DESCOPERIND FARMECUL PREFECTURII FUKUSHIMA

Am ezitat mult timp înainte de a începe sa scriu despre un subiect atât de fierbinte cum este cel legat de prezenta criza din Japonia cauzata de explozia circuitelor de racire ale reactoarelor nucleare de la Fukushima. Fiindca informatiile despre ceea ce se întâmpla acolo ne vin într-o cadenta ce ne împiedica sa mai întelegem cu adevarat situatia reala, am preferat sa ma orientez catre anumite aspecte ce vor fi cu siguranta ignorate de catre presa internationala.

Mai întâi vreau sa îmi declar respectul si admiratia pentru cultura japoneza, precum si pentru aceasta natiune care a stiut sa se adapteze atât de bine circumstantelor fluctuante ale istoriei. De aceea, sunt sigur ca poporul japonez va învata lectii utile si din acest incident nedorit, care este posibil sa schimbe definitiv cursul actual al societatii nipone.

În primul rând, pot spune ca numele Fukushima nu îmi spunea nimic înainte de acest incident, la fel cum nici Cernobal nu era stiut înainte de catastrofa nucleara din timpul Uniunii Sovietice. Din acest punct de vedere, am constatat ca pe Wikipedia dupa un scurt paragraf ce descrie amplasarea orasului Fukushima, urmeaza o multime de relatari despre tragedia nucleara din regiune. Este trist ca un loc de pe planeta sa devina cunoscut doar dupa un eveniment nedorit, dar asa se scrie istoria, mai ales când te afli în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit.

Curios fiind de acest loc, am început sa citesc materiale care sa îmi spuna ceva despre specificul locului, istoria sa, oamenii din regiune si cultura lor. Cred ca orice demers jurnalistic serios ar trebui ca atunci când exploreaza evenimentelor dintr-o anumita zona de interes, sa prezinte deopotriva câte ceva si din specificul locului. Bineînteles ca nu ma refer la acel jurnalism de senzatie si „creator de evenimente” care sa tina prima pagina a ziarelor sau destinat sa atinga cele mai mari cote de audienta. Mai precis ma refer la menirea comunicarii jurnalistice de a ne oferi informatii corecte, pline de miez, obiective si mai ales în context.

Vizionam o multime de emisiuni despre acest eveniment din Fukushima, dar nu ne întrebam de exemplu: Cine sunt acesti oameni? Care este istoria lor? Ce fel de cultura au? Cum gândesc? Cum se bucura? Cum se întristeaza? Ne postam în fata televizoarelor în timp ce se arunca în mod haotic în noi cu informatii trunchiate pe care le receptam într-un mod barbar, primitiv, în nuantele de gri ale temerii, îngrijorarii si senzationalului. Iar dupa ce „show-ul” mediatic s-a încheiat, aruncam la cos toata chestiunea pentru a trece la un alt subiect „fierbinte”, din care marile trusturi media îsi culeg profituri deloc lipsite de importanta.

Sa uitam acum aceste lucruri si de aceea va voi propune câteva date sintetice despre prefectura Fukushima, culese din mai multe surse de pe Internet. Mai jos voi indica si câteva link-uri pentru cei interesati sa extinda orizontul pe care l-am creionat în câteva cuvinte.

Mai întâi, Fukushima înseamna „insula bunului destin” (“good-fortune island”) si este capitala prefecturii cu acelasi nume din regiunea Tohoku a Japoniei. Orasul se afla la 250 km nord de Tokyo si la 80 km sud de Sendai. Desi orasul este localizat în interiorul insulei, prefectura are mai multe porturi la oceanul Pacific, câteva dintre ele numindu-se Onahama si Soma. La nivelul anului 2003, populatia orasului era estimata la 290.866 de locuitori la o suprafata de 746 km patrat rezultând o densitate de 390 de oameni / km patrat.

Fukushima City este înconjurata de o multime de izvoare termale si are nenumarate resurse naturale în regiune, fiind una dintre cele mai mari zone turistice din Tohoku. Plasarea orasului permite accesul catre multe alte regiuni ale Japoniei prin intermediul unui sistem de transport bine pus la punct. În numai o ora si jumatate poti ajunge în Tokio folosind caile ferate, iar aeroportul orasului, deschis din anul 1993, permite turistilor sa viziteze orasul venind nu numai din zonele metropolitane ale regiunii, dar chiar si din celelalte insule ale arhipelagului nipon.

