George Danciu

.

Câteva repere de istorie si geografie –

Biserica Baptista din Dumbraveni

.

 „Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.”                    Evanghelia lui Ioan, 17.3

 

 

Pregateste-te pentru întâlnirea cu Împaratul tau!

 

” Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca sa se împlineasca ce fusese vestit prin prorocul care zice:

„Spuneti fiicei Sionului: „Iata, Împaratul tau vine la tine, blând si calare pe un magar, pe un magarus, mânzul unei magarite.”

 Noroadele care mergeau înaintea lui Isus si cele ce veneau în urma, strigau: „Osana, Fiul lui David! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile preaînalte!”                                                                                                                                                                                      Evanghelia lui  Matei, 21.1-9

 

A. DUMBRAVENI (BN) – date istorice si geografice

Comuna Ciceu-Giurgesti are în componenta doua sate: Ciceu-Giurgesti, satul de resedinta, si Dumbraveni. Se învecineaza la nord cu comuna Negrilesti si comuna Târlisua, la nord-vest cu judetul Maramures, la est cu comuna Caianu Mic, la sud-est cu comuna Uriu, iar la sud si sud-est cu comuna Petru Rares.

Satele Negrilesti, Breaza si Purcalete au trecut în anul 2002 în administratia comunei Negrilesti.

Prima atestare documentara pentru Ciceu Giurgesti, ar fi din 1405, într-un act de danie al regelui Sigismund. Actul nu este unul fundational, asezarea fiind întemeiata cu mult înainte de aceasta data. Când Stefan cel Mare a intrat în posesia cetatii si domeniului Ciceu, Ciceu Giurgesti exista cu mai bine de un veac în urma, cu numele pe care îl are si astazi. Prima mentiune documentara privind organizarea satului si apartenenta la o structura teritorial administrativa dateaza din 1553. Atunci satul era condus de cneazul Simion si facea parte din voievodatul Negrilesti, condus de voievodul Andreica.

Relieful comunei are aspectul unui amfiteatru circular, fragmentat în trei segmente de culoarele vailor Caprioara, Broastelor, Valea Podului si Meia. Sunt dominante dealurile care ocupa doua treimi din suprafata comunei. Vegetatia lemnoasa este formata din paduri de fag (70%) si gorun, tufarisuri de alun, paducel, carpen, macies, soc, salcii. Suprafetele mari de pasuni si paduri au permis dezvoltarea unei faune bogate: capriori, mistreti, jderi, iepuri, vulpi, râsi, rozatoare marunte. Braconajul din ultimii ani a împutinat exemplarele acestor specii. De-a lungul timpului oamenii priceputi si îndemânatici ai locului au deprins multe mestesuguri. În perioada celor doua razboaie mondiale în localitate erau caramidari, cizmari, cojocari, comercianti, croitori, dogari, dulgheri, fierari, horincari, lingurari, macelari, mecanici si morari.

La Ciceu Giurgesti au fost folosite vreme de doua secole 6 mori, dintre care una a mai functionat pâna în toamna anului 2001. La mijlocul secolului al XIX lea, 50-60 de localnici se ocupau cu cioplirea pietrelor de moara, pe care le transportau în centrele orasanesti ale Transilvaniei. De mare trebuinta în lumea satului, rotarii faceau care zdravene, de dus pietre de moara. Sobarii faceau sobe pentru încalzirea caselor iarna si cuptoarele în care fiecare gospodarie cocea pâinea. Mai târziu au aparut tâmplarii si zidarii.

Satul Dumbraveni, atestat la 1467 s-a numit Canci (Canciu) si a facut parte dintre acele localitati oferite de Matei Corvin lui Stefan cel Mare în cadrul domeniului cetatii Ciceului, apartinând Episcopiei de la Vad, înfiintata de domnul Moldovei. De la est de Carpati erau aduse “… carti de invatatura, aceasta vatra spirituala fiind sprijinita de protopopiatele de la Chiuesti, Ciceu-Poieni, Ciceu-Giurgesti, Muncel sau Targu-Lapus.” La 1798, biserica ortodoxa din Canci a devenit greco-catolica dupa mersul acelor vremi, situatie care s-a reglementat din nou dupa 1989.

