Cârdei V. Mariana

 

In zapada afanata
ce se troienea in noapte.
ne tranteam usor pe spate,
lasand a noastre amprente
pe jos insirate.

Ne distram privind apoi
urmele-n zapada,
ce pareau fantastici Yeti
dansand tumultuos, ardent,
intr-o sarabanda.

Ne agatam de cate o craca
scuturand zapada,
albi, din cap pana-n picioare,
imi furai o sarutare
si incepea joaca.

Alergai ca sa ma prinzi,
mijlocelul sa-mi cuprinzi,
te-mbratisam imbujorata,
si-ti dadeam si eu apoi,
sarutarea inapoi.

Ajungeam tarziu acasa,
focul stins, perdeaua trasa,
dar o noapte asa frumoasa
nu se uita niciodata…
azi, am parul nins.