Prefectura Fukushima este bogata în festivaluri unice ce se desfasoara în fiecare anotimp de-a lungul întregului an, având o semnificatie profund religioasa îmbinata cu practici agricole specific japoneze, reflectând istoria locala si diferitele traditii culturale. Astfel, marele festival Ryozen celebreaza perioada turbulenta Nanbokucho (1336 – 1392), când conflictul dintre doua curti imperiale rivale au divizat natiunea. Sau festivalul Soma – Noomaoi, ce dateaza de peste 1000 de ani, se desfasoara pe fostele proprietati ale clanului Soma si recreeaza atmosfera din perioada Statelor Razboinice (1467 – 1568). În jur de 500 de calareti costumati în samurai purtând steaguri medievale specifice ofera un spectacol de lupta deosebit în sunetul si lumina focurilor de artificii, fiind unul dintre cele mai reprezentative astfel de festivaluri din Japonia.

Lista poate continua, dar ma opresc aici fara a uita faptul ca pot fi întâlnite o multime de mestesuguri specifice locului. Astfel, lemnul de buna calitate se gaseste în calitati abundente în Fukushima fapt ce permite realizarea de obiecte artizanale de exceptie. De asemenea, o multime de obiecte din lut ars pot fi procurate reflectând cultura locala a regiunii.

Nu pot sa mai adaug decât ca pe masura ce exploram aceste informatii am uitat în cele din urma de isteria mediatica si fara sa vreau am înteles gestul acelor muncitori eroi, care au preferat sa îsi dea viata pentru a salva o tara, o natiune si un patrimoniu de exceptie. Am înteles de fapt ca ei aveau pentru ce sa moara, aveau ce sa apere si într-un fel am gasit o explicatie pentru spiritul de sacrificiu al japonezilor.

Oare noi ca români am avea ce apara sau mai bine zis, am putea proceda la fel daca destinul ar cere un astfel de sacrificiu?
…………………………………………………………………..

Referinte:
1. Wikipedia, Fukushima:
http://en.wikipedia.org/wiki/Fukushima,_Fukushima

2. Pagina prefecturii Fukushima:
http://www.pref.fukushima.jp/kokusai/IADwebsite/aboutfuku/aboutfuku7History.htm

3. Pagina orasului Fukushima:
http://www.city.fukushima.fukushima.jp/english/about/index.html

4. Privelisti în Fukuhsima:
http://fuku-tabi.jp/en/sightseeing/2010/03/000059.html

Octavian LUPU
18 martie 2011
Bucuresti

DESCOPERIND FARMECUL PREFECTURII FUKUSHIMA

Am ezitat mult timp inainte de a incepe sa scriu despre un subiect atat de fierbinte cum este cel legat de prezenta criza din Japonia cauzata de explozia circuitelor de racire ale reactoarelor nucleare de la Fukushima. Fiindca informatiile despre ceea ce se intampla acolo ne vin intr-o cadenta ce ne impiedica sa mai intelegem cu adevarat situatia reala, am preferat sa ma orientez catre anumite aspecte ce vor fi cu siguranta ignorate de catre presa internationala.

Mai intai vreau sa imi declar respectul si admiratia pentru cultura japoneza, precum si pentru aceasta natiune care a stiut sa se adapteze atat de bine circumstantelor fluctuante ale istoriei. De aceea, sunt sigur ca poporul japonez va invata lectii utile si din acest incident nedorit, care este posibil sa schimbe definitiv cursul actual al societatii nipone.

In primul rand, pot spune ca numele Fukushima nu imi spunea nimic inainte de acest incident, la fel cum nici Cernobal nu era stiut inainte de catastrofa nucleara din timpul Uniunii Sovietice. Din acest punct de vedere, am constatat ca pe Wikipedia dupa un scurt paragraf ce descrie amplasarea orasului Fukushima, urmeaza o multime de relatari despre tragedia nucleara din regiune. Este trist ca un loc de pe planeta sa devina cunoscut doar dupa un eveniment nedorit, dar asa se scrie istoria, mai ales cand te afli in locul nepotrivit, la momentul nepotrivit.

Curios fiind de acest loc, am inceput sa citesc materiale care sa imi spuna ceva despre specificul locului, istoria sa, oamenii din regiune si cultura lor. Cred ca orice demers jurnalistic serios ar trebui ca atunci cand exploreaza evenimentelor dintr-o anumita zona de interes, sa prezinte deopotriva cate ceva si din specificul locului. Bineinteles ca nu ma refer la acel jurnalism de senzatie si „creator de evenimente” care sa tina prima pagina a ziarelor sau destinat sa atinga cele mai mari cote de audienta. Mai precis ma refer la menirea comunicarii jurnalistice de a ne oferi informatii corecte, pline de miez, obiective si mai ales in context.

