Proporțiile dezastrului securist

de Iulian Capsali 

„6 milioane de români, supravegheați tehnic de SRI în 12 ani. Raportul parțial al Comisiei Manda” – anunță titlul din EvZ – adică aprox. DOUĂ TREIMI DIN POPULAȚIA ACTIVĂ a României!

Ne uităm și la ce se întâmplă acum în politică: după ce a fost confiscat de băsiști, PNL și-a pus în vârf un produs al RealitateaTv, televiziunea generalului Coldea, preluată abuziv printr-o cabală împreună cu Ghiță, consiliat de șefa DNA, LC Koveși (alias “cucuveaua mov”). Continue reading “Proporțiile dezastrului securist”

Ioana Picoș: „Inițiativa noastră nu urmărește să îngrădească un drept ipotetic, ci să consfințească o realitate.”

a106

“Să reafirmăm adevărul firii fără teamă de a ofensa. Nu există decât un singur tip de familie: familia naturală, leagănul adevăratei diversități”

Rareș Bogdan i-a acordat primul cuvânt în emisiune chiar Ioanei Picoș, care, întrebată despre cazul Coman-Hamilton, a afirmat: Continue reading “Ioana Picoș: „Inițiativa noastră nu urmărește să îngrădească un drept ipotetic, ci să consfințească o realitate.””

D-le Cosmin Guşă, cine este inconștient și îndobitocit, în cazul de față?

ligia 1Zilele trecute citisem un articol intitulat „Românii din afara țării nu mai sunt români, deci nu au dreptul la vot”, iar aseară, la Realitatea TV., Gușă Cosmin și-a permis să spună că cei 11 milioane de cetățeni, sunt inconștienți și îndobitociți. Nu înțeleg, cum și-a permis să aducă acestă insultă poporului Român, să gândească, dar mai ales, să scrie așa ceva?

O doamnă mai cucuiată, pe nume Dorobanțu Loredana, făcea furoruri că românii din afara țării nu știu ce se întâmplă în țară. De aceea, nu au dreptul la vot. Însă jignirea adusă milioanelor de români de către Cosmin Gușă m-a cutremurat, făcându-mă să-mi pun inevitabila întrebare: „cine este inconștient și îndobitocit în cazul de față, domnule Cosmin Gușă?”
Continue reading “D-le Cosmin Guşă, cine este inconștient și îndobitocit, în cazul de față?”

Spionul Ponta și agentul Băsescu

ponta-basescu.cmle1zibphReactii la prima vedere

Dezvăluirea făcută de Traian Băsescu la Realitatea TV nu aduce vești noi. Nu este nici o surpriză. Afirmația a fost făcută de mulți alții cu mult înainte. Devoalarea lui Ponta este însă o procedură surprinzătoare.

Într-un moment-cheie al campaniei electorale, președintele României îl dă în gît pe primul-ministru. Operațiunea este de un penibil monstruos și are un vizibil caracter electoral. Continue reading “Spionul Ponta și agentul Băsescu”

ADEVĂRAŢII REPETENŢI, DE LA BACALAUREATUL 2013

Remus Pricopie.

Scriu aceste rânduri, în urma experienţei năucitoare, a unei emisiuni (din ciclul Jocuri de putere), de la Realitatea TV, moderată de dl Răzvan Bogdan (de la ora 23, 7 iulie 2013-până la ora 0, 25, pe 8 iulie 2013). Invitaţi: dnii miniştri Remus Pricopie (ministerul Educaţiei şi Învăţământului) – “în carne şi oase” – şi Radu Stroe (ministrul de Interne) – telefonic.

Evident, subiectul discuţiei, la care ar fi trebuit să participe (prin comunicarea, în formulare personală, a întrebărilor pe care, noi toţi, ni le punem, legate de un episod, bizar şi revoltător, al Istoriei Învăţământului Românesc, petrecut în aceste zile!)… şi jurnalistele Realităţii TV, implicate în strângerea şi prezentarea/comentarea de informaţii, despre evenimentele abuzive (în toate sensurile!), de la Liceul Teoretic “Dimitrie Bolintineanu”-Bucureşti: Emma Zeicescu, Andra Miron, Mariana Mititelu etc.: “Cine este responsabil de teroarea (nejustificată!) introdusă, la bacalaureatul 2013, de organele statului românesc, sub pretextul unei presupuse fraude, la Liceul Teoretic “Dimitrie Bolintineanu”-Bucureşti?!”

Dar n-au prea apucat să zică ceva, nici bietele doamne, nici moderatorul emisiunii… – pentru că le-au luat (tuturor!) “maul” cei doi invitaţi, cu o aroganţă de o găunoşenie inimaginabilă şi cu o obrăznicie şi demagogie perfect mârlăneşti şi revoltătoare!!! Continue reading “ADEVĂRAŢII REPETENŢI, DE LA BACALAUREATUL 2013”

MORTII BETI – VIII BETIVI…!

prof. dr. Adrian Botez

…” Liderul deputatilor PDL, Mircea Toader, a declarat luni, la Realitatea TV, ca majoritatea românilor care au murit în ultimele zile din cauza gerului au patit-o deoarece <<au baut si au adormit acolo>>.

Liderul PDL din Camera Deputatilor, Mircea Toader, a aparat luni guvernul pentru modul în care a actionat pentru deszapezirea drumurilor si pentru salvarea oamenilor din judetele sinistrate. <<Din 80 de oameni sau 64, câti au murit, unul singur a murit în masina, restul au baut si au adormit acolo>>, a declarat Toader la Realitatea TV, la emisiunea Deschide Lumea.

Ministerul Sanatatii a anuntat azi ca, în România, au murit în total 74 de oameni, prin hipotermie severa, de la avertizarea de Cod galben de ger, emisa de meteorologi, pâna luni – majoritatea vicimelor fiind gasite în spatii libere, sase dintre cazuri fiind înregistrate în ultimele 24 de ore, anunta Ministerul Sanatatii” – cf. Gazeta de Nord-Vest online, 13 februarie 2012.

Pâna ieri, la declaratia publica a sacalului pedelist, murisera, sub zapezi, în frig, 74 de nenorociti. De ieri, de la declaratia de un cinism înmarmuritor, au mai murit 5 – deci, cu totul (pâna acum, marti, 14 februarie 2012!) s-au înregistrat 79 de decese…probabil, ultimii au murit de râs ori, cine stie, de rusine, ca pot fi banuiti a trai si muri… “prezidential”! Amintim ca, pe 25 mai 2010, “un parlamentar îi spune sefului statului despre pensia sociala ca <<în 2009 mi-ati spus ca ar fi fost bine ca ea sa fi fost de 500 de lei>> – <<Eram sub influenta bauturilor alcoolice>>, i-a raspuns Basescu, dupa care, pe înregistrarea data publicitatii de Antena 3, se aud râsete” – cf. adevarul.ro, din 25 mai 2010.

…Când folosim expresia „se purta de parca era beat”, întelegem ca omul respectiv se comporta iresponsabil, incoerent, ilogic, sovaielnic pâna la ridicol etc.

…Deci, tocmai voi, Sacalilor de Cotroceni, misei de doi bani gramada, incompetenti si iresponsabili în cel mai înalt grad, ilogici si criminal de incoerenti în faptuire, din înaltul grotesc al „dregatoriilor” voastre „ubu”-esti, ocupate prin cea mai vinovata impostura! – va permiteti sa blasfemiati nenorocirile tarii si pe cei pe care tot voi i-ati adus, prin jaful ca-n codru, prin crimele si tradarile voastre, în nenorocire, în cea mai cumplita umilinta si saracie?! Si ne mai si scuipati mortii, din mormintele lor albe… – …ni-i scuipati între ochii lor, închisi de atâta durere si suferinta si obida, câta au îndurat pe lumea asta, stapânita de ciocoi si de plozii ciocoilor, mai cumpliti în nesimtire chiar decât odraslitorii lor?! Sa-i numiti, TOCMAI VOI, „betivi”! – pe cei pe care tot voi i-ati „îmbatat”, de 7 ani încoace, cu apa chioara, cu minciuni si promisiuni nerusinate – pentru ca sa-i „turmentati” mental si sufleteste, de s-au lasat jupuiti de 7 piei, ca pe vremea fanariotilor…Dar, oare, sunt necajitii morti ai României mai beti decât voi, „viilor” (…de fapt, niste zombi / nzumbe, hâzi si oribili, pe care, în calitatea mea de crestin, va vreau exilati, cu toata cimotia voastra, pe vecie, sa nu mai calce neam de neamul vostru pamântul sfânt al Gradinii Maicii Domnului, în vecii vecilor! Amin!)?!

