfa placuta DAIMONULUI” socratic, Logos-ului Întrupat (daca folosim limbajul crestin).

…De la volum la volum, asteptam, de la EUGEN EVU, noi revelatii existentiale si, mai cu seama, revelatii re-sacralizante. Continuu în viziune, mereu si mereu (“interminabil”!), el nu ne dezamageste, nici macar o data, nici macar o clipa de/din …”interminabilitate”!

Singura problema este (si ramâne!) una destul de grea: ca EUGEN EVU sa fie citit “în cheia” sa originara, în care si-a deslusit, sie însusi, ceea ce divinitatea i-a dezvaluit (cât de ocult!) Misterele Isiaco-Eleusine. Oare va fi posibil? Si în ce proportii umane?

…Se va vedea, în timp. “Á la bon entendeur, salut!”

…Dar Poetul va apuca, oare, sa stie/afle (sofianic!) daca…”da”, ori daca “ba”?! Când “interminabilul” poetico-initiatic va deveni “desavârsire/terminare” a STIRII SOPHIANICE – a INITIERII generale? Asta n-o poate sti nimeni, din zona “orgasmului initiatic”.
  prof. dr. Adrian Botez

O întâlnire neaşteptată!

IACOV INSĂ A RĂMAS SINGUR.

Atunci un om s-a luptat cu el până în revărsatul zorilor. Văzând că nu-l poate birui, omul acesta l-a lovit la încheietura coapsei, aşa că i s-a scrântit încheietura coapsei lui Iacov pe când se lupta cu el. Omul acela a zis: „Lasă-Mă să plec, căci se revarsă zorile.” Dar Iacov a răspuns: „Nu Te voi lasă să pleci până nu mă vei binecuvânta.” Omul acela i-a zis: „Cum îţi este numele?” „Iacov”, a răspuns el. Apoi a zis: „Numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel; căci ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni şi ai fost biruitor.” Iacov L-a întrebat: „Spune-mi, Te rog, numele Tău.” El a răspuns: „Pentru ce Îmi ceri numele?” Şi l-a binecuvântat acolo. Iacov a pus locului aceluia numele Peniel; „căci”, a zis el, „am văzut pe Dumnezeu faţă în faţă şi totuşi am scăpat cu viaţă.” Răsărea soarele când a trecut pe lângă Peniel. Însă Iacov şchiopăta din coapsă.

GENEZA, 32

NU-L POŢI ADUCE în faţa cititorului, în toata măretia Sa, pe Dumnezeu – Creatorul Universului, pe Cel ce este nevăzut si înafara timpului, căci nimeni nu L-a văzut pe Dumnezeu şi apoi să trăiască, însă, Dumnezeu ni S-a descoperit şi prin creaţie

Continue reading “O întâlnire neaşteptată!”

DUMNEZEUL MEU

    Adrian Botez

.
Dumnezeul meu

uneori uit să te caut – dar Tu mă
găseşti – pe căi uimitoare – de nimeni
doar de sfinte minuni – închipuite vreodată

fojgăieşti prin mine – ca o
boală incurabilă – atroce – născătoare de
ochi fierbinţi – iscoditori precum îngerii – încuibaţi în
craterele voinţei mele
îngheţate – explodate întru atâta deşert de
vanitate şi – deci
complet distruse întru
absurdele – egoistele şi mofturoasele mele
penibile  vaiete de
amor propriu Continue reading “DUMNEZEUL MEU”

Octavian CURPAS: ANOTIMPURILE RATACITE ALE GEORGETEI RESTEMAN

Cartea Georgetei Resteman, „Ratacite anotimpuri”, aparuta recent (august, 2012), la editura „Armonii culturale” din Adjud are filele strânse într-o coperta sugestiva si o prefatata într-un scrisa în mod deosebit de Mihai Batog-Bujenita, care-i atribuie poetei rangul de „printesa în regatul poeziei”! Este un volum de versuri nou aparut, dupa „descatusarile” si „farâmele de azima” ce ni le daruise la începutul acestui an (volumul „Descatusari – Farâme de azima”, ianuarie 2012).