Vizionam o multime de emisiuni despre acest eveniment din Fukushima, dar nu ne intrebam de exemplu: Cine sunt acesti oameni? Care este istoria lor? Ce fel de cultura au? Cum gandesc? Cum se bucura? Cum se intristeaza? Ne postam in fata televizoarelor in timp ce se arunca in mod haotic in noi cu informatii trunchiate pe care le receptam intr-un mod barbar, primitiv, in nuantele de gri ale temerii, ingrijorarii si senzationalului. Iar dupa ce „show-ul” mediatic s-a incheiat, aruncam la cos toata chestiunea pentru a trece la un alt subiect „fierbinte”, din care marile trusturi media isi culeg profituri deloc lipsite de importanta.

Sa uitam acum aceste lucruri si de aceea va voi propune cateva date sintetice despre prefectura Fukushima, culese din mai multe surse de pe Internet. Mai jos voi indica si cateva link-uri pentru cei interesati sa extinda orizontul pe care l-am creionat in cateva cuvinte.

Mai intai, Fukushima inseamna „insula bunului destin” (“good-fortune island”) si este capitala prefecturii cu acelasi nume din regiunea Tohoku a Japoniei. Orasul se afla la 250 km nord de Tokyo si la 80 km sud de Sendai. Desi orasul este localizat in interiorul insulei, prefectura are mai multe porturi la oceanul Pacific, cateva dintre ele numindu-se Onahama si Soma. La nivelul anului 2003, populatia orasului era estimata la 290.866 de locuitori la o suprafata de 746 km patrat rezultand o densitate de 390 de oameni / km patrat.

Fukushima City este inconjurata de o multime de izvoare termale si are nenumarate resurse naturale in regiune, fiind una dintre cele mai mari zone turistice din Tohoku. Plasarea orasului permite accesul catre multe alte regiuni ale Japoniei prin intermediul unui sistem de transport bine pus la punct. In numai o ora si jumatate poti ajunge in Tokio folosind caile ferate, iar aeroportul orasului, deschis din anul 1993, permite turistilor sa viziteze orasul venind nu numai din zonele metropolitane ale regiunii, dar chiar si din celelalte insule ale arhipelagului nipon.

Prefectura Fukushima este bogata in festivaluri unice ce se desfasoara in fiecare anotimp de-a lungul intregului an, avand o semnificatie profund religioasa imbinata cu practici agricole specific japoneze, reflectand istoria locala si diferitele traditii culturale. Astfel, marele festival Ryozen celebreaza perioada turbulenta Nanbokucho (1336 – 1392), cand conflictul dintre doua curti imperiale rivale au divizat natiunea. Sau festivalul Soma – Noomaoi, ce dateaza de peste 1000 de ani, se desfasoara pe fostele proprietati ale clanului Soma si recreeaza atmosfera din perioada Statelor Razboinice (1467 – 1568). In jur de 500 de calareti costumati in samurai purtand steaguri medievale specifice ofera un spectacol de lupta deosebit in sunetul si lumina focurilor de artificii, fiind unul dintre cele mai reprezentative astfel de festivaluri din Japonia.

Lista poate continua, dar ma opresc aici fara a uita faptul ca pot fi intalnite o multime de mestesuguri specifice locului. Astfel, lemnul de buna calitate se gaseste in calitati abundente in Fukushima fapt ce permite realizarea de obiecte artizanale de exceptie. De asemenea, o multime de obiecte din lut ars pot fi procurate reflectand cultura locala a regiunii.

Nu pot sa mai adaug decat ca pe masura ce exploram aceste informatii am uitat in cele din urma de isteria mediatica si fara sa vreau am inteles gestul acelor muncitori eroi, care au preferat sa isi dea viata pentru a salva o tara, o natiune si un patrimoniu de exceptie. Am inteles de fapt ca ei aveau pentru ce sa moara, aveau ce sa apere si intr-un fel am gasit o explicatie pentru spiritul de sacrificiu al japonezilor.

Oare noi ca romani am avea ce apara sau mai bine zis, am putea proceda la fel daca destinul ar cere un astfel de sacrificiu?
…………………………………………………………………..

