PREMIILE PORTUGHEZE

On July 13, 2011 By nelursIn CultureLeave a comment

GEORGE ROCA prezinta:

PREMIILE PORTUGHEZE RECOMPENSEAZA PROIECTE DE COOPERARE INTERNATIONALA

Lisabona – Madrid – Bucuresti:

La sfârsitul lunii iunie a.c., a avut loc, la Lisabona, decernarea Premiilor de caracter cultural si artistic MAC 2011, oferite anual de Miscarea de Arta Contemporana din Portugalia, si care marcheaza cea de a 17-a aniversare a acestei prestigioase institutii.

Instituite pentru prima oara în anul 1997, premiile MAC au ca obiectiv dinamizarea relatiilor dintre diversi agenti si practici artistice si spatiile asociate lor, atât cele fizice, galerii, institutii cât si cele apartinând mediilor de comunicare, presa scrisa sau televiziune, din mai multe tari.

Jurnalistul român Fabianni Belemuski, director al Revistei Niram Art din Madrid, a primit Trofeul pentru Presa Scrisa, în numele întregii echipe editoriale, alaturi de fondatorul revistei, pictorul Romeo Niram. Trofeul pentru Promovare Culturala i-a revenit Agentiei Defeses Fine Arts, înfiintata de Eva Defeses, care reprezinta în spatiul iberic mai multe institutii, reviste si artisti plastici români.

Miscarea de Arta Contemporana a oferit Trofee, Premii si Medalii la numerosi jurnalisti si artisti plastici din Portugalia si Spania, printre care cunoscutul pictor armean Onik Sahakian, maestrul portughez Hilario Teixeira Lopes, jurnalistul de la televiziunea portugheza TVI Joao Paulo Sacadura, scriitorul spaniol Héctor Martínez Sanz, directorul revistei Madrid en Marco, etc.

Promotorul cultural spaniol António Calderón de Jesús, cunoscut pentru proiectele sale de cooperare culturala româno-spaniola, a fost distins cu Medalia de Recunoastere Internationala. Directorul-fondator al Miscarii de Arta Contemporana, Alvaro Lobato de Faria, i-a înmânat personal distinctia. Calderón de Jesús este fondatorul galeriei Artejescal din Madrid care reprezinta mai multi artisti plastici români si un promotor activ al culturii române. Ultimul sau proiect este seria de filme documentare despre arta din România, pentru care fost intervievati în jur de 1000 de artisti si au fost editate peste nouazeci de DVD-uri care prezinta artisti, ateliere, expozitii din Iasi, Botosani, Suceava, Cluj-Napoca, Sibiu, Brasov, Slatina, Dolj, Corabia, Caracal, Bals, Cetate, Craiova, Rosiorii de Vede, Alexandria, Timisoara, Bucuresti, Ploiesti, Targu Jiu, Pitesti si multe alte sate si orase mai mici din toata România.

Antonio Calderón de Jesús lucreaza, în prezent, la un proiect mai extins care uneste arta din România cu cea din Spania si Portugalia. Se doreste promovarea artistilor români, portughezi si spanioli într-un centru de documentare a artei contemporane din toata lumea, cu obiectivul de a le face cunoscute operele. In acelasi timp, Calderón de Jesús definitiveaza deschiderea a noi spatii expunere la Madrid, care sa faciliteze schimbul de expozitii ale artistilor din România si Portugalia, în colaborare cu institutii internationale.

