de Nicolae Nicoara

 

 

Merg sa ma culc, nimicurile toate

Ma obosesc de-o vreme si ma dor,

Ce singur sunt! Mai singur nu se poate

În asternutul meu mistuitor!

 

Astept sa vina somnul sa ma poarte

Pe aripile lui de albatros

Ranit de toate clipele desarte

Din care n-am avut niciun folos.

 

Daca mi-o fi sorocul sa ma scol

Ca de obicei mult prea devreme,

Îti voi lasa uitat în locul gol

Cel mai nescris poem dintre poeme…

 

30 Mai 2011