INTERVIU CU POLINA MANOILA
realizat de Rodica Elena Lupu
Dupa ce a cutreierat pamantul si i-a admirat minunatiile, POLINA MANOILA tot mai crede ca cel mai frumos dar pe care i l-a facut Divinitatea este locul natal, cu neasemuitele lui campii, pasari si izvoare Tismana, Gorj, unde binecunoscuta interpreta de muzica populara a vazut lumina zilei la 4 noiembrie 1945. Amintirea ropotelor de aplauze din salile de spectacole ale lumii nu fac cat amintirea plugului tras de boi cu care inca se mai ara in anii copilariei ei. Aceste preferinte sunt semne ale bunei-cuviinte, semne care tradeaza un caracter ales si o sensibilitate deosebita cultivate de parintii care au stiut sa-si educe frumos cei sase copii (dintre care, acum, mai traiesc doar patru). Unul din frati este operator de imagine si, la fel cu Polina, s-a stabilit in Bucuresti. Sora si celalalt frate au ramas in Gorj. Aproape toti din familia artistei au avut voce mama, bunica, sora, care a si cantat o scurta perioada de timp, si toti fratii.
Polina Manoila si-a descoperit talentul inca din scoala primara. Familia, mai ales mama, dar si toate prietenele din sat au incurajat-o sa cante.
In ce an ai debutat si care a fost titlul albumului de debut? Cum l-a primit publicul?
Am debutat in 1962, titlul albumului a fost “Ionel, dumnecuta” si a fost bine primit de public.
Cine iti compune cantecele? Ai si muzica pe versuri scrise de tine?
In afara de cele preluate de la Maria Lataretu care sunt putine la numar restul cantecelor mele peste 250 sunt create de mine.
Cine sunt interpretii tai preferati de muzica populara?
Maria Lataretu, Maria Tanase, Emil Gavris, Ion Bogza, Rodica Bujor, Lucretia Ciobanu, Ion Dolanescu, Ioana Radu, Mia Braia, Ion Luican, Sofia Vicoveanca, Ileana Sararoiu.
Care e melodia ta preferata?
“La Tismana-ntr-o gradina”, “Of, dor, dor, dor” si “Joaca hora-n poienita”.
Unde iti place cel mai mult sa concertezi: intr-o sala de spectacole, pe un stadion, in alta parte?
Cel mai mult imi plac spectacolele in aer liber, sa rasune valea de cantec si veselie, cum se spune pe la noi prin sat.
Care e cea mai mare satisfactie pe care ai avut-o, ca solist?
Cea mai mare satisfactie este ca, prin meseria mea, am avut ocazia sa colind peste tot prin lume.
La ce lucrezi in prezent? Ce planuri de viitor ai – noi albume, turnee?
In prezent, lucrez la o carte despre viata si activitatea mea artistica si la noi albume de muzica populara si de cantece de altadata.
Cum ti-ai descrie propria voce?
Puternica, melodioasa, inconfundabila.
Te mai ocupi si de altceva in afara de muzica? Ce hobby-uri ai?
Da. Sunt un “fan” inrait al goblenurilor si al lucrului manual; crosetez de fiecare data cand am timp liber si ca sa ma destind.
Cum este sa te bucuri de faima, de popularitate? Cat este talent si cat munca sustinuta?
Este minunat, mai ales cand esti cunoscut pe strada de oameni, cand iti transmit gandurile lor bune, cand iti spun cat de mult le place muzica ta si cum o asculta cu mare drag. Dupa parerea mea, pentru a reusi in meseria noastra, aceste doua componente talentul si munca – ocupa un loc egal. De aceea eu ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca mi-a dat acest talent, dar si pentru ca mi-a dat puterea de a munci si de a reusi in cariera mea.
Cum iti petreci timpul liber?
In timpul liber, cel mai mult imi place sa ma plimb prin mijlocul naturii, sa merg la spectacole si sa gatesc mancaruri dintre cele mai gustoase, pentru ca sunt o mare gurmanda!
Ce recomandare ai dori sa le faci celor care intentioneaza sa urmeze o cariera in muzica?
In primul rand, sa fie siguri ca au talent. Apoi sa-si stapaneasca foarte bine traditiile din zona din care vin, sa-si pastreze costumele populare, sa-si culeaga textele cu mare grija. Le-as recomanda sa urmeze si niste cursuri in acest domeniu, pentru ca un solist, daca stie cum sa cante si sa-si puna vocea in valoare, nu raguseste niciodata.
Ai un mesaj pentru cititorii nostri?
Cantecul si costumul meu popular sa-i faca sa iubeasca tara noastra, Romania, si sa le trezeasca curiozitatea de a o vizita, ca sa se bucure la fata locului de toate frumusetile noastre.


