DESPRE ABSTINENTA

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

La sugestia unora dintre d-tra, astazi reabordam subiectul abstinentei. Am facut-o si in vara trecuta, dar este un subiect important care nu trebuie scapat din vedere. De ce? Pentru ca traim vremuri când castitatea si abstinenta sunt luate in râs, când presiunea asupra copiilor nostri de a-si pierde inocenta la o vârsta tot mai frageda este tot mai mare, când mai toate „vedetele” traiesc o viata imorala si se declara modele de viata pentru copiii nostri.

 Traim, de fapt, in mijlocul revolutiei sexuale. Inca nu-i vedem capatul, si poate va mai lua multa vreme pâna când vom incepe sa vedem lumina la capatul acestui tunel intunecos. In plus, suntem supusi si unei tiranii ideologice sexuale imorale impuse de factorii politici, structurile europene, structurile internationale, si mai ales de catre ONU. Se pare ca nu e scapare nici unde. Tot mai multe foruri declara existenta unor „drepturi sexuale” pentru generatia tânara, generând tot mai multa confuzie in mintea ei si a copiilor nostri. In contextul ideologiei „drepturilor sexuale” abstinenta si castitatea sunt marginalizate, iar cei care le practica sunt etichetati ca oameni ingusti la minte. Ce-i de facut?

 Revenim deci la abstinenta cu un material pregatit de eminentul expert in ideologia sexuala contemporana, d-l Pat Fagan, cercetator si lector la prestigiosul institut american Family Research Council. In aprilie am prezentat la Conferinta anuala AFR un DVD cu prelegerea d-lui Fagan asupra acestui subiect. Astazi redam textual prelegerea dânsului, iar cei care doriti sa cumparati DVD-ul subtitrat in româneste, o puteti face contactându-ne la adresa noastra electronica sau pe d-l Bogdan Mateciuc, Director Executiv AFR, la bogdanmate@yahoo.com. Costul unui DVD este de 10 lei. Textul prelegerii d-lui Pat Fagan este „Sex in the City v. Christian Chastity” („Moravurile sexuale urbane v. Castitatea crestina”) Textul a fost tradus pentru noi de d-l Bogdan Mateciuc si Ionut Bruma, voluntar AFR Bucuresti.

 SEX IN THE CITY V. CASTITATEA CRESTINA

 Voi vorbi azi despre un subiect larg, o sinteza a ceea ce se petrece în SUA. Nu doar în SUA, dar în special aici, deoarece vorbim despre casa noastra. Azi familia traditionala se afla intr-o competitie acerba, un razboi as spune, unul declarat doar de o parte. O parte care are – spun eu – o cultura diferita. Practic, în centrul acestei furtuni sociale si politice este idealul sexual si modul în care natiunea percepe acest ideal sexual, cum il vede, explica si practicat. Idealul sexual poate schimba istoria, la nivel de individ si familie, local, national si global si vreau sa dezvolt cateva dintre aceste aspecte. Civilizatia vestica fiind rodul Crestinismului, la randul sau bazat pe religia iudaica, se bazeaza si este organizata în jurul monogamiei sexuale permanente. Adica pe relatiile sexuale cu un singur partener, ca sot pe viata.

  Crestinismul doreste cultivarea unei culturi monogame, ea fiind rodul Crestinismului si intre cele doua fiind legaturi profunde. Concurentul anti-cultural, cu o putere în crestere în ultimii 200 de ani, este poliamoria: adica relatiile sexuale în serie, inainte, dupa sau în loc de casatorie.

Radacinile istorice ale ideologiei sexuale contemporane

 Sunt factori politici majori în acest razboi cultural. El are o infrastructura institutionala scumpa, creata treptat în ultimii 200 de ani incepând de pe vremea lui J.J. Rousseau si de Sade, cei doi fiind primii factori institutionali. Revolutia Franceza aproape a idolatrizat razboiul cultural prin asezarea unor prostituate pe altarul Catedralei Notre Dame în plina Revolutie Franceza. Dupa 50 de ani, Marx si Engels, Engels mai ales, au facut si mai clar razboiul impotriva familiei si religiei, identificate ca doua piedici în calea statului socialist. Vedem acelasi lucru 40 de ani mai taziu, în Anglia prin Miscarea Bohemiana si Grupul Apostolilor de la Oxford si Cambridge. Ei au fost la inceput instigatorii asaltului sexual asupra Bisericii Anglicane, care a dus la aparitia Confesiunii Lambertiene în biserica protestanta. Urmariti acest curent de la “Apostoli” la Lambert, în anii 1910-20-30 si schimbarile de atunci. Tot atunci, Margaret Sanger si-a inceput calatoriile repetate peste Atlantic, având în spate cativa finantatori importanti din SUA. [Nota AFR: Americana Margaret Sanger a fost fondatoarea miscarii moderne de control al populatiei prin avort si eugenie]