B. Biserica Baptista din Dumbraveni (BN) – AZI

„Si Eu îti spun: tu esti Petru, si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea, si portile Locuintei mortilor nu o vor birui.”(Matei, 16.18)

Sunt cuvintele vii ale Domnului Isus care a zis Eu voi zidi Biserica Mea!

De aceea ea e o mireasa frumoasa si fara nici o pata sau zbârcitura. O asemenea Mireasa, a Domnului, am vazut în DUMINICA FLORIILOR din 2012 în Biserica Baptista din Dumbraveni (BN).

Acum, în 2012, ea e împodobita cu frati si surori ai Domnului, cu copii ai lui Dumnezeu, majoritatea lor fiind trecuti de 60 de ani, dar nascuti din nou pentru Noua Împaratie a Împaratului Vesniciei care a intrat în ovatiile multimii – acum mai bine de 2.000 de ani, triumfal, în Ierusalim, blând si smerit, calare pe un magar, pe un magarus, mânzul unei magarite.

Regele Universului a intrat în Ierusalim aclamat de multime deoarece toate manifestarile Mântuitorului îl prezentau ca El este Mesia.

Daca pâna atunci Isus zisese ca înca nu-i sosise ceasul, si a cautat sa pastreze cât mai bine ascuns secretul mesianic, în Aceasta mareata zi tot ce s-a întâmplat a încununat si ni s-a descoperit în toata splendoarea ca Isus este Mesia, Mântuitorul poporului lui Dumnezeu. El este Împaratul care vine în Numele Domnului! Glorie Domnului!

„Ei ziceau: „Binecuvântat este Împaratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer si slava în locurile preaînalte!”

Unii farisei din norod au zis lui Isus: „Învatatorule, cearta-Ti ucenicii!” Si El a raspuns: „Va spun ca, daca vor tacea ei, pietrele vor striga.” (Luca, 19.38-40)

Ati observat ca astazi nici de pe buze nu mai este înaltat Isus-Dumnezeu? Nu mai este ovationat-aclamat Numele Lui, dimpotriva, oamenilor le place ca ei sa fie înaltati.

Sunt certati cei care striga lauda Domnului. Nu mai e voie sa-L onorezi pe Isus Creatorul si Mântuitorul în Scoli si Institutii. Însa Isus a zis: „Va spun ca, daca vor tacea ei, pietrele vor striga.”

Tacem noi – oamenii – dar vorbesc pietrele, cutremurelor si ale ploilor cu ghiata (piatra), vorbesc copiii inocenti ai lui Dumnezeu, caci El n-a ramas fara marturie!

„De aceea, pe oricine Ma va marturisi înaintea oamenilor îl voi marturisi si Eu înaintea Tatalui Meu care este în ceruri; dar de oricine se va lepada de Mine înaintea oamenilor, Ma voi lepada si Eu înaintea Tatalui Meu care este în ceruri.” (Matei, 10.32-33)

A Împaratului vesniciilor, a nemuritorului, nevazutului si singurului Dumnezeu, sa fie cinstea si slava în vecii vecilor! Amin.

C.  Biserica Baptista din Dumbraveni (BN)– date istorice

Biserica din Dumbraveni ia fiinta în anul 1928. Si exista o potrivire de date, deoarece e anul în care se naste si responsabilul bisericii, de acumi, Clapa Gheorghe (n.1928).

Cronologic, împreuna cu Pastorul cel bun, au lucrat aici si pastorii: Precup Gheorghe, Poienar Constantin, Mânzat Ioan, Mecea Augustin, Mânzat Petre.

Dintre primii membri mai amintim pe Precup Iosif, Valea Constantin, Clapa Costan (dirijor de cor).

Noua cladire – spatioasa si luminoasa, cu statie de amplificare a sunetului si încalzire centrala pe lemne – este ridicata în anul 1955.

Veteranul crestin Gheorghe Clapa, împreuna cu pastorul Petrica Mânzat si ceilalti frati seniori, calauziti de Sfântul Duh, îl preamaresc pe Mântuitorul lor, cum zice psalmistul: cu glasul meu strig catre Domnul si zic „Lucrarea mea de lauda este pentru Împaratul!”

Glorie-i fie adusa, în veci, lui Isus Mântuitorul!