Referinte:
1. Wikipedia, Fukushima:
http://en.wikipedia.org/wiki/Fukushima,_Fukushima

2. Pagina prefecturii Fukushima:
http://www.pref.fukushima.jp/kokusai/IADwebsite/aboutfuku/aboutfuku7History.htm

3. Pagina orasului Fukushima:
http://www.city.fukushima.fukushima.jp/english/about/index.html
 
4. Privelisti in Fukuhsima:
http://fuku-tabi.jp/en/sightseeing/2010/03/000059.html

Octavian LUPU
18 martie 2011
Bucuresti

Radioactivitatea – ESTE BINE DE STIUT

Diferenta dintre scoala si viata? La scoala ti se da o lectie, apoi un test.            In viata, ti se da un test care te invata o lectie.
Tom Bodett

Energia electrica atat de mult folosita in viata noastra, se produce la scara industriala in instalatii numite centrale electrice. In functie de tipul de energie care se transforma in energie electrica, ele pot fi: termocentrale, hidrocentrale, nuclearo-electrice.
Reactoarele nucleare sunt instalatii folosite pentru numeroase scopuri: pentru generarea de electricitate, producerea de caldura pentru incalzire domestica si industriala, producerea de hidrogen, la desalinizare, pentru propulsie nucleara marina, la productia de plutoniu, adesea pentru utilizarea in arme nucleare, la obtinerea diversilor izotopi radioactivi, cum ar fi  cobaltul, molibdenul si altii, folositi in medicina.
Reactoarele nucleare sunt bazate pe fisiunea nucleara si unii le considera a fi nesigure si avand un risc  asupra sanatatii, iar altii considera a fi o metoda sigura si nepoluanta de generare a electricitatii. Aducand enorme avantaje, functionarea lor este dorita si pusa in aplicare. Se prevede construirea in viitor a mai multor centrale nucleare si mentinerea si prelungirea duratei de viata a celor existente.
Primele reactoare nucleare au aparut in mod natural. Cincisprezece reactoare de fisiune naturale au fost gasite in trei depozite separate de minereu intr-o mina din vestul Africii. Aceste reactoare functioneaza de milioane de ani.
Reactorul nuclear din zilele noastre este o instalatie in care se produce o reactie nucleara in lant, controlata, spre deosebire de reactia in lant complet necontrolata a unei bombe atomice. Este format dintr-un ansamblu cilindric din otel-inox, plasat intr-un scut de beton placat cu otel pentru protectie. Reactorul se incarca cu uraniu natural –  element combustibil. Materialul, combustibilul nuclear, in general se gaseste ca metal sau in diferite combinatii chimice: oxizi, carburi etc. ale acelui metal. Combustibilul solid poate avea forma de bare, tevi sau placi imbracate intr-o aparatoare de protectie. Apa este cea care este utilizata pentru racire in reactoare. Sistemul de racire al unui reactor nuclear este foarte important si trebuie multiplu asigurat, deoarece in cazul lipsei acesteia in timpul functionarii unui reactor, se poate ajunge, din cauza supraincalzirii sale rapide, la topirea reactorului, ceea ce poate fi o catastrofa nucleara.
Reactii nucleare produse prin reactii de fisiune au ca rezultat degajarea unor mari cantitati de energie.
Aceasta provine din diferenta dintre energia nucleara de legatura a elementelor grele si a celor mijlocii rezultate din fisiune si din defectul de masa care corespunde unei mari cantitati de energie conform relatiei lui Einstein  ?E=?mc2. Defectul de masa (pierdere) fiind diferenta dintre masa unui atom (suma masei protonilor, neutronilor, electronilor) si masa sa atomica, determinata cu ajutorul spectrografului de masa ( aparat care determina raportul dintre sarcina electrica a unei particule si masa sa, precum si masa izotopilor).
Posibilitatea utilizarii energiei nucleare s-a realizat o data cu descoperirea fisiunii nucleare si procedeul obtinerii reactiei in lant. Neutronii care se formeaza in procesul reactiei nucleare, pot iesi prin suprafata uraniului afara si participa la dezvoltarea reactiei in lant. Fiecare fisiune nucleara presupune spargerea nucleului unui atom de element radioactiv, in doi atomi mai mici, prin eliberarea unei energii uriase. Aceasta energie este de un milion de ori mai mare decat energia eliberata de combustibilii clasici. Tot ceea ce rezulta din fisiunea nucleara este extrem de radioactiv. Practic, nucleul uraniului este lovit cu un neutron, nucleul se desparte in doua nuclee mai mici (fisiunea nucleara), apar alti doi-trei neutroni care lovesc alte nuclee si tot asa (reacie nucleara in lant), se elibereaza violent energie. Se stie ca energia eliberata la fisiunea unui kilogram de uraniu corespunde caldurii de ardere a 3000 de tone huila.
Radioactivitatea, denumita din latina radius = raza, radiatie, este un fenomen rezultat din dezintegrarea radioactiva a atomilor sau, mai bine zis, a nucleelor acestora, proces prin care nucleul unui atom se transforma spontan in alta specie de nucleu atomic, adica in izotopi radioactivi care se dezintegreaza. Transformarea este insotita de obicei de expulzarea unor particule subatomice cu o mare viteza,  precum si emiterea unor unde electromagnetice cu lungime de unda foarte mica. Radioactivitatea produce deci eliberarea energiei catre mediu. Speciile de atomi care sufera fisiunea sunt: Uraniu, Plutoniu, Toriu, Protactiniu, Radiu, Poloniu etc. Uraniu, de exemplu, este un element in stare metalica, de culoare alba si care are trei izotopi naturali radioactivi, dintre care mentionam Uraniu 238 – se intrebuinteaza ca material fisionabil in reactoarele nucleare si uraniul 235, la producerea bombei atomice.  Izotopul are greutate atomica diferita, are insa acelasi numar atomic si implicit aceleasi proprietati chimice.
Dar sa ne reamintim ce este un atom. Un atom este un sistem neutru din punct de vedere electric, deoarece numarul sarcinilor electrice negative este egal cu numarul sarcinilor electrice pozitive;  electronii sunt incarcati negativ, iar nucleul atomic este format din protoni – incarcati pozitiv si neutroni – neutri. In ansamblu un atom arata format din invelis electronic, nucleu si orbite. Orbitele sunt electronice si nucleare. Electronii se rotesc pe orbite electronice situate la exteriorul nucleului atomic. Miscarea electronilor se face numai pe anumite orbite; electronii si orbitele electronului reprezinta invelisul nucleului atomic sau norul electronic. Nucleul atomic reprezinta samburele atomului si este alcatuit din nucleoni, protoni si neutroni care sunt asezati si se rotesc pe orbite nucleare. Energia si masa nucleonilor este constanta dar exista posibilitatea ca energia acestor nucleoni sa creasca sau sa scada prin dezintegrare nuclear – radioactiva  care este transformarea spontana a nucleului atomic, in urma caruia din interiorul acestuia sunt expulzate diferite particule sub forma de radiatii ?, ?, ?.
Dupa recentul cutremur si Tsunami din Japonia, la Centrala nucleara Fukushima Daiichi s-au distrus  generatoarele diesel de la pompele care racesc apa in reactoarele nucleare, apa care era in fierbere, declansand o mare presiune. Ne mai functionand energia electrica, pompele nu mai puteau scoate apa fierbinte din reactor. Ne mai vorbind ca apa din reactor este afectata de radiatii, fiind descompusa in hidrogen si oxigen. Dupa Tsunami, hidrogenul a ajuns la un punct la care a devenit un pericol de explozie. Posibil ca proiectantii sa nu fi luat  in calcul posibilitatea ca sursa de energie sa nu functioneze un timp mai indelungat ? Dar cine si-a putut imagina un cutremur atat de puternic ?
Centrala nucleara are sase reactoare. Imposibilitatea de a raci combustibilul a provocat deja mai multe probleme grave, care au condus la explozii in cladirile care adapostesc reactoarele 1,2 si 3 si la mai multe incendii la reactorul 4. S-au inregistrat de mai multe ori niveluri crescute ale temperaturii si la reactoarele 5 si 6. Situatia este monitorizata atent. 50 de specialisti (acum am fost informati ca li s-au alaturat si altii) isi pun viata in pericol, pentru a incerca sa evite producerea unei catastrofe nucleare. Curajul lor este impresionant, este eroic. De eforturile lor depinde, in ultima instanta, deznodamantul accidentului de la Fukushima. Pericolul la care sunt expuse persoanele trimise sa lucreze in interiorul si in imediata vecinatate a reactoarelor avariate este enorm, ei pot suferi din cauza radiatiilor. Acolo nu mai exista curent electric si ei incearca sa repare reactoarele avariate pe intuneric, la lumina lanternelor. Eroismul de care acestia oameni dau dovada a primit recunoasterea suprema in Japonia miercuri, atunci cand, intr-o interventie televizata, considerata unica, imparatul japonez si-a exprimat sustinerea pentru cei care intervin la centrala nucleara.
Ieri,17 martie, presedintele Statelor Unite a rostit o cuvantare, in care a spus ca poporul japonez nu este singur in greaua incercare prin care trece.

Vavila Popovici, Raleigh – North Carolina