  A inceput crearea unui sistem institutionalizat, ii avem pe Rockfelleri dupa anii ’40. Asa a inceput sa creasca numarul institutiilor care voiau schimbarea ideii de sexualitate. Acum avem mult mai multe asemenea institutii decat cele care sunt de partea noastra, institutii finantate si dedicate schimbarii idealului de sexualitate. Revin la perioada Revolutiei Franceze, de fapt la perioada de dinaintea ei. Revolutia sexuala a avut loc în randul celor educati si a elitelor din sistemul juridic si din clasa educata a Frantei din perioada premergatoare revolutiei, tot crescând în intensitate de atunci.

Valorile morale ale abstinentei

 Voi folosi în acest discurs termenii de monogamie si poliamorie pentru a ma referi la aceste doua culturi, subliniind diferentele dintre civilizatia vestica si oponentii ei. Ne vom concentra pe efectele angajamentului sexual permanent, pe de o parte, si pe asa-numita “sexualitate polimorfa”, pe de alta parte, si voi folosi termenul de poliamorie sau poliandrie uneori.

Multi oameni ocupa o pozitie neclara de mijloc intre aceste cele doua extreme, majoritatea americanilor aflandu-se în mijlocul cetos dintre cele doua. Asta ii aseaza practic de partea poliamoriei, chiar daca se considera ca facând parte din cultura monogamiei. Ei sunt cei la care trebuie sa ajunga mesajul nostru pentru a putea salva America de ea insasi. Ce optiuni au acesti oameni? Doua culturi cu cai profund diferite. Cultura monogama s-a construit în jurul familiei si o protejeaza. In cultura poliamorista, familia traditionala e doar o optiune din multe altele, ea fiind adesea o povara din cauza pretinsei eficiente superioare.

  In cultura monogama, aici este cheia, barbatii sunt legati de familiile lor, de sotii si copii, prin limitarea deliberata si neconstransa a sexualitatii. Asemenea relatii dintre barbat si femeie nu numai ca nu mai sunt asteptate în cultura poliamorista, dar nici nu mai sunt promovate ca norma. Aici difera foarte foarte mult idealurile de sexualitate. Se promoveaza permisivitatea, sub masca libertatii, orice restrictii sexuale fiind opuse telului principal al culturii poliamoriste: o sexualitate polimorfa dorita reciproc intre doi sau mai multi parteneri.

  Relatiile cu Creatorul sunt vazute diferit în cele doua culturi. Cultura monogama este plina de sacralitate, pe plan personal, familial, comunitar si national. Comuniunea cu Dumnezeu este frecventa si asumata.. Cultura poliamorista insa tinde sa limiteze religia si sa o suprime din spatiul public. Se roaga mai putin si cere ca rugaciunea sa fie facuta în particular. Cultura monogama intelege libertatea ca libertatea de a fi bun. Cultura poliamorista vede libertatea ca lipsa oricaror constrangeri. Acestea sunt doua pozitii total diferite si incompatibile.

  Din punct de vedere moral, monogamia cuprinde norme morale universale. Cultura poliamorista presupune un relativism moral, nu doar în domeniul sexual, ci si în alte domenii. Virtutile se potrivesc foarte bine cu cultura monogama, dar sunt incomode în cultura poliamorista unde unele virtuti, chiar si primare ca modestia sau castitatea, sunt descurajate. In cultura monogama si implicit în civilizatia traditionala vestica, legea protejeaza prin interdictie, definind anumite fapte interzise. Asa functioneaza legea, spunandu-ti ce sa nu faci si pentru ce vei fi pedepsit, si fiind liber în afara acestor granite.