Cetatea Alba Iulia – Traseul Celor Trei Fortificatii

On November 6, 2010 By nelursIn RomaniaLeave a comment

Situat in inima Ardealului, in zona de contact a Podisului Transilvaniei cu Muntii Apuseni (Masivul Trascaului), pe cursul mijlociu al raului Mures, municipiul Alba Iulia poarta in mod simbolic titlul de Capitala de Suflet a Neamului Romanesc. Acest statut i-a fost confirmat la 15 octombrie 1922, cand la Alba Iulia a avut loc, la Catedrala Reintregirii, ceremonia oficiala de incoronare a regelui Ferdinand I si a reginei Maria, ca regi ai tuturor romanilor din provincile istorice unite. Statul roman a acordat Alba Iuliei in mod oficial prin Hotararea nr. 26 din 30 noiembrie 1994 titlul de Cetate-Simbol A Marii Uniri a Romanilor.calaretii ies din cetate
garda cetatii alba iulia

Numeroase izvoare atesta, inainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice datand din mileniul al V-lea i.C.; in partea de nord a orasului s-a descoperit o importanta asezare neolitica (5000-1900 i.C.), care a fost locuita de triburi de pastori si agricultori. in numeroase puncte de pe teritoriul orasului – La vii, Platoul romanilor, Castrul Roman, Teleac – au fost scoase la iveala obiecte din epoca fierului si epoca bronzului (1700-1000 i.C.).
Istoria Cetatii Apulum incepe cu 2000 de ani in urma, inainte de cucerirea romana, cand in apropierea actualului oras exista localitatea dacica Apoulon, important centru fortificat mentionat pe hartile vremii. Dupa cucerirea Daciei de catre Traian, orasul s-a numit Apulum, iar fortificatia dacica preexistenta a fost extinsa prin efortul soldatilor Legiunii a XIII-a Gemina stationata aici. Ruinele zidului dacic si al impresionantei porti sunt foarte bine conservate si pot fi vizitate in “Traseul celor trei fortificatii” din cartierul Cetate

In evul mediu orasul apare din nou atestat in anul 1199, de aceasta data sub numele de Alba Iulia (Cetatea Alba a lui Gyula), centru al administratiei Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sasi si devenit resedinta a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capitala a Pricipatului Transilvaniei. Denumirea latina a orasului a fost tradusa in documentele medievale redactate in limba slavona drept Balgrad (Cetatea Alba). in Catedrala Romano-Catolica din Alba Iulia isi doarme somnul de veacuri Principele Iancu de Hunedoara.

Mihai Viteazu si-a facut intrarea triumfatoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortaretei de la episcopul Napragy, stabilind aici prima capitala vremelnica a tuturor romanilor. Numele orasului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a romanilor, desavarsita la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia.

In anul 1933 orasul nord-italian Alessandria a donat orasului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (Lupa Capitolina), ca semn al mostenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficiala a „Pietei Allessandria” in Alba Iulia, in care este amplasata statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al infratirii dintre Alba Iulia si Alessandria.
Recent, cetatea Alba Iulia a fost desemnata ca una dintre cele 7 Minuni ale Romaniei, in urma unei campanii mass-media desfasurata in 2007. La 29 mai 2009, Alba Iulia a intrat in Guiness Book, prin evenimentul denumit “marea imbratisare” a fortificatiei Vauban, la care au participat 9.758 de oameni, printre care si presedintele Romaniei Traian Basescu, acesta fiind inregistrat oficial cu numele si datele de contact pe listele transmise spre Guiness Book.

Incepand din vara anului 2007, Alba Iulia are o garda calare a cetatii medievale. Dupa multe cautari si negocieri, Primaria Municipiului Alba Iulia a reusit sa achizitioneze citiva cai, pentru inzestrarea unei mici armate simbolice. incercind sa readuca in cetatea istorica aerul epocii din care dateaza zidurile Cetatii Alba Iulia, administratia locala s-a zbatut pentru a forma si inzestra aceasta mica unitate de garda. Investitorii privati care administreaza zonele istorice au reusit, alaturi de primarie, sa creeze un peisaj si un spectacol unic la Alba Iulia – Traseul Celor Trei Fortificatii. S-au deschis un pub, o crama si un restaurant in interiorul zidurilor cetatii Vauban. Vechiul Palat Princiar gazduieste Muzeul de Istorie. in imediata vecinatate se afla Sala Unirii care gazduieste documente legate de evenimentele de la 1 Decembrie 1918.

