Interviu cu primarul Timisoarei- Dr. Ing. Gheorghe Ciuhandu

 

Un gospodar cu minte si inima!

 

Interviu realizat de Viorel Baetu


 

Timisoara, orasul parcurilor.

Timisoara, capitala Banatului.

Timisoara, un oras în care au trait si traiesc, români, maghiari, germani, sârbi, bulgari si alte etnii, în buna întelegere.

Timisoara, un oras universitar cu traditie.

Timisoara, orasul unde cota de somaj e sub 3 %.

Timisoara unde nu e totul perfect , dar unde se face ceva si asta se vede.

Timisoara, un oras care candideaza pentru titlul de „Capitala culturala europeana “.

Timisoara un oras civilizat, în conceptie moderna.

Timisoara orasul în care m-am nascut, am crescut, am studiat si am trait 40 de ani.

În aceasta primavara am vizitat, dupa câtiva ani, din nou Timisoara si am avut o surpriza foarte placuta. Urbea mea natala este la înaltime. Parcurile sunt curate si îngrijite, Centrul era plin de flori frumos aranjate, peste tot curat, frumos si îngrijit.

Se vede o mâna de gospodar.

Cu acest gospodar (primarul) am avut placerea sa stau de vorba, în cadrul unui scurt interviu.

Viorel Baetu : Domnule primar, Timisoara este un oras care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Ce proiecte de viitor aveti?

Gheorghe Ciuhandu: La ora actuala avem o serie deproiecte pe care le pregatim pentru finantarea europeana, în valoare de 70 de milioane de Euro, proiectele cu finantare din bugetul local în valoare de 30 de milioane de Euro si în paralel proiecte cu finantare privata de extindere a unor capacitati de productie, cum ar fi de exemplu Simens, Continental, ELBA si altele, ceea ce face sa mentinem dinamismul activitatii economice, cota de somaj în Timisoara fiind sub 3 %.

Viorel Baetu: Care sunt problemele majore cu care va confruntati în urbanistica Timisoarei?

Gheorghe Ciuhandu: Planul urbanistic general din 2002 conceput pe o perioada de 10 ani sta la baza proiectelor pe care l-eam realizat sau sunt în curs de realizare.

Din pacate regulamentele privind constructiile imobiliare nu sunt întodeauna respectate. Ma refer la un anumit gen de cladiri care contravin spiritului locului si care de multe ori s-au facut fara autorizare, eu am fost în nefericita postura de a darâma câteva din aceste case, asa zise case tiganesti, care apartineau unor cetateni de origine roma, dar acestea nu au fost darâmate din motive de etnie ci numai din motive de disciplina urbanistica.

În afara de aceasta avem probleme cu tot felul de constructii în zone deja construite, cladiri înalte, care îi deranjeaza pe cei din jur, sau monumente care au un regim special dar sunt facute de unii cetateni fara a se fi informat în prealabil.

Viorel Baetu: Desi s-au facut multe îmbunatatiri si lucrari de modernizare, traficul în Timisoara este pe cale sa colapseze. Cum vreti sa rezolvati aceasta problema?

Gheorghe Ciuhandu: Problema traficului, este o problema dificila, la aproape 400 de mii de locuitori, avem la ora actuala 150 de mii de masini si numarul masinilor este în continua crestere. Am reusit sa descongestionam putin traficul prin centura exterioara de pe Calea Aradului spre Lugoj, dar spre Resita, Belgrad nu e centura si ne lipsesc fondurile. Cei de la Bucuresti nu ne-au mai alocat în ultimi 5 ani nici un ban pentru dezvoltarea retelelor de trafic urban si nu numai pentru asta. Deci va trebui realizata probabil doar prin eforturi proprii, ceea ce fiind dat volumul mare de lucrari pe care le implica, nu se poate realiza decât în timp.

În paralel avem un program ambitios pentru modernizarea retelei de trafic urban care speram sa-l realizam pas cu pas si astfel sa facem mai usoara viata timisorenilor.

Problema parcarii, care de asemenea este deficitara, am rezolvat-o partial prin cele trei parckingur noi si prin faptul ca exista obligativitatea ca toate constructiile noi sa aiba parcari subterane. Dar mai e mult de lucru.

Viorel Baetu: În Ungaria si Austria se plateste taxa de autostrada, în România este introdusa Rovigneta peste tot indiferent pe ce drum circuli. Constructia si întretinerea

drumurilor regionale este finantata din impozitul contribuabililor, iar autostrada în România este deocamdata ca si inexistenta. Deci de ce se taxeaza ceva ce nu exista?

Gheorghe Ciuhandu: Rovinieta a fost introdusa de cei de sus. Nu stiu nici eu pentru ce, nu stiu cine a introdus-o si nu stiu unde se duc banii.

Toti avem Rovinieta, pentru ca de abia asteapta sa te prinda fara ea, iar amenzile sunt mari. Deci circulam cu Rovinieta.

Asta este si mi-e indiferent daca ma citati sau nu.

Viorel Baetu: Catastrofa de la Fukusima a schimbat fata lumii, facând multe guverne sa-si reconsidere pozitia fata de energiile alternative. Cum a influentat aceasta noua optica, municipiul Timisoara?

Gheorghe Ciuhandu: Energia nucleara, trebuie sa fie înlocuita treptat de energii alternative si ecologice.

Noi aici nu avem mari probleme din acest punct de vedere.

Avem un parc tehnologic în care se pun bazele promovarii energiilor alternative care în viitor vor avea o tot mai mare pondere în productia energetica.

La ora actuala cea mai mare parte din energia electrica este livrat de Centrala hidroelectrica si CET Sud Timi?oara care produce de asemenea apa calda menajera ?i agent termic folosind combustibil fosil.

Viorel Baetu: Multi timisoreni traiesc astazi în afara granitelor României. Ce legaturi aveti cu acest segment al diasporei din Germania si Austria?

Gheorghe Ciuhandu: Suntem înfratiti cu orasele Karlsruhe si Gera unde traiesc si activeaza multi concetateni de-ai nostri. Colaboram pe tarâm cultural cu asociatiile din Diaspora Germana precum si cu oameni de cultura si arta stabiliti în aceste tari. Chiar anul acesta la 28 mai vom avea un spectacol cu muzica, film si lansare de carte într-un spectacol dedicat lui Ioan Holander, un timisorean care a fost sarbatorit anul trecut la Viena ca cel mai longeviv si de succes director al Operei din Viena, unul din cetatenii de onoare al urbei.

De asemenea pe tarâm economic am reusit sa convingem multe firme germane sa aleaga Timisoara ca loc de productie, ceea ce a contribuit într-o mare masura la dezvoltarea orasului.

Viorel Baetu: În ultimii ani, afluenta tinerilor cu studii universitare din România care cauta un loc de munca în tarile dezvoltate din Europa de Vest a crescut simtitor. Majoritatea acestora raspund la întrebarea referitoare la întoarcerea în România, negativ. Cum explicati acest fenomen?

Gheorghe Ciuhandu: În situatia actuala, în care multi tineri cu studii nu au loc de munca, salariile sunt mici, iar motivatia economica este aproape inexistenta, fenomenul mi se pare explicabil.

Noi în Timisoara am avut peste 1 miliard de Euro, investitii straine directe, fiind pe locul doi în tara dupa Bucuresti, astfel s-au creat locuri de munca, rezultatele privind demografia Timisoarei fiind pozitive.

Viorel Baetu: Câteva cuvinte pentru timisorenii aflati acum în lumea larga.

Gheorghe Ciuhandu: Le transmit cele mai bune gânduri. De asemenea le doresc sanatate, deplina realizare pe plan profesional si uman.

Tot binele din lume si sa ne vedem la Timisoara!

Timisoara – Aprilie 2011

Nesatuii si benzina, bat-o vina!

14 IUNIE – Ziua internationala a boicotarii pompelor de benzina!
14 Juni – Internationaler Tag der Benzinzapfsäulenboykott !
14 de junio – Día Internacional de las bombas de gasolina boicot!
14 June – Boycott petrol pumps, International Day!
14 Juin – Journée internationale des pompes à essence boycott!
14 juni – Internationale Dag boycot benzinepompen!

de Viorel Baetu ( Michael Cutui)

Dependenta secolului modern de petrol, de energie si de banci, este un lucru bine cunoscut si din pacate ireversibil.
Nu ne putem plange, caci cuceririle tehnicii moderne ne-au usurat viata de zi cu zi si au ridicat media de varsta a oamenilor care fac umbra pamantului in aceeasi perioada de timp, dar fara petrol, curent si bani nici vorba de tehnica moderna.
Totul merge bine, pana cand intr-o zi niste Nesatui constata ca nu mai pot trai cu trei iahturi, sapte vile, cateva Rolls-Roysuri si un cont burdusit cu cateva milionase in insulele acelea unde banii nu se pot controla.
Asta nu ar fi o problema daca respectivii Nesatui nu ar fi cei care conduc destinele industriei petroliere, industriei energetice si industriei bancare.
Deci pentru a intra si ei Nesatuii in „lumea buna” trebuie sa castige si mai multi bani.
Cum se poate asta?
Simplu, scumpim benzina, scumpim curentul, scumpim gazul, scumpim si iar scumpim, sau vindem niste derivate fara acoperire, caci in final, Ion platitorul de impozite, care e „prostul de serviciu”,  o sa plateasca.
Gluma e gluma, dar din pacate gluma a devenit o realitate si realitatea o gluma.
Scumpirea nejustificata a benzinei, a curentului, a gazului metan precum si bonusurile de milione care se platesc la banci, ca si cum n-ar fi existat o criza din care aceleasi banci au iesit doar pe banii contribuabilului, nu sunt glume sunt realitati.