  Cultura poliamorista insa protejeaza prin prescrierea normelor pentru toata lumea, netinând cont de alegerea personala a fiecaruia. E o mare diferenta intre cele doua culturi si în absenta uneia va trebui sa o alegi pe cealalta. Exceptând lucrurile care nu sunt permise, cultura monogama lasa toate actiunile si normele de conduita la discretia fiecaruia, stabilind limitele în afara carora esti liber. Având mai putine repere fixe pentru ceea ce nu este permis, cultura poliamorista creste mereu indicatiile privind normele de conduita, indicandu-le tot mai mult oamenilor cum trebuie sa se manifeste.

  Vedem asta în dezbaterile publice, mai ales în cele legate de sanatate, unde exista nu doar o oarecare opozitie, ci o incapatanare extrema de a defini domeniul lucrurilor interzise. Nu vor spune niciodata clar ce este interzis sa faci. Iar sexualitatea este principalul domeniu în care nu se doreste nicio interdictie. Cultura poliamorista respinge identitatea personala de dragul confortului, chiar si în cazul celor mai vulnerabili si nevinovati, cum sunt cei infirmi sau cei nenascuti, desconsiderând astfel legea care ii protejeaza pe cei nevinovati, principiul fundamental al justitiei. în timp ce în cultura monogama, functia cheie si principiul primar de drept care da legitimitate autoritatilor este anume protectia celor nevinovati, principiul central al Dreptului.

  In cultura monogama viata este sacra si protejata:

 In cultura monogama viata este sacra si protejata… foarte interesant: Monogamie: devotamentul sexual al sotului fata de sotia sa si implicit fata de copii, cat si protejarea vietii. In cultura poliamorista, o treime dintre copiii nenascuti sunt ucisi de mamele lor, iar persoanele în varsta si cele cu handicap devin nedorite si tot mai vulnerabile, – deocamdata la nivel conceptual – la exterminarea timpurie. La nivel guvernamental, statul constitutional a fost produsul culturii monogame. El n-ar fi putut aparea dintr-o cultura poliamorista si nu poate supravietui acolo. Statele constitutionale n-au aparut în culturi ne-monogame. Poliamoria a luat amploare în SUA atunci când a fost modificata Constitutia în numele vietii private si a principiilor gasite în umbra Constitutiei care au permis modificarea Constitutiei.

  Aceste schimbari au avut loc inainte de decizia Roe vs. Wade, in 1965 la Griswold si în 1972 la Isenstat, când Curtea Suprema a legiferat actul sexual nemarital. Atunci Curtea Suprema a hotarat daramarea monogamiei. Planned Parenthood a fost artizanul acestor doua schimbari, dar si la Roe v. Wade. [Nota AFR: Aici d-l Fagan face referinta la trei decizii judecatoresti emise de Tribunalul Suprem American din 1973 incoace care au legalizat avortul si au largit spectrul asa zisei autonomii personale in directia libertatii sexuale]

 Monogamia asigura viitorul societatii:

 Cultura monogama presupune responsabilitatea cetatenilor. Pilonul principal pe care se bazeaza forta monogamiei este responsabilitatea. Conceptul de asistenta sociala are de-a face în primul rand cu cei ce nu sunt responsabili sexual, adica cei ce au renuntat la casatorie. Nu o spunem la modul acuzator, ci mai degraba pentru a descrie fenomenul. Multi oameni au fost prinsi si sedusi de acest curent fara sa-si dea seama. Cultura monogama, pentru ca este orientata catre copii, este orientata catre viitor si are speranta. Copiii sunt protejati si astfel generatia urmatoare – viitorul tarii- este principala grija a societatii. Cultura poliamorista pune accent pe bunastarea de moment, una foarte scurta, si principala grija sunt adultii, nu copiii. Chiar daca respinge feminismului radical, cultura poliamorista promoveaza agresiv o imagine proasta a barbatului. Barbatul agresiv si hartuitor, atat fizic cat si sexual, care te paraseste. Cu asta te alegi de pe urma culturii noastre poliamoriste.

  Fiind urmari firesti ale acestei culturi, aceste disfunctii sunt acceptate de promotorii ei si apoi folosite ca justificare pentru a cere o protectie sporita si birocratie. Gradul de atasare de doctrinele lor se vede în absenta promovarii casatoriei sau în opozitia lor categorica fata de promovarea casatoriei si abstinentei. Aceste tendinte au devenit foarte evidente cu ocazia congreselor pe tema abstinentei si a programelor dedicate casatoriei.