…Cât de treaza era paiata de Mircea Toader, când si-a încurcat mâinile, la votul din Parlament, de-a iesit „bine”, în loc sa iasa „prost”, cum decisesera TOTI calaii Hahamului de la Cotroceni…de a trebuit sa se refaca votul, pentru a recadea România în cotidianul cel sinistru?!

…Cât de treji sunteti, Sacalilor de Cotroceni, când asasinati 3 milioane de români, conform recensamântului tot de voi comandat?! 3 (trei!) milioane de voturi, în definitiv! (…dupa mintea voastra strâmba si schilava!)…bata-va Crucea sa va bata de diavoli ucigasi si-nsângerati!!!

…Or fi fost mortii nostri …”betivi” (…nu ati mai apuca ziua de mâine, îmbatatorilor cu otrava ai României! – …si sa traiti trei zile, cu cea de-alaltaieri!), dar vineri, 10 februarie 2012, când au murit, sub zapezi, DE FRIG si DE FOAME si de SETE …si de NE-GRIJA NIMANUI, DIN STATUL ROMÂN, PENTRU DES-ZAPEZIRE!!! – cei mai multi oameni: 9 (NOUA!) – voi, trejilor, ati benchetuit, din minister în minister, cu sampanie si caviar, fara sa va pese, „neam”, de cei care se stingeau sub nameti, în bratele, infinit mai miloase, ale foamei, setei si frigului… – …brate infinit mai miloase decât ghearele voastre jecmanitoare, puse numai pe tortura, crima si ciordeala „tiganeasca”… – cioclilor si calailor de Neam Românesc!

…Si-ati benchetuit în frunte cu „patriotul” asta cu kipa, cu „bulibasa” asta nou (cica!), sef de „neo-securisti”, dupa ce fusese novice „oxfordist” la …„paleo-securisti”! – …care, în 1993, a sustinut masteratul în Studii Ebraice, la Centrul Oxford pentru Studii Ebraice si Evreiesti din cadrul colegiului St. Cross al Universitatii Oxford, iar la 24 martie 2004 si-a facut doctoratul în “Istoria evreilor din România”– si în urma cu câtiva ani a venit în Israel pentru specializare. Înainte de numirea în înalta functie, urma sa fie numit seful “<<Centrului de studii evreiesti>> din orasul Iasi. D-sa promoveaza cu devotament subiecte legate de poporul evreu (n.n.: este firesc, pentru ca ACELA este neamul lui! – dar de ce-l puneti, mai mascaricilor de masoni, pe un iubitor, legitim, de evrei, sa-i iubeasca, “nelegitim”, pe români…PE CARE-I DISPRETUIESTE SI/SAU URASTE DE MOARTE?! – doar ca sa va bateti joc de noi mai crunt, nu-i asa?!) – si actioneaza pentru introducerea unui program de învatamânt legat de Holocaust, ca parte integranta din programul general de învatamânt în România…” – cf. ro. wikipedia.org.

Atâta stie, atâta iubeste! – …dar de ce-l lasam, noi, oare, sa ne fie…”BACI MACELAR”?!

De fraieri”…fraieriti ce suntem!

Nu doar ca israelitul ipocrit si…”raz(va)nit” s-a… rastit la mortii si la viii români (…ca-s, vorba lui Ilie Rogojinaru, din Rascoala lui Rebreanu: “…rai, si prosti, si lenesi!”), ci, dupa ce s-a bâtâit la Zidul Plângerii, cu kipa pe scafârlie, pentru a deplânge “mortii holocaustului” – …treaba lui si a neamurilor lui! – …a scris, complet mincinos (deci, “beat” de elixirul diavolului!) în lucrarea lui de doctorat, acuzând România si pe români, de … masacrarea evreilor din Ardeal!

