By Nusa Dumitrascu
Prima data cand am auzit de „Halloween” m-am mirat: nu stiam de unde provine si ce se sarbatoreste. Cu timpul am aflat ca este o sarbatoare importanta in Statele Unite ale Americii, iar americanii pun mare pret pe ea. De ce se sarbatoreste Halloween-ul? Pentru ca, originile ei ar fi din traditia celtica si a fost imprumutata de multe popoare occidentale, sarbatoarea a patruns pe pamant american prin imigrantii irlandezi, in secolul al XIX-lea. Din punct de vedere etimologic, Halloween vine din limba engleza, de la cuvintele All Hallows’Even. Este o sarbatoare inchinata tuturor sfintilor si celebrata de catre Biserica Romano-Catolica si Biserica Protestanta. In Statele Unite se sarbatoreste pe 31 octombrie, dar in alte tari data variaza, de exemplu in Suedia, unde se tine in prima sambata din noiembrie.
In noaptea de 31 octombrie, copiii americani mascati ciudat – in vrajitori, mumii, alte reprezentari ale raului – merg pe la case si colinda spunand: Trick or Treat? (Pacaleala sau dulciuri?). In cazul in care nu li se dau dulciuri (preparate din timp de familiile americane), persoanei colindate i se va pregati o surpriza neplacuta. Imprumutand modelul american, alte tari au adoptat Halloween-ul ca o zi a distractiilor si a carnavalurilor. „Lanterna lui Jack” realizata dintr-un dovleac este simbolul suprem al sarbatorii, dar si al toamnei, al zilei recoltei, pe care orice bun fermier american o considera o zi a bucuriei, dupa un an de munca si in asteptarea iernii si a altor sarbatori traditionale in Statele Unite.
Halloween-ul se intinde intre 31 octombrie si 2 noiembrie. Cuprinde, intre altele, un sabat neo-pagan: pe 31 octombrie, se omagia, Samhain. Vechii celti celebrau si inchiderea perioadei de recolta, si inceperea noului an. Cultul Wicca si, de asemenea, alte culte neo-pagane sarbatoresc si astazi inceputul anului. In Halloween sunt incluse si cele trei zile de sarbatoare crestina: All Hallows’Day. In anul 609, papa Bonfaciu al IV-lea a ridicat Pantheonul din Roma, in cinstea Fecioarei Maria. Cu ocazia ridicarii acestui edificiu religios, s-a stabilit si aceasta sarbatoare, initial fixata pe 13 mai 609. Contributia mutarii sarbatorii la 1 noiembrie ii revine tot unui prelat din Biserica Catolica, si anume papei Gregoriu al III-lea, care a ridicat si el o capela, in cinstea tuturor sfintilor, in Basilica din Vatican. Biserica Romano-Catolica a fost onorata de primirea acestei sarbatori in cultul ei datorita papei Gregoriu al IV-lea (827-844), care a considerat ca trebuie sarbatorita de toata lumea catolica. All Souls’Day – este celebrata pe 2 noiembrie. Credinciosii catolici se roaga pentru usurarea sufletelor stramosilor lor din purgatoriu si eliberarea lor spre rai. Protestantii ii dau acestei sarbatori o alta semnificatie. Ei pun accentul pe momentul cand, in data de 31 octombrie 1517, Martin Luther a lipit cele 95 de teze pe usa bisericii din Wittenberg, Germania, criticand indulgentele papale. Ei mai numesc aceasta sarbatoare si „Ziua reformarii”.
Halloween este si o sarbatoare comerciala, considerata a doua, dupa Craciun, ca importanta in vanzari, deoarece cu aceasta ocazie se cumpara enorm dulciuri si costume de carnaval. In Statele Unite ale Americii, vanzarile din preajma acestei sarbatori sunt de miliarde de dolari.
Sarbatoarea a patruns si in Romania, insa romanii, fiind majoritar ortodocsi, o considera o sarbatoare de imprumut, care nu are nimic de-a face cu traditia romaneasca. In scolile romanesti se vorbeste de Halloween la orele de engleza si se tin carnavaluri cu aceasta ocazie.
Personal, aceasta sarbatoare nu-mi trezeste niciun interes, ma consider „pastratoarea dreptei credinte”, sunt pentru perpetuarea obiceiurilor noastre romanesti, stramosesti, care sunt pentru noi ca o carte de vizita. Biserica Ortodoxa Romana are si ea inclus in cultul ei o sarbatoare in cinstea tuturor sfintilor, insa data la care se tine este in prima duminica de dupa Pogorarea Sfantului Duh (Rusaliile). De asemenea, si in Biserica Ortodoxa exista zile de pomenire inchinate mortilor, numite in termeni populari „Mosi” (de la mosii si stramosii nostri).