Autoarea scrie în dulcele stil clasic, versuri cu rima si ritm, cu acea simplitate care trece dincolo de frumusete, oprindu-se la limita dintre vizibil si invizibil, în ideea de a netezi usor stralucirea. Metafora e simpla ca o strângere sincera de mâna sau ca un cald sarut prietenesc. Versul sau de iubire lumineaza sufletul. Poeta se remarca deci, ca o neobosita cautatoare de comori spirituale.

Volumul scris cu pasiune si daruire, se edifica pe patru paliere: „Printre cuvinte înmugurite”, „Prin arsita, cu dor de bine”, „Ruginiu în toamna muta” si „Fiori de gheata”, paliere aferente trairilor ei interioare în fiecare anotimp. Iubirea este tema fundamentala a cartii, iubire exprimata în diverse forme ale poeziei, ca de exemplu iubirea anotimpului, în poezia „E primavara-n muguri si-n cuvânt”: „E primavara-n muguri si-n cuvânt/ Curg slove lin si înfloresc pe ram/ Seve tâsnind din bulgari de pamânt/ Cu pumni de ghiocei arunca-n geam//.” Sau în poezia „Renaste iar padurea”: „Renaste iar padurea când primavara lina/ Matasea îsi revarsa în falduri verzi, pe ram,/ Ne-nvaluie sublimul în marea de lumina/ Din biciul care arde si raze plâng în geam.//”

Poeta îsi imagineaza un paradis terestru propriu, în care aduna cele mai de pret simtiri – dorul de tara, dorul celor mai dragi fiinte si al celor mai de pret lucruri pe care le-a dobândit în decursul existentei. Dorul de mama este frumos zugravit în poezia „Ne-asteapta iarasi mama de Înviere-acasa”: „Ne-asteapta iarasi mama de Înviere-acasa…/ Când numara tacuta, în gând curat, dorinte/ În ea se da o lupta: «nu-i timp de suferinte!»/ Caci pregateste pasca si miel si drob pe masa…”

Poeta face tot ce-i sta în putinta spre a asimila integral iubirea, ajungând sa o conceapa ca pe unica sa ratiune de a fi. Exemplific cu poezia „Iubeste-ma!”: „Iubeste-ma! Si-apoi dispari în neguri/ Saruta-mi fraga buzelor flamânde/ Simte-ma-n gesturi tandre, tremurânde,/ În care se ascund atâtea doruri.// Iubeste-ma, si lasa-mi sânii plini/ De tine-nmiresmati si de iubire,/ Sa te mângâie este-a lor menire/ De dincolo de lume, din straini!// Iubeste-ma! Si de-i uita vreodata/ De existenta gândului si-a mea/ Sau dorul meu de te va tulbura/ Tu, sa nu-mi uiti cuvântul, niciodata!”

Si volumul se încheie cu poezia „Mi-e dor de o tara…”, rostita ca un strigat: „Mi-e dor de o tara, ce mama îmi este,/ Mai mult decât ieri, mai putin decât mâine,/ Mi-e dor de pamânt legendar, de poveste,/ De macii din holde, de-o coaja de pâine// Coapta pe vatra, în spuza fierbinte/ Pe-o frunza de varza sfârâind pe taciuni./ Mi-e dor de batrânii-ntelepti, dinainte,/ De taranii onesti, de românii mai buni,// Mi-e dor de-un meleag mângâiat de visare,/ De Iancu Avram si de Stefan, Mihai,/ De muntii Carpati, Baragan si de mare…/ De toate mi-e dor, de-adevar si dreptate,// De frati prigoniti peste tot de destin,/ De-oleaca de bine, de frunti luminate,/ Mi-e dor de Cosbuc si mi-e dor de Emin.// Azi, plânsul ma doare, toti ducem povara/ Când muti, împietriti, asistam la declin/ Doamne, mi-e dor de o altfel de tara/ Si în dar îi aduc azi un ram de maslin!”
————————————–

Georgeta Minodora Resteman este nascuta pe 24 august 1960 „în sublime miresme de fân cosit si-n murmur de codrii plini de legenda” cum îi place sa spuna, în satucul plin de lumina de la poalele Carpatilor de Apus, Sacuieu, judetul Cluj. Inginer chimist de profesie, a îmbratisat taina scrisului, refugiu al lacrimii sale ascunse, nu cu mult timp înainte de a pleca acolo unde se afla acum, la Limassol, Cipru.