Uitând ca, “la 30 august 1940 – prin Dictatul de la Viena -, nordul Transilvaniei si asa-zisul intrând secuiesc erau desprinse de România” (…iar în Basarabia, Tinutul Herta si în Bucovina blestematului an 1940, Stalin poruncea, “taia si spânzura”…!) –… jandarmii unguri hortysti purtându-se, cu evreii, mai rau decât germanii nazisti!

Iata marturia unui evreu get-beget, contemporan cu acele triste întâmplari – marturii dinrevista de la Oradea, Zodii  de cumpana, Anul II(XV), nr. 3 (55), din vara lui 2008, la pagina 9. Aici apare articolul evreului maghiar Sigismund KolocsaiLa masa cu diavolul – în care acesta declara si insista: ”Guvernul instalat de germani avea un prefect, Endre, care era, în acelasi timp, comandantul jandarmeriei ungare. Mai rai decât jandarmii unguri, care purtau, dupa traditie, o pana de cocos la sapca, nu exista! (s.n.) Mai antisemiti, nu exista! Pe lânga ei, membrii SS erau niste umanisti!(s.n.) (…) Am subestimat, de departe, autoritatile ungare, pentru ca eram convinsi ca puterea e în mâinile SS-istilor, în ce priveste <<problema evreiasca>>. Au început sa-i deporteze pe evrei. Nu nemtii!NICIODATA!!! (s.n.). Numai jandarmeria maghiara deporta. Ei alegeau oamenii cei mai bogati din ghetou si-i bateau pâna la moarte, pentru a afla unde si-au ascuns averea. Nu era nici un SS-ist în ghetouri.”

…Mai, „betivilor” ciocoi, care va plimbati, clatinati, printre cadavrele fratilor mei! – macar nu-i mai SI scuipati, dupa ce i-ati torturat, jefuit si ucis!

Iesiti, CÂT VA VAD! – din Odaia noastra (de împutinati vii si de morti necajiti…: mortii nostri poarta, pâna si-n moarte, sub pleoape, lacrimile-nghetate ale durerii si umilintei, cu care au pierit!), iesiti din Casa noastra, iesiti din TARA noastra! – … pâna nu apuc un par si va crap capul, nemernicilor si rânjitor-blasfemiatorilor ce sunteti voi! – mai, câinilor turbati, strigoilor, slugoilor si martafoilor blestemati – si fara de niciun Dumnezeu…decât Dracul cel Mare de la Cotroceni!!!

***

prof. dr. Adrian Botez

14 februarie

SA SCRIU PE BLOG SAU ÎNTR-O PUBLICATIE ELECTRONICA?

de Octavian LUPU

 

Depinde de tine daca vei opta pentru a-ti scrie un blog sau a-ti trimite articolele la o publicatie electronica.

Mai întâi sa clarific putin cele doua concepte pentru a sti precis la ce anume fac referinta.

Un „blog” reprezinta o modalitate de publicare electronica gen „jurnal”, ce îti ofera ocazia de a consemna diferite evenimente, de a-ti expune ideile într-un cadru mai larg si nu în ultimul rând, pentru a-ti genera link-uri de referinta în cadrul retelelor sociale gen Facebook, Tweeter sau MySpace.

Cuvântul „blog” suna destul de nefericit în limba româna, acesta provenind din contragerea a doua cuvinte „web” si „log” într-unul singur ce defineste ideea de a te „logga” sau conecta prin intermediul unei pagini de Internet. Ulterior, expresia a dobândit conotatia acceptata în momentul de fata de „jurnal electronic personal”. Exista o multime de posibilitati de a putea avea un blog al tau, în mod deosebit mentionând WordPress si BlogSpot ca furnizori de servicii de blogging.

[pullquote]

Exista o multime de posibilitati de a putea avea un blog al tau, în mod deosebit mentionând WordPress si BlogSpot ca furnizori de servicii de blogging.

[/pullquote]

Într-un sens mai extins, prin „publicatie electronica” se întelege o transpunere într-o masura mai mare sau mai mica a conceptelor de ziar si de revista tiparita, din acest punct de vedere ziarele sau revistele electronice devenind un bun substitut în sfera mereu mai prezenta a Internet-ului. Astfel, o publicatie electronica presupune o anumita ordonare pe tematici si rubrici a articolelor publicate provenind de la mai multi autori, o retea de distributie puternica si o promovare dedicata catre segmentul de audienta „tinta”. În plus, cel mai important lucru la o publicatie electronica îl reprezinta colectivul redactional, care permite definirea unei viziuni de difuzare ce reflecta experienta mai multor persoane cu arie de expertiza diferita. În contrast, un „blog” reprezinta în principiu „creatia” unei singure persoane, iar o publicatie electronica reflecta „constiinta colectiva” a mai multor persoane reunite în echipa redactionala si în cea de autori.

