INIMA STRĂINULUI – Nuvelă-foileton
INIMA STRĂINULUI (4)
Eusebiu intră în sufragerie salută și se așeză pe un fotoliu, pentru câteva clipe privirile tuturor fură îndreptate asupra lui după care Alin zise:
Continue reading “Eugen Oniscu: INIMA STRĂINULUI (4)”INIMA STRĂINULUI – Nuvelă-foileton
INIMA STRĂINULUI (3)
Zilele din concediul lui Eusebiu se scurgeau cu repeziciune una după alta. În tot acel timp încercase să stea cât mai mult în preajma tatălui său, pentru că dorea să ducă cu el de acolo imaginea bătrânului ce îl iubea și îi dorea tot binele din lume. Și el la rândul său îl respecta și iubea pe tatăl său pentru că se purtase bine cu ei și mai mult de atât se înțelesese de minune cu mama lor ce fusese casnică creând astfel o atmosferă caldă, onestă, datorită căreia ei putuseră să studieze și să se formeze ca oameni. Ani de-a rândul îl admirase pe tatăl său pentru modul cum se jertfise prin muncă pentru ca ei să nu ducă lipsă de nimic. Iar acum când îl vedea bătrân și neputincios îi era milă de el.
Continue reading “Eugen Oniscu: INIMA STRĂINULUI (3)”INIMA STRĂINULUI – Nuvelă-foileton
INIMA STRĂINULUI (2)
În dimineața zilei de duminică în care Elena avea să fie invitata lor, Eusebiu se simțea foarte emoționat și puțin stresat. Plecă să cumpere pâine de la un magazin din cartier. Pe drum se întâlni cu unii vecini pe care îi salută politicos, observă că unii îl priveau straniu, pe când alții îl cercetau stăruitor din priviri. Se întâlni și cu Relu un fost coleg de școală. Relu când îl văzu îl îmbrățișă și îl sărută pe ambii obraji, apoi îl invită să servească împreună o cafea. Se așezară amândoi la terasa unui bar din cartier, după care Relu animat fiind de bucuria întâlnirii lor întrebă:
Continue reading “Eugen Oniscu: INIMA STRĂINULUI (2)”Nuvelă-foileton
INIMA STRĂINULUI (1)
În vara anului 2019 Eusebiu Bădescu plecă în concediu din Berlin spre orașul său natal din România. Nu mai fusese de zece ani acasă, și în tot acest timp călătorise mult și întâlnise fel și fel de oameni, se confruntase cu situații grele uneori, ba mai mult de atât fusese căsătorit și nevasta sa îl lăsase. Toate acele circumstanțe ale vieții sale de emigrant îl transformaseră într-un om călit în vâltoarea vieții. Ar fi putut să vină mai des acasă în concediu, dar nu dorise pentru că la douăzeci și nouă de ani suferise o mare decepție în iubire și dorise să plece fără a se mai uita în urmă. În acel an murise mama sa și profund îndurerat își dădu demisia de la poștă unde lucra ca funcționar și emigră în speranța că va uita totul.
Continue reading “Eugen Oniscu: INIMA STRĂINULUI”
Trăim zile în care veștile rele abundă fie că este vorba de domeniul medical, politic, sau economic. După optsprezece luni în care am tot fost asaltați de mass media cu vești foarte rele privind acest episod întunecos numit corona-virus, doresc să scriu despre o veste bună de care oamenii au nevoie să o audă din nou pentru că vine din partea lui Dumnezeu.
Continue reading ” Eugen Oniscu: Cei doi Adam”
Revista ARMONIA - Saltmin Media 