Pe Platoul Romanilor se afla biserica de lemn in care a intrat Mihai Viteazul si statuia ecvestra a domnitorului. Deasupra portii a III-a a cetatii este celula in care au fost inchisi Horea, Closca si Crisan, iar in apropiere, obeliscul dedicat acestora si monumentul de la Dealul Furcilor, ridicat pe locul in care au fost sacrificati acesti eroi ai neamului romanesc.
intre poarta a III-a si a IV-a a cetatii, se afla Catedrala Romano Catolica, monument in stil gotic ce dateaza de la 1234 si in care este inmormantat Iancu de Hunedoara. Pe Platoul Romanilor se afla Catedrala Reantregirii Neamului, in care au fost incoronati primii regi ai Romaniei, Palatul Apor si Biblioteca Batthyaneum. portile fortificatiei vauban de la alba iuliaBiblioteca Batthyaneum, infiintata de episcopul Ignat Batthyani, a fost instalata intr-o cladire ce apartinea unei manastiri. in fondul bibliotecii se afla peste 50.000 de carti, 19.000 documente si 1665 de manuscrise rare, printre care o parte din vestitul Codex Aureus, scris cu aur pe pergament, in secolul al VIII-lea si 609 incunabule dintre care mentionez Hervidum epistolarum (tiparit la Milano in 1494) si Cosmografia lui Ptolemeu(tiparita 1482). in cladirea bibliotecii Batthyaneum a fost instalat primul observator astronomic modern din Romania, in anul 1779 inzestrat cu cele mai performante aparate din acea epoca.

Obiectiv turistic unic in Europa, “TRASEUL CELOR TREI FORTIFICAtII” ofera vizitatorilor posibilitatea de a calatori in timp de-a lungul a doua milenii de istorie, printre vestigiile a trei fortificatii, din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeasi locatie, fiecare noua cetate incluzand-o pe cea veche: Castrul Roman Apulum (106 d.Ch.), Cetatea Medievala Balgrad (sec. XVI-XVII) si Cetatea Alba Carolina, fortificatie de tip Vauban (sec.XVIII). Garda patruleaza zilnic prin cetate in sunet de potcoave. Scopul in care a fost creata mica armata este in primul rand unul istoric si turistic.
Informatii suplimentare despre Traseul Celor Trei Fortificatii sunt disponibile pe site-ul primariei Alba Iulia la adresa:

http://www.apulum.ro/ro/traseu0.htm

Simona Botezan
Ashburn Virginia

CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA

On October 27, 2010 By nelursIn HistoryLeave a comment

Cine ajunge in „orasul teilor” cum este supranumit orasul Corabia, invaluit timp de doua luni pe an in mireasma florilor, intra intr-un veritabil templu al civilizatiilor, care s-au succedat aici vreme de sase milenii.
Inceputurile locuirii umane in aceasta zona, aflata la confluenta Oltului cu Dunarea, dateaza din epoca neolitica, perioada in care s-au asezat cele dintai comunitati apartinand culturii Vadastra II. Marturiile de cultura Salcuta, urme ale asezarilor traco-dace de la Sucidava, ale cetatii si necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatra straveche care isi dezvaluie treptat misterele.

MIRACOLUL ISTORIEI

Pe malul stang al Dunarii, in partea de sud a orasului Corabia, in cartierul numit Celei, se afla cetatea Sucidava care a aparut ca important centru economic si militar al tribului geto-dacic „ sucii”. Dupa cucerirea Daciei, pe locul actual al comunei Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea orasului civil Sucidava. Cetatea militara romana a fost zidita pe locul fostei cetati geto-dacice in vremea imparatuluiAurelian (270-275) si rezidita in timpul lui Constantin cel Mare ( 306-337). Cetatea a ramas parte a imperiului si dupa retragerea aureliana din anul 275 e.n.