Din punct de vedere personal, a avea un blog al tau reprezinta ceva ce tine de eticheta noilor modalitati de prezentare a ta înaintea celorlalti. Adaugând si fotografii, poti sa oferi altor persoane imaginea a cine esti tu si care sunt valorile tale. De exemplu, chiar si oamenii politici apeleaza la blog-uri, care alaturi de contul pe Facebook si canalul pe Youtube reprezinta un arsenal mediatic prin care acestia pot sa faca o multime de „confidente publice” ce cauzeaza ulterior si aproape de fiecare data „valuri media” ce le sporesc sau mentin popularitatea ca lideri în fata maselor.

Totusi, daca esti un autor de articole, ce aspiri la o audienta cât mai larga, cât de mult te vei putea baza pe un blog pentru asa ceva? La urma urmei, ce diferenta va fi daca postezi pe un blog sau într-o publicatie electronica? Accesibilitatea din punctul de vedere al Internetului este cam aceeasi, corect?

Corect si nu prea. Mai precis trebuie sa întelegi ca un articol plasat pe Internet nu înseamna neaparat ca toti utilizatorii potentiali chiar vor si vizita pagina în cauza. Sa ma explic putin facând o comparatie. Sa presupunem ca ai o strada ce trece prin fata casei sau blocului în care locuiesti. În mod teoretic, orice persoana din localitatea în care te gasesti ar putea trece pe acea strada în decurs de o zi. Cu putin exercitiu de imaginatie, toata populatia judetului sau capitalei ar putea trece pe acolo, fiindca sa presupunem ca nu exista restrictii de circulatie. Cu toate acestea, asa ceva nu se va întâmpla fiindca pur si simplu strada ta este doar una dintre sutele sau miile din localitate sau judet. ?i atunci, de ce ar trece prin fata casei tale toata populatia localitatii, afara de situatia când într-adevar nu mai au nicio alta alternativa de circulatie!

Cam asa stau lucrurile si pe Internet: blog-ul tau reprezinta doar o mica alee într-un spatiu aflat în expansiune continua. Înca un lucru, aceasta extindere a Internet-ului conduce la o realitate foarte dura, dar practica deopotriva, si anume ca informatia pe care o expui public reprezinta în timp un procent tot mai mic din totalul informatiilor ce se aduna pe Internet. La modul practic, aleea ta va deveni în scurt timp o mica poteca daca „nu cresti” în audienta, lucru ce presupune promovare, diversitate si un volum semnificativ de articole.

Dar îmi vei spune ca ai înscris blog-ul tau la „motoare de cautare” gen: Google, Yahoo sau Bing, ca îti trimiti fluxul RSS de noutati si sitemap-ul tau este prezent în multe locuri sau altele în genul acesta. Oare nu garanteaza aceste proceduri faptul ca vei avea o audienta semnificativa?

Îti voi raspunde la aceasta provocare cu o întrebare simpla: Câte adrese de Internet tii minte si le folosesti „prin scriere directa” în browser, în mod uzual? Poate unele adrese vor fi urmatoarele: google.com, youtube.com, gmail.com, yahoo.com, facebook.com. Adica un total de cinci. Sa mai adaugam si câteva adrese mai „locale” în genul: neogen.ro, antena3.ro, realitatea.tv, adevarul.ro la care mai adaugam înca vreo câteva, obtinând un total de zece în final. În total vom avea maxim cincisprezece sau chiar douazeci de adrese, dar as spune ca acest lucru este valabil în medie. Poate cei mai dotati au memorat si utilizeaza frecvent în jur de treizeci. Însa numarul lor se opreste din pacate aici.

Da, dar îmi vei spune ca de regula mai toti apeleaza la Google pentru a detecta adresele pe care le vor accesa. Însa aici exista o problema, fiindca Google reprezinta un motor de cautare care ofera rezultate diferite în timp în functie de evolutia per ansamblu a Internet-ului. Adica astazi vei aparea pe pozitia zece la cautarea dupa anumite cuvinte cheie, iar mâine cu greu vei mai putea fi gasit pe la a doua sau a treia pagina. În consecinta, sansa de a avea o audienta reala este limitata în primul rând de capacitatea noastra de a retine adrese de Internet, fiindca sa nu uitam ca mai avem de memorat si parole pentru conturile de card, conturile de mail, numerele de telefon uzuale si altele în genul! Iar pe de alta parte, motoarele de cautare merg înainte în a explora un fond de articole aflat mereu în expansiune, fapt care impune un ritm imposibil a fi mentinut de catre o singura persoana.

Din acest punct de vedere, pot spune ca o adresa simpla, scurta, usor de memorat si cu semnificatii pentru utilizator este cea mai buna solutie. Dar a ajunge în mintea utilizatorilor cu adresa cu tot nu este simplu, iar pentru un blog cu atât mai putin.

Înca o realitate trista legata de pozitionarea pe Internet. De exemplu, pentru a vedea unde te situezi cu blogul tau la nivel international si national este suficient sa consulti Alexa.com sau Quantcast.com unde introducând adresa ta vei observa la câte „milioane” te situezi în clasamentul international sau „sute de mii” în cel national. Ba mai mult, s-ar putea nici sa nu apari, fiindca subdomeniile în genul blogul_meu.wordpress.com nici nu se iau în calcul de catre acesti evaluatori internationali.

Dar ma vei întreba: Unde vrei sa ajungi? Ce vrei sa spui, ca este o idee proasta sa am un blog al meu?

În primul rând, vreau sa îti spun ca este o idee excelenta de a avea un blog al tau, unde sa testezi diferite forme de exprimare sau sa beneficiezi de o modalitate structurata si eleganta de a-ti pune în valoare talentul personal si valoarea ta. Este o idee buna pe care poti sa o folosesti oricând pe post de carte de vizita. Dar pe de alta parte, blogul reprezinta o idee teribil de nefericita în a fi citit de cât mai multi sau de a-ti promova numele pentru a ajunge cunoscut la scara extinsa. Îmi vei spune ca nu te intereseaza acest lucru, ci doar doresti sa exprimi ce gândesti. În acest caz nu pot decât sa te felicit pentru intentie, dar vei ramâne în zona anonimatului, ceea ce pentru un autor de valoare reprezinta un lucru frustrant.

Asadar, daca esti autor de continut si doresti o afirmare autentica, vei avea nevoie de o publicatie electronica puternica, unde sa fii acceptat si unde sa poti fii cunoscut de cât mai multi, iar numele tau sa ajunga sa fie stiut. De fapt, cele doua genuri de publicatii nu se exclud. Având un blog poti experimenta, testa, fara a aduce prejudicii imaginii tale. Si putând sa postezi în publicatii electronice relativ consacrate, poti sa preiei cele mai bune articole si sa le aduci la cunostinta marelui public relativ la ceea ce poti sa scrii, sa exprimi si sa gândesti.

[pullquote]

O publicatie electronica puternica dispune de autori de valoare, iar un autor de valoare are nevoie de o publicatie puternica.

[/pullquote]

Din experienta mea îndelungata în ambele domenii, te-as sfatui sa nu renunti la blog, dar si sa cauti o publicatie serioasa pentru acele materiale care sunt de valoare. Astfel, vei putea fi „tu însuti” la modul cel mai direct pe blog si vei putea prezenta ce te avantajeaza la nivel mult mai larg.

Poate îmi vei spune ca am avut un anumit interes când am scris acest articol. Raspunsul meu va fi afirmativ. Interesul meu este ca toate persoanele care au talent si se simt îndemnate sa acceada la cercuri tot mai largi de audienta sa caute sa se ataseze publicatiilor electronice existente sau la cele care vor mai aparea, fiindca „numai în unire sta puterea”. O publicatie electronica puternica dispune de autori de valoare, iar un autor de valoare are nevoie de o publicatie puternica. Cele doua de fapt merg împreuna, conditia fiind de a gasi „nisa” de publicare potrivita. Mult succes si spor la scris!

 

26 mai 2011

Bucuresti