 Monogamia protejaza femeile si copiii

 Cultura monogama este cea care protejeaza cel mai mult femeile si copii. Ei nu pot recunoaste asta desi datele sunt evidente si le au în fata. Nu pot accepta asta pentru ca ar trebui sa-si abandoneze planurile. In cultura monogama este nevoie ca barbatul sa fie ancora. In cultura poliamorista femeile sunt ancora iar barbatul poate sa alunece dupa cum doresc ei sau sotiile lor. Se intampla asa pe scara larga în detrimentul copiilor, al mamelor si a lor. Este adevarat ca în cultura poliamorista se promoveaza fetele puternice, ceea ce e bine, dar cu pretul unor barbati tot mai slabi, ceea ce nu e bine pentru ca duce la o problema sociala. Cultura poliamorista nu e deranjata de asta. Avem o scadere constanta a nivelului de educatie la barbati, desi a crescut numarul femeilor care studiaza. Asta e bine, dar nu cu pretul unor barbati needucati.

  Cultura monogama este mai eficienta economic. Aici creste numarul cetatenilor cu deprinderi si aptitudini necesare societatii, mai ales în statele democratice. Pe de alta parte, cultura poliamorista face asta doar partial si mereu cu consecinte nedorite majore, de exemplu programele de asistenta sociala, si da nastere unei sub-clase sociale permanente.

 Politica sociala a culturii poliamoriste nu functioneaza, dar casatoria si credinta da, funtioneaza din plin. Fara plasa de protectie sociala, cultura poliamorista s-ar prabusi peste noapte sub propria greutate si dezordine. Pentru interesul public, cultura monogama este necostisitoare pe când cealalta este foarte scumpa si genereaza costuri enorme care sa fie platite de cultura monogama. Ganditi-va la datele din studii. Cultura monogama se bazeaza pe sacrificarea iubirii de sine, dar cultura poliamorista incurajeaza sacrificarea altora pentru binele propriu.

 Intrebarea principala:

 Este posibil sa coexiste aceste doua culturi sub acelasi statut politic? As spune ca nu! In final una, nu stiu care, va triumfa asupra celeilalte. Statutele lor sociale sunt total incompatibile. Una din cele doua trebuie sa castige.

  Din toate aspectele expuse reies doua idei principale cu consecinte politice. In ceea ce priveste populatia, cultura monogama este fertila si în expansiune în timp ce cultura poliamorista conduce la spor natural negativ, diminuând populatia. Apoi: cultura monogama este ieftina iar cealalta este foarte scumpa. Datorita acestor doua concluzii, as spune ucigatoare la nivel politic cu o contributie semnificativa la tensiunile dintre cele doua, cultura poliamorista, dupa parerea mea, si-a gasit o cale de a supravietui si chiar de a prospera, controland patru zone critice ale politicii publice. Acestea sunt: asistenta sociala, educatia primara, educatia sexuala si programele de sanatate. Ar mai fi doua: mass media si invatamantul superior, dar tin de domenii diferite.

  Controlând aceste patru sectoare, cultura poliamorista isi extinde influenta peste cultura monogama si o dezradacineaza treptat, mai ales cu ajutorul mass mediei, o institutie anticulturala majora care prezinta în termeni pozitivi poliamoria si diminueaza deliberat si neincetat importanta si beneficiile castitatii si ale credintei.

Impactul asupra copiilor

Am facut o caracterizare succinta a tendintelor din mass-media. Cred ca sunteti de acord cu ea. Prin folosirea guvernului pentru a controla aceste domenii asistenta sociala, educatia copiilor, educatia sexuala si serviciile de sanatate, cultura poliamorista nu face altceva decat sa diminueze influenta parintilor asupra copiilor, subminandu-le autoritatea asupra copiilor. Vorbim în special de parintii din cultura monogama. Impiedicandu-i sa ii formeze ca membri ai culturii lor. As spune, chiar daca este putin mai provocator, dar o fac deliberat ca sa ilustrez problema:

  Ei smulg copilul de langa parintii lui si din cultura monogama. Facând o analogie istorica, imi vin în minte ienicerii. Nu stiu daca stiti ce erau ienicerii. In secolele 13-14, turcii au conceput o strategie prin care, în expansiunea lor lansau atacuri asupra zonelor periferice ale Europei crestine, capturand baieti si aducandu-i în tabara lor pentru a-i transforma în trupe de elita fidele sultanului, care la randul lor, dupa 10-20 de ani, ducea imperiul mai departe capturând si mai multi baieti, aducandu-i inapoi, antrenandu-i si asa functionând o strategie foarte eficienta, strategia ienicerilor. Facând o analogie, cred ca asta se intampla acum în scolile noastre prin educatia sexuala prin mass media; au aflat cum sa prinda un copil si prinderea este aproape sigura când aceste programe reusesc sa induca acceptarea si implicarea adolescentilor în relatii sexuale. Daca ai obtinut asta, ai si restul.

  Celebrul marxist italian Gramsci care a avut strategia indirecta si bine gandita de a se infiltra în institutii, nu cred ca a reusit sa o puna în aplicare, dar cu siguranta discipolii sai, care i-au preluat ideile, au reusit sa o puna la punct.

  De fiecare data când un adolescent decide sa devina activ sexual, nu sa faca sex o data, ci sa devina activ sexual, si sunt destule programe prin scoli care sa-i determine pe copii sa faca asta, desigur prevenindu-i sa nu aiba sarcini nedorite sau sa contacteze boli cu transmitere sexuala, deci odata ce incepe sa faca asta, implineste doua scopuri: distrugerea familiei si a religiei, pentru ca atunci când un adolescent devine emancipat sexual vom avea fie nasteri în afara casatoriei, avorturi, si implicit familia e distrusa inainte ca ea sa se formeze sau ulterior, dupa formare, prin divortul specific varstei de 30 de ani.

  Odata ce un copil a avut doi parteneri sexuali sau o femeie a avut doi parteneri sexuali pâna la varsta de 30 de ani, doar 44% din cei casatoriti vor mai aveao relatie stabila cu partenerul de viata. Mai mult de jumatate divorteaza pâna la aceasta varsta. Vedem aici o distrugere a familiei pe termen lung. De asemenea, copilul inceteaza sa se mai roage. Stim asta: când esti activ sexual si nu esti casatorit sigur nu mai mergi la biserica. Poti insa sa te intorci în biserica, sa te caiesti si sa incepi o viata noua.

 [Nota AFR: partea a doua a prelegerii d-lui Fagan o vom publica saptamina viitoare)

  AFR va recomanda: Privind ideologia contemporana sexuala promovata de ONU va sugeram materialul alaturat recent publicat si care enunta “drepturile sexuale” ale tinerei generatii. http://www.ippf.org/NR/rdonlyres/9CDED64D-5750-41A1-994D-E7D35D0F1580/0/Exclaim.pdf Titlul e sugestiv “EXLAIM! Young people’s guide to “sexual rights: an IPPF declaration.” (“EXCLAIM! Ghidul tinerilor privind drepturile sexuale!”) Il recomandam nu doar parintilor ci mai ales invatatorilor, profesorilor, preotilor, pastorilor si liderilor de tineret. El ilustreaza confuzia pe care forurile internationale cauta in mod deliberat sa o insereze in mintile inca neformate ale tinerei generatii. Uitati-va la pozele din manual. Toti tinerii zimbesc si sunt fericiti! Fie cu persoane de sex opus fie cu persoane de acelasi sex, fie ca sunt infectati cu boli transmisibile sau nu. Ghidul acesta s-ar putea sa devina miine curricula copiilor nostri la scoala, ori subiect de bacalaureat!