Benzina bat-o vina!
Orice miscare tectonica naturala sau sociala, indiferent ca se petrece in insulele Vanatu, unde exista o groapa cu petrol pentru unsul osiei la car, sau in Libia care extrage 3,7% din petrolul mondial, este folosita de acesti Nesatui pentru a creea un climat de panica, care face ca pretul barilului de petrol sa creasca si sa tot creasca.
Aceasta crestere are un efect negativ asupra portofelului consumatorului si asupra cresterii ratei inflatiei, adica in final tot asupra aceluiasi portofel.
Daca portofelul e gol, consumatorul nu mai cumpara, economia o i-a in jos, somajul o i-a in sus, masinile nu se mai vand, deci logic ar fi ca pretul benzinei sa scada. Dar pretul nu scade decat putintel, pentru ca tarile producatoare de petrol invart putin robinetul la stanga si pe piata e mai putin petrol.
Oricum o dai si oricum o invarti tot saracul Ion platitorul de impozite, care e „prostul de serviciu”,  plateste, iar Nesatuii isi mai cumpara un iaht sau isi poleiesc meniurile cu foita de aur, sau cine stie ce lucruri, absolut necesare pentru a putea supravietui, mai fac.
Statul incaseaza si el bineinteles, dar el face totusi cu banii incasati cate ceva si pentru Ion platitorul de impozite, mai o autostrada scumpa, mai un spital dezafectat, mai o scoala pentru copii supradotati ai cadrelor de conducere, mai o alegere prezidentiala la care sa iasa cine trebuie, ma rog face si el, statul, ce poate.
La ora actuala statul si-a pierdut puterea efectiva asupra marilor concerne energetice si asupra bancilor, iar mecanismele de control, nu regularizeaza nimic. Totul se bazeaza pe compromisuri, eu iti dau tie energie, tu imi dai mie legi care sa legalizeze tot ce fac.
Singurii care mai au ceva de spus sunt  Dictatorii ( acum cativa se clatina sau cad, dar fiti linistiti, mai raman si asa destui), astia au poporul in mana si au petrolul in curte (tara) iar daca lor le merge bine, ii ajuta si pe Nesatui, caci o mana spala pe alta si amandoua spala obrazul cu petrol, care dupa asa un tratament devine gros ca talpa.
Ceea ce trebuie sa intelegem e totusi de neinteles.
In anul 2009 dupa trecerea crizei petroliere, barilul de petrol a ajuns de la 140$ la 40$ deci a scazut cu 100$ iar pretul la litru de benzina a ajuns de la 1,52€  la 1,21€ deci a scazut cu 0,31€.
La intrebarea de ce pretul benzinei la pompe nu e corelat cu pretul barilului de petrol la bursa, unul dintre Nesatui, mare sef al unui mare concern petrolier, dupa ce ne-a bombardat cu o gramada de cifre, statistici si diagrame care nu erau la subiect si nu le-a inteles nimeni, a spus o fraza inteligibila:
„pretul petrolului la pompa nu poate fi corelat cu pretul la bursa, caci petrolul care e transformat in benzina e cumparat cu cel putin sase luni inainte, dar de obicei contractele sunt incheiate cu mult inainte”
Daca e asa, de ce acum cand pretul barilului de petrol la bursa creste si creste, pretul benzinei la pompa creste si creste in acelasi ritm?
Unde raman cele sase luni ?????

Problema pe care o au concernele petroliere, este ca prin scumpirea BENZINEI, transportul BENZINEI de la depozit la pompa, S-A SCUMPIT!!!
Poftim! Acum macar treaba e clara.

Iti vine sa strigi:
Automobilisti din toata lumea uniti-va!
Sa declaram ziua de 14 Iunie :
Ziua internationala a boicotarii pompelorde benzina!

Deci in 14 Iunie, nimeni sa nu se duca sa-si alimenteze masina cu benzina!
Pompele sa someze in toata lumea asta.
Daca strigam cu totii, poate ne aude si cine trebuie.