Octavian D. CURPAS
Phoenix, Arizona, SUA
august 2012

Evenimentul care i-a schimbat viata lui Isaia

 “Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa veşnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.

Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.

                                                              EVANGHELIA LUI IOAN, 5.39; 17.3

In România, ca şi in alte ţări ale lumii, elevii trebuie să treacă prin  diferite examene de treaptă, de bacalaureat, de admitere, de absolvire…

…Dar odată cu  vârsta omul intră si  prin celelalte experiente de viată prin care, de regulă, va trece orice om, prieteniile si respingerile, logodna si  căsătoria, serviciul si cariera, asezarea la casa lui, divortul,  văduvia, despărtirile,  moartea…

Aceste evenimente –  obstacole in calea vietii -, impun,  intr-un fel sau altul, luarea unor decizii pentru a merge mai departe, viata cristalizandu-se in secundele si minutele trăirilor trecute care il asează pe fiecare om in locul in care se află. Continue reading “Evenimentul care i-a schimbat viata lui Isaia”

CHIXUL DEMOCRATIEI – …ÎN ROMÂNIA SI ÎN LUME!

Undeva, într-o tarisoara din Estul Europei, „democratia” iudeo-masonica…”s-a demascat”, cum ziceau bolsevicii!!!

.
Da, în ziua de 21 august 2012, în România ar fi trebuit sa se instituie DOLIU NATIONAL. Dar nu s-a prea tinut seama de realitate – si, deci, MOARTEA/CHIXUL „democratiei” iudeo-masonice mondiale a fost trecuta cu vederea.

De fapt, însasi anularea vointei/VOTULUI POPORULUI ROMÂN/”DEMOS”-ului ROMÂNESC (care, întru totul, mai numara, se pare, circa vreo  14 milioane de oameni-votanti…), de catre o instanta complet extraterestra – C.C.R.!!! – anulare a vointei unui POPOR, CARE REFUZA SA SE MAI LASE CONDUS DE UN GOLAN „MAIDANEZ” (iar sapte milioane si jumatate înseamna MAJORITATEA ACELUI POPOR!),  CARE POPOR VREA SA-L DE-SCAUNEZE PE UN TIRAN TÂMPIT SI RAU SI HIDOS/SINISTRU… – , ne convinge ca „democratia”, asa cum au re-gândit-o iudeo-masonii, prin Revolutia Franceza (deicida si regicida) – A MURIT! Sau, în cel mai fericit caz – A DAT UN CHIX, MARE CÂT CASA!!!

Un „chix” mosit, în primul rând, de SUA, prin ambasadorul SUA la Bucuresti – Mark Gittenstein, prin Philip Gordon, asistentul lui Hillary Clinton…si, fireste, prin “asistentii” SUA, din UE: “merkeloaie”, “martinschultzi” si “barrosi”!

Iar România a fost transformata, din pacate, în laboratorul mondial, al exploziei acestui…ENORM SI PUTUROS CHIX GLOBALISTO-MONDIALIST!!!

…Da, stim, „democratia” cu pricina (aia propovaduita de  SUA&UE, „arheii democratiei mondial-mondialiste”!) agoniza, ea, de mult. Prin „cazul Coreea de Nord” (1950-1953), prin „cazul Vietnam” (1961-1972), prin…bombardarea Serbiei (spre „democratizare” si „eliberare”, fireste, au fost trimise, în capul sârbilor – copii, femei, batrâni… – bombe pe care ghidusia „democratica” americana scria: „Paste fericit”!), prin masacrele populatiei civile din Afghanistan, Iraq etc. etc. etc. („etc.” numeste, în fapt, misiunile cvasi-secrete, de comando si de bombardament, din Columbia-1903, Nicaragua-1926 si 1981-1988, China-1945/1946 si 1950/1953, Filipine-1946, Porto Rico-1950, Guatemala 1978, Liban-1958, Indonezia-1958, Laos si Cambodgia -1961-1972, Congo-1964, Panama-1964 si 1989, Republica Dominicana-1965, Peru-1965, Salvador-1980-1990, Libia-1986, Filipine-1989… – cf. AGRESIUNI AMERICANE ÎN LUME DUPA 1848 (Lista incompleta), din Justitiarul online, 23 aprile 2009).

…Si sa nu uitam (pentru nimic în lume!) de “CAZUL KOSOVO”!!! “PRECEDENTUL KOSOVO”…!
Toate dementele si masacrele astea, din partea slugii sionismului mondial, SUA (si multe altele, de acelasi fel, despre care vom afla, cândva!), s-au facut, bineînteles, în numele lui: “DEMOCRACY”& “LIBERTY”!

…Agoniza-agoniza ea…DAR, AZI, PRIN  “CAZUL ROMÂNIA” – A DAT CHIX! Sau, mai pe limba Golanului Basescu – “a dat cotul”!
“DE TOT SI DEFINITIV”!!! De la Referendumul din România/2012, încolo – e greu de închipuit ca vreun stat/popor al Terrei, chibzuit/întelept, va mai crede în…PUTEREA VOTULUI POPULAR! – … izvorâta, fireste, din “DEMOCRACY”& “LIBERTY”

În România, nu s-a bombardat decât cu…C.C.R. si cu “baseli”! Dar SUA (cu concursul la-a-a-arg, al “amicei” sale, U.E.!), a ucis (este un RECORD MONDIAL ABSOLUT, de…”bumbaceala/bombardeala  democratica”!), DINTR-O SINGURA SALVA, a C.C.R. & ”BASELI”, – SAPTE MILIOANE SI JUMATATE DE ROMÂNI VII! Afirmam aceasta cifra, pentru ca nu exista (în gândirea noastra, poate gresita! – dar…vorba unuia: “Daca altceva nu avem…”), ca forma umana de viata REALA, decât aceea numita: ”OAMENII  DEMNI SI REACTIVI”!!!

…Si s-a zis (pentru ca SUA nu poate, cum ar face orice macelar onorabil, sa ucida …SI SA  TACA, NAIBII, DIN GURA!!!), prin ambasadorul Mark Gittenstein (dublat de “philipgordoni” …”hillariti/KILLERITI” MORAL!), în momentul când s-a tras asupra celor sapte milioane si jumatate de victime: “Decizia C.C.R. vorbeste de la sine!

Scurt, mult mai scurt decât în …Vietnam!!! Dar ce zice, de fapt, C.C.R., când…“vorbeste de la sine”, oare? Ca asta v-a fost voua, VOIA, yankeilor, si ca C.C.R. si Golanul vor vorbi, în locul vostru, la noi, în România…probabil! Dar noi, românii, am scapat (e drept, dupa vreo 500 de ani!) si de turci…apoi, am “marit” viteza de “scapare”, si am dat afara din tara, câtamai Armata Rosie Sovietica de ocupatie (1944-1958 – …dupa 1964, adica de la venirea lui Ceausescu încolo, influenta U.R.S.S., în România, a fost aproape NULA!)…! Scapam noi, probabil, si de SUA! –  înca si mai repede, decât de bolsevismul sovietic!!!

…Si, totusi, sobolanilor, din SUA si din C.C.R. si Cotroceni si din haitele de procurori ai D.N.A./România: nu poti ignora, în vazul lumii, un popor (prin ANULAREA EXPRESIEI VOINTEI LUI SACRE – VOTUL!), fara ca celelalte natii ale Terrei (ne referim la popoarele Terrei, iar nu la conducatorii lor vânduti Satanei!),  sa nu înceapa a se feri de ciuma numita “DEMOCRACY”& “LIBERTY”!

Iar domnii de la USL sa termine cu tâmpenia: “Noi respectam decizia C.C.R. –  si  avem datoria sa-i aparam pe cei sapte milioane si jumatate de români!”
Nu! Nu puteti sa-l slujiti, în acelasi timp, si pe dracul, si pe Dumnezeu! Nu-i puteti respecta, simultan, si pe NEMERNICII SI TRADATORII DE LA C.C.R. (o democratie adevarata NU ARE DREPTUL SA FACA, DIN CURTEA CONSTITUTIONALA – O ZEITATE!  – iar C.C.R. trebuie sa fie desfiintata, si re-înfiintata, cu judecatori de cel mai înalt profesionalism, dar aflati sub controlul Parlamentului: nu pot fi, într-un stat, DOUA AUTORITATI …“SUPREME”: daca Parlamentul este “garantul SUPREM al democratiei”, atunci, ASA SA FIE/AMEN! … iar C.C.R. sa taca, dracului, cu toate “aspaziile” si “zegrenii” ei – vicleni, corupti, poltroni  si tradatori!!!) – …si sa-i respectati/slujiti, concomitent, si pe CEI SAPTE MILIOANE SI JUMATATE DE ROMÂNI, CARE SUNT VII SI EXPRESIVI, ÎN EXISTENTA LOR!!!

Constitutia trebuie schimbata (în sensul simtirii si gândurilor a milioane multe de români!), sau, macar, REVIZUITA SERIOS, în linia ziselor de mai sus. Noi ne-am zburlit serios, când Crin Antonescu si-a început discursul, azi, cu expresia: “Noi RESPECTAM decizia C.C.R…!” Noroc ca s-a corectat, la timp, zicând: “O ACCEPTAM…!”

Da, este, sensibil, o nuanta…Dar nu este nici macar de acceptat!!! Legile de acum (din “modernitate”…) sunt, din pacate, ale oamenilor (extrem si tot mai egoisti, rai, prosti si prostiti!), nu sunt, macar, cele divine, zise “de pe Muntele Sinai”!

Nu se poate admite ca o “aspazie” oarecare, si “defec(t)ânda”, pe deasupra (vom afla noi, curând, cum a fost cu acea “defectiune” si în ce a constat cauza…”defectiunii” ei imunde! – …când, TOT ACEA ASPAZIE , a zis, pe 2 august 2012, ca “Referendumul trebuia anulat, pentru ca se bazeaza pe DATE FALSE!” – s.n.), sau ca un golan de maidan sau de santul soselei… –   …sa influenteze viata, moartea, destinul a…SAPTE MILIOANE SI JUMATATE DE OAMENI, CARE SUNT/ERAU VII (…cel putin pâna în momentul când au votat!).

Iar pentru TRADAREA DE TARA SI DE NEAM – SA FIE PREVAZUTA, ÎN NOUA CONSTITUTIE (SAU ÎN CEA ZDRAVAN REVIZUITA!) –  PEDEAPSA CU MOARTEA!!!

Daca “DEMOCRATIA” moare (într-un atât de groaznic si grotesc CHIX!), si nu mor TRADATORII DE NEAM – atunci, apar VIOLENTA (pentru ca Balanta Dreptatii TREBUIE sa fie re-echilibrata, cumva! – fie si cu PUMNUL si cu PARUL – ESTE O LEGE COSMICA!!!) si…FRANCTIRORII (auzi, golane?). Si nu este indicat, pentru binele si lumina CIVILIZATIEI EUROPENE, multimilenare (spre deosebire de “civilizatia” trans-atlantica, una ridicola si sinistra, de… “COCA-COLA” si MASACRE/GENOCIDE MONDIAL/MONDIALISTE!!!).

…Noi, subsemnatul, am zis si ne-asumam cele zise mai sus, pentru ca suntem prea în vârsta si “hârsit”, spre a  ne mai teme de haitele voastre “procuroriste” (PERFECT APARATOARE DE…”DEMOCRACY”& “LIBERTY”!!!)   – …asta e bine s-o stiti, nenorocite SLUGI  ale SUA si TRADATORI DE ROMÂNIE!!!
      prof. dr. Adrian Botez