 30 DE PARLAMENTARI PROMOVEZA PROSTITUTIA IN ROMANIA

 Dupa cum unii deja poate ati aflat, pe 21 iunie Camera Deputatilor a respins proiectul de lege al d-lui Vasile-Silviu Prigoana de legalizare a prostitutiei in Romania. Salutam acest vot ca unul care intareste moravurile si valorile in tara. Votul final a fost de 225 contra, 30 pentru si 28 de abtineti. Aici e lista celor 30 care au votat pentru legalizarea prostitutiei: Tabara Valeriu (PD-L), Rizea Cristian (PSD), Popeanga Vasile (PSD), Orban Ludovic (PNL), Olosz Gergely (UDMR), Giurgiu Mircia (indep.), Adomnitei Cristian Mihai (PNL), Martin Eduard-Stelian (PSD), Vasilica Radu Costin (PSD), Croitoru Catalin (PD-L), Negoita Robert Sorin (PSD), Novac Cornelia Brîndusa (PD-L), Lese Doru Brasoan (PD-L), Pálfi Mózes Zoltán (UDMR), Spînu Teodor-Marius (PD-L), Zamfirescu Sorin Stefan (PD-L), Damian Ioan (PSD), Stan Nicolae (Indep.), Vîlcu Samoil (PD-L), Béres Stefan Vasile (UDMR), Olar Corneliu (PD-L), Lupu Mihai (PNL), Dascalu Constantin (PD-L), Petrescu Petre (PSD), Tita-Nicolescu Gabriel (Indep.), Buta Sorin Gheorghe (PD-L), Gherasim Vasile (PD-L), Edler András György (UDMR), Popescu Adrian (PD-L).

  Va rugam cititi cu atentie numele acestor deputati. Ii recunoasteti pe cei care va reprezinta in Parlamentul tarii? Ce valori au, impartasesc si promoveaza? Amintiti-va de ei in 2012 daca vor candida din nou si sanctionatii si d-tra printr-un vot NEGATIV.

 Nume notabile dintre cei care s-au abtinut de la vot: Axenie Carmen (PD-L), Voinescu-Cotoi Sever (PD-L), Axenie Carmen (PD-L), Sandru Mihaela Ioana (PD-L), Paleologu Theodor (PD-L), Ciuhodaru Tudor (PNL).

  Lista oficiala a voturilor se afla aici: http://www.antiprostitutie.ro/2011/07/03/propunerea-de-legiferare-a-prostitutiei-respinsa-definitiv/

 PENTRU ROMANII DIN SPANIA:

 Colegii din Spania sunt foarte activi in promovarea abstinentei la adolescentii spanioli. Recent, d-l Benigno Blanco, Presedintele lui Foro de la Familia, a tinut o prelegere privind ideologia sexuala seculara promovata de guvernul socialist spaniol in rindul tineretului din Spania, inclusiv al copiilor nostri care locuiesc acolo. O recomandam romanilor din Spania si tuturor celor care inteleg spaniola. Inregistrarea video, lunga de putin mai mult de o ora, o aflati aici: http://www.youtube.com/watch?v=H_XU-f0_iw4

  ANUNT – TABARA PENTRU COPIII ORTODOCSI

  ASCOR (Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi) organizeaza tabere pentru copii ortodocsi la Valea Plopilor. Cei interesati sunteti incurajati sa accesati detaliile cit mai curind. Timpul este scurt. Anuntul ne-a parvenit doar saptamina aceasta: http://www.dragosalbei.ro/vacanta-turism/46-tabere/133-tabere-de-primavara-vara-ascor-national-2011-ascor-asociatia-studentilor-crestini-ortodocsi-romani

 VESTI BUNE DIN TIRGU JIU

  Un cititor din Tirgu Jiu ne-a scris recent despre infiintarea acolo a unei organizatii profamilie “Organizatia pentru ajutorarea familiei – Estera”, organizatie pentru ajutorarea femeilor si mamelor abuzate fizic si a copiilor lor. Cei care doriti sa dati o mina de ajutor va rugam sa ne contactati pentru a va conecta cu persoanele in tema.

  CONFERINTA EUROPEANA A ORGANIZATIILOR PROFAMILIE

 Intre 27 si 30 iunie a avut loc la Bruxelles conferinta anuala a organizatiilor profamilie si proviata din Europa. Au participat organizatii din 32 de tari europene si Statele Unite. Romania si Moldova au participat si ele. Din partea Romaniei am participat noi, Alianta Familiilor din Romania, fiind reprezentati acolo de d-l Petre Costea, Presedintele AFR, iar din Moldova a participat d-na Elena Catisev, lidera tineretului crestin democrat din Moldova. Conferinta a fost un succes, la finalul ei participantii lansind un comunicat de presa pe care-l puteti citi aici: http://familiokratosen.blogspot.com/ Participantii au afirmat in unison valorile familiei si ale vietii, si necesitatea implicarii tuturor oemanilor de buna credinta in promovarea acestor valori crestine in Europa.

  Pe parcursul conferintei, d-l Petre Costea s-a intretinut si cu unii lideri profamilie din Parlamentul European, printre ei d-l Martin Kasler, europarlamentarul german care a lansat prima initiativa cetateneasca paneuropeana de dupa adoptarea Tratatului de la Lisabona. Despre aceasta initiativa am mai scris, ea vizind instituirea in Europa a zilei de Duminica ca zi de odihna. D-l Kastler si-a exprimat aprecierea fata de faptul ca AFR promoveaza acest proiect in Romania si a apreciat miile de semnaturi pe care d-tra deja le-ati dat anul trecut in sprijinul acestei initiative. D-l Kastler ne-a insarcinat sa va transmitem salutarile personale si apreciele deosebite pentru pozitiile profamilie si proviata pe care AFR le promoveaza in Romania si Europa. D-l Kastler esta tatal a 4 copii.

 Tot pe parcursul conferintei, d-l Petre Costea s-a intretinut si cu congressmanul american Chris Smith (R-New Jersey) si sotia dinsului Marie Smith. D-l Smith cunoaste si el indeaproape eforturile pe care AFR, Pro Vita si alte organizatii din Romania le fac pentru promovarea valorilor si a vietii. Dinsul este un prieten foarte apropiat al Romaniei, a vizitat Romania inca pe la inceputul anilor 80, si simte o mare durere pentru copiii nenascuti avortati in Romania. Nadajduieste sa viziteze Romania in viitor si va vom anunta din timp. Atit el cit si sotia dinsului transmit salutari calde si aprecieri tuturor romanilor si organizatiilor provalori din Romania care promoveaza valorile. D-l Smith este un adevart campion international al valorilor crestine.

  In cadrul conferintei au conferentiat si alte personalitati iluste, cum ar fi d-l Luca Volonte, avocatul international Roger Kiska, si europarlamentari crestini spanioli. Din grupul de europarlamentari din Romania au participat la conferinta doar d-l Laszlo Tokes si Csaba Sogor.

  Pe 30 iunie a fost organizata o dezbatere in Parlamentul European pe tema raportului dintre secularism si credinta la care au fost invitati sa ia parte si participantii la conferinta. AFR a participat si ea la dezbateri. Un rezumat al dezbaterii poate fi citit aici: http://www.europeandignitywatch.org/reports/detail/article/controversial-debate-on-secularism.html?utm_source=Mailman&utm_medium=Email&utm_content=Subscriber#1222&utm_campaign=Platform+for+Secularism/Traineeship+EDW.ThV80irDDas.facebook

 SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA!

  Va multumim pentru semnaturile constante pe care ni le dati in sprijinul Declaratiei de la Timisoara. Ne apropiem de 6.600, dar dupa cum stiti, tinta este de 7.500. Deci, mai este loc. Va rugam continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cit mai multi sa o semneze.

  Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura d-tra nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)

  Declaratia accepta doar o singura semnatura pe adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”

  Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

 VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://www.alianta-familiilor.ro..

  FACETI-NE CUNOSCUTI!

  Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

  ANUNTURI

 Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

http://www.alianta-familiilor.ro.

MÂINI CARE UCID!

by Alianta Familiilor din Romania

 

Privind titlul editiei de astazi am oscilat intre  “Mâini care ucid!”  si  “Doctori care ucid!”  Pentru  ca doctorii zilelor noastre ucid.  Cu mâinile.


Primesc licente la absolvirea facultatilor nu doar sa vindece ci sa si ucida, iar in facultati invata nu doar sa vindece ci si sa ucida.

Asa incât acelasi mâini care vindeca, si ucid. Ucid de câteva decenii, spre deosebire de colegii de breasla cu multe decenii sau secole in urma. Ucid pe bani. Multi se imbogatesc nespus de mult ucigând oameni. Atât nenascuti cât si nascuti. Atât la inceputul vietii cât si la sfarsitul ei. La inceputul vietii ucid in numele unui asa numit drept al femeii de a dispune in mod liber de propriul trup (numit in termeni de “etica morala” ca “dreptul la auto-determinare”), iar la sfârsitul vietii in numele deminitatii umane (numit, tot in termeni de “etica morala” ca dreptul la “autonomia personala.”) Asistam deci la o inversiune totala si radicala a valorilor – contravalorile devin valori si valorile devin contravalori. In cuvintele Profetului Isaia “raul se transforma in bine si binele in rau.” Iar tot mai multor doctori constiinta le este adormita de câstigul pe care-l fac avortând vieti nevinovate. In pas cu delasarea constiintei, etica privind respectul fata de viata s-a modificat si ea radical in mai putin de câteva generatii de oameni. In 1948 juramântul medical, inscris in asa numita Declaratie de la Geneva, afirma “Jur sa am un respect deosebit fata de viata umana, incepând cu momentul conceptiei.” In 1984, insa, ultimele cuvinte (“din momentul conceptiei”) au fost eliminate si inlocuite cu fraza “de la inceputul vietii.” Iar in 2005 si aceste cuvinte au fost eliminate.

In România ultimilor 60 de ani medicii lipsiti de constiinta au avortat peste 20 de milioane de copii. Cu consimtamintul legii si cu aprobarea tacita a noastra a tuturora si a celor dinaintea noastra. Doctorii de fapt au ucis in toata lumea, nu doar in România, de când ideea avortului s-a inradacinat in moralitatea seculara a socetatii incepând cu mijlocul secolului XIX. Studii recente despre care am scris mai pe larg in buletinele noastre informative de marti conchid ca in lipsa avortului astazi am fi pe planeta cu poate 2 miliarde de fiinte umane in plus. In alte cuvinte, in epoca moderna mâinile doctorilor au ucis aproximativ 2 miliarde de copii nenascuti. Nu e greu deci de afirmat ca in societatea moderna cel mai periculos loc pentru un copil este pântecele mamei lui.

Statisticile arata ca in Romania un copil nenascut are o sansa de mai putin de 50% de a vedea lumina zilei. Ati citit corect. Pentru ca in tara noastra peste 50 din 100 de sarcini sunt avortate. Incetul cu incetul ne transformam tara in Tofetul Europei, adica tara in care se savârsesc cele mai multe avorturi de pe continent.

Curios, se afirma ca avortul e necesar pentru a salva viata mamei la nasterea copilului. Asta este argumentul standard si cel mai mult propagat de catre organizatiile internationale care promoveaza avortul. Si este acceptat fara discernamint, in spatele lui aflindu-se sume enorme de bani care-l propulseaza. Dar nu este un argument bazat pe adevarul faptic. Foarte putine femei  mor in timpul si din cauza sarcinii. Incidenta mortalitatii mamelor in cursul sarcinii este cea mai scazuta in Chile, o tara care inca refuza sa legalizeze avortul. La fel si in Irlanda. Copiii nu ucid mamele. Studii publicate recent in The Lancet, publicatia Colegiului Medicilor din Marea Britanie, confirma ca majoritatea covirsitoare a femeilor care mor in timpul sarcinii mor din cauza impactului drogurilor, al lui SIDA, al alcoolismului, si al lipsei de conditii igienice si sanitare pentru purtatea sarcinii pina la capat.

Avortul nu doar transforma Romania in Tofetul Europei, dar ne si distruge ca natiune. Cu cunostinta, aprobarea si indiferenta clasei politice, a executivului si a guvernului. Cultura destructiva si antiviata din Romania e finantata din fondurile publice, costul avorturilor fiind si el acoperit tot din fondurile publice. Adica din banii nostri, al fiecarui cititor al acestor rinduri. Fara ca sa putem spunem ceva. Schimbarile de sex sunt si ele finantate tot din fondurile publice. Oare cit timp poate dainui o tara sau civilizatie care priveste ca normal ceea ce constiinta spune ca este anormal si ceea ce Dumnezeu numeste pacat? Oare nu ar trebui Romania sa faca asa cum fac alte tari, in principal SUA, unde acoperirea costului avortului din fondurile publice e interzisa? Si unde tot mai multe state adopta legi care interzic finantarea oricaror programe de planificare de familie (family planning) din fondurile publice. Un ultim exemplu e Statul Texas unde doar ieri Senatul a votat o lege care interzice finantarea din fondurile publice a spitalelor care presteaza servicii de avort. http://www.lifenews.com/2011/06/08/texas-hospitals-cant-get-tax-funds-if-they-do-abortions/ In ani recenti Senatorul Iulian Urban sugerase un proiect legislativ care ar fi obligat pe alcoolici sa-si plateasca spitalizarea din fