Botrange – cel mai inalt varf din Belgia

Signal de Botrange este, dupa 1919, cel mai inalt varf din Belgia, situat la 694 de metri altitudine. Se afla pe platoul Hautes Fagnes din masivul Ardeni, in provincia Liege. Pozitia i-a adus un climat aspru, inregistrat de catre o statie meteorologica. Punctul culminant al Belgiei este, prin urmare, si cel mai inalt punct din regiunea valona, Ardeni si Benelux, depasind Weisser Stein (693 m), coliba Michel (674 m) si coliba Fraiture (652 m). In 1923, cu ajutorul unei movile mari de pamant, se atinge in mod artificial, dar simbolic, inaltimea maxima de 700 de metri. Iar in 1934 se construieste un turn din piatra care ajunge la 718 m. Signal de Botrange a gazduit o perioada lunga de timp o statie meteorologica. Dupa 1999 ea a fost inlocuita de o statie automata a Institutului Regal de Meteorologie din Belgia, instalata la Mont Rigi (statie stiintifica Hautes-Fagnes a Institutului din Liege), situata intre signal de Botrange si coliba Michel. Astfel s-au observat cel mai frecvent vanturi puternice in centrul Belgiei, de exemplu. Temperaturile medii si cele extreme sunt adesea mai scazute la Botrange decat in orice alt loc din regiune: temperatura minima inregistrata fiind de  -25,6°C, iar la signal de -30,1°C. In timpul iernii, se poate observa o medie de trei luni in care temperatura medie ramane sub 0 ° C, precipitatiile sunt de asemenea mai frecvente, peste 200 de zile cu precipitatii pe an. Temperaturile maxime din timpul verii nu depasesc decat in cazuri exceptionale 30°C. Numarul zilelor cu inghet este de peste 130 pe an, iar numarul zilelor cu zapada depaseste 35. Grosimea maxima a zapezii, inregistrata pe 9 februarie 1935 a fost de 115 cm. Inghetul si zapada pot fi observate de la finele lunii septembrie si pana la mijlocul lunii martie.
Cel mai inalt varf al Belgiei detine numeroase surse de apa curgatoare, cum ar fi raurile ardene, apartinand toate bazinului Meuse: Helle, Roer, Schwarzbach la nord (dar care curg spre est), Bayehon la sud, si Trôt Marets la vest. Dupa cum sugereaza si numele acestor rauri, chiar daca signal de Botrange nu a fost o frontiera de stat, acesta marcheaza o frontiera lingvistica in regiune, intre limbile romanice la vest si cele germanice la est.
Signal de Botrange a devenit cel mai inalt punct al Belgiei abia in 1919, atunci cand Valonia si localitatile din Est au fost atasate la Belgia, in urma Tratatului de la Versailles. Anterior cabana Michel detinea intaietatea. In ciuda pozitiei sale remarcabile, Botrange nu a fost niciodata frontiera de stat, aceasta fiind stabilita pe cursul apei Helle la nord, Rouge la sud si pe varful Michel. Locul a facut succesiv parte din colonia romana Civitas Agrippinensium, iar apoi a fost inima domeniului carolingian. In cele din urma a fost integrat in Prusia, Germania si Belgia.
Tatiana Scurtu-Munteanu

Romania si Spatiul Schengen

Asa cum am promis in Realitatea revin aici, in publicatia destinata celor 13 milioane de romani din Diaspora, asupra admiterea sau nu a romanilor, alaturi de Bulgaria, in spatiul Schengen, prea arde subiectul. Procesul este coordonat si supravegheat de Ministerul Administratiei si Internelor. Spatiul Schengen reprezinta o zona de liberate de miscare, unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate si a fost creata o singura frontiera externa, unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare. in decembrie 2008, Consiliul Uniunii Europene a decis extinderea Spatiului Schengen, iar martie 2011 reprezinta orizontul de timp pentru aderarea Romaniei la acesta. Pentru asta insa trebuiesc securizate frontirele externe, frontiere care devin frontiere externe ale Spatiului Schengen si, implicit, ale Uniunii Europene. Vreau sa va spun ca frontierea externa a Spatiului Schengen, care se afla pe teritoriul Romaniei, care este de fapt si frontierea Romaniei, va fi a doua, ca marime, din intreg Spatiul Schengen, o lungime de 2070 kilometri. Va fi o frontiera, si este, de fapt, o frontiera extrem de complexa, diversificata, este o frontiera terestra, fluviala, maritima si, bineinteles, sunt frontierele aeriene, reprezentate de aeroporturile internationale.  Aceasta dimensiune a frontierei, peste 2000 de kilometri, imi aduce aminte intr-un fel de frontul pe care Romania il avea deschis la un moment dat in primul razboi mondial. Acum, dupa transformarea tarii noastre in granita Schengen, angajatii Ministerului Administratiei si Internelor vor avea obligatia de a asigura si furniza securitate pentru cei aproape 500 milioane de cetateni comunitari. Pentru asta am primit si vom mai primi sprijin logistic si financiar de la UE. Gratie banilor acestia orice politist din orice comuna, de la orice post de politie din Romania, trebuie sa aiba acces la sistemul informatic Schengen. De acea trebuie finalizata o infrastructra de comunicatii radio si de transmisii date, care sa permita tuturor politistilor romani sa introduca semnale sau sa faca verificari in baza de date. in acelasi timp, securizarea frontierei presupune niste cerinte extrem de riguroase, prevazute in catalogul Schengen, sisteme de supraveghere, sisteme de supraveghere video, sisteme de supraveghere radar. As vrea numai sa va spun ca la Marea Neagra este instalat un sistem extrem de complex de supraveghere, sistemul SCOMAR care, in urma evaluarii facute de expertii Comisiei Europene, au constatat ca este chiar
cel mai bun din cele existente in momentul de fata la granitele UE si este un exemplu de bune practici care ar trebui urmat si de alte tari. Cu 550 milioane de euro va contribui si Romania la acest proiect din bugetul national, in cadrul unui program multinaual, care are aceleasi obiective, respectiv securizarea frontierei si imbunatatirea cooperarii politienesti internationale. Frontirele cu Ucraina, Serbia, Republica Moldova, sunt zone sensibile, zone in care exista aspecte de criminalitate transfrontalierap, fie ca este vroba de contrabanda, fie ca este vorba de trafic de persoane. Sunt complicate si din punct de vedere al reliefului, in aceste zone, al posibilitatilor de penetrare pentru, spre exemplu, acele grupari care aduc migranti in zona UE. Mai avem ceva de lucru pentru atingerea acestui obiectiv vizand aeroporturilor Otopeni si Timisoara, care trebuie sa aiba terminale, se separe clar fluxurile de pasageri pentru zborurile Schengen, respectiv non-Schengen. Dar aderarea la Spatiul Schengen reprezinta unul din obiectivele strategice ale Romaniei dupa aderarea la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007. Se poate vorbi de beneficii aduse cetateanului, dar si beneficii pentru autoritatile de aplicare a legii. Sa va spunem, de pilda, ca un politist roman va avea posibilitatea astfel sa continue urmarirea unui infractor in Ungaria si Bulgaria, deci va putea sa treaca fara a fi oprit la frontiera, peste granita. Presonalul de frontierele cu Ungaria si Bulgaria se va retrage, ca sa zicem asa, spre interior, si va intra in randurile Politiei Romane, in randurile Oficiului Roman pentru Imigrari. Aderarea asta aduce si o intreaga reforma si restructurare la nivelul Politiei de Frontiera. Anul trecut am avut cinci evaluari Schengen ale Romaniei in diverse domenii, anul acesta fiind doar doua, anume evaluarea pe frontiere terestre si cea in domeniul SIS/SIRENE-Serviciul Informatic Schengen, ultima avand loc la finele lui noiembrie, inceputul lui decembrie. Credem ca le vom trece, nu de alta, in caz contrar, cetatenii romani nu vor putea sa participe fara nici o problema la orice selectie a fortei de munca in conditii egale cu cetatenii oricarei alte tari membre si atunci va fi jale. Fratilor, nu avem nimic de pierdut, chiar daca sunt destui carcotasi care spun ca trebuie sa existe si un revers al medaliei.  Este extrem de importanta realizarea acestei infrastructuri operationale. Exista o prevedere in acord potrivit careia daca sistemul informatic nu functioneaza mai mult de opt ore se reintroduc controalele la frontierele interne.

Asta nu inseamna ca ai fost exclus din Schengen, ci ca ai si obligatia sa reintroduci controalele si sa asiguri un control total pentru siguranta a ceea ce acum devine granita externa a spatiului comunitar. Practic se reinfiinteaza granita. Revenirea la normal este imediata, dar se face in urma unor controale a unor comisii de evaluare tehnica. Granitele romanesti, care vor deveni granite si pentru spatiul Schengen, vor avea montate stalpi cu radiorelee, camere de supraveghere cu infrarosu si termoviziune, care ofera o imagine foarte clara pana la 15 km si o mobilitate de 360 grade, vor acoperi practic 30 km. Ele nu vor fi montate in toate zonele, iar acolo unde acestea nu vor fi prezente vom avea patrule mobile cu masini si elicoptere, avand montate la randul lor astfel de camere. Concluzionand, vom deveni o fortareata, fiind una dintre cele mai mari granite din cadrul Uniunii Europene. Asa sa ne ajute Dumnezeu! Cu plecaciune,
jr.dr. Pompiliu COMSA