DESCOPERIRI

In incinta cetatii romano-bizantine, care se intinde pe o suprafata de doua hectare si din care se mai pastreaza zidurile si turnurile de intrare, in numar de 8, au fost descoperite in urma sapaturilor, incepand din 1936 bazilica romano-bizantina, din secolul al IV-lea, cel mai vechi lacas de cult, cladirea hypocaust ( sistem de incalzire roman prin pardoseala), datand din secolul al VI-lea e.n., piciorul podului lui Constantin cel Mare inaugurat in 328, construit peste Dunare in vremea sa, poarta Constantiniana care face legatura intre pod si cetate, fantana romana din secolul al II-lea e.n., baile romane ( thermae), strazi pavate. De asemenea a fost descoperit un sicriu in care se aflau oasele unui om (schelet) de 1,96 metri ( intr-o perioada in care oamenii abia atingeau 1,60 metri), mai multe gropi menajere in care au fost gasite solzi de peste, oase de animale ierbivore, o lama de silex, carbuni, cenusa, fragmente ceramice. Obiectele descoperite in cetate sunt un opait executat dintr-o pasta caramizie, fara decor, o piesa de bronz de la o aparatoare nazala a unui coif, un cuptor pentru copt painea, din pamant ars la rosu, tigle cu inscriptia ( COH) ORS III care indica cohorta a III-a a Legiunii aV-a Macedonia, monezi de bronz, furca de tors, multe obiecte ceramice care au fost conservate.
Primele cercetari stiintifice au debutat in anul 1901 sub indrumarea lui Grigore G. Tocilescu. Din anul 1936 pana in 1981 au fost continuate de Dumitru Tudor.

ZEITA NEMESIS

Specialistii romani si lumea stiintifica mondiala asteapta inca vestea descoperirii la Sucidava-Corabia, a ceea ce arheologii spera sa gaseasca: templul zeitei Nemesis, protectoarea cetatii, despre care se stie ca a existat potrivit unei inscriptii ce spune ca „ doi inalti curialis de la Sucidava au ridicat in cinstea zeitei Nemesis un templu”. Pana in prezent lucrarile arheologice nu au confirmat acest lucru.

FANTANA SECRETA – IZVORUL IUBIRII

Cercetatorii si vizitatorii continua sa fie atrasi de minunea pastrata vreme de 14 secole in pamantul fortaretei: „fantana secreta”, monument unic in arhitectura romano-bizantina. Ea este spectaculoasa prin sistemul de construire si valoarea arheologica. In 1958 un localnic, descoperind intamplator niste ziduri vechi de caramida, a atras atentia asupra lor profesorului Tudor Dumitru, care cerceta zona cetatii de mai multi ani. Asa a iesit la lumina fantana secreta situata in partea de sud a cetatii.
Constructia subterana are doua componente: putul propriu-zis, aflat la o adancime de circa 18 metri de la nivelul platoului cetatii si coridorul de acces lung de 26 de metri, care coboara din incinta fortaretei pana la izvor. Putul are forma unui turn inalt de 4,5 metri, cu peretii grosi de 85 de centimetri, lucrati din caramizi legate cu mortar de var amestecat cu caramida pisata. Coridorul este format dintr-o bolta de caramida care coteste in panta pana sub zidul de incinta al cetatii, apoi urca spre nord pana la platforma superioara de unde iese la suprafata. Acestei fantani i se spune si „izvorul iubirii” si reprezinta una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din vechea cetate.
Legenda spune ca apei din izvorul nesecat ii este atribuita virtutea de a inteti iubirea cuplurilor, de a-i uni pe cei despartiti. Un obicei al zonei este acela ca miresele si mirii coboara dupa nunta la izvorul subteran, luand din apa miraculoasa, pentru eternitatea legaturii. Fantana ramane, in pofida lipsei de popularitate, pe masura exceptionalei importante arheologice, o ademenitoare chemare spre implinirea iubirii si a setei de viata. Miracolul fantanii multiseculare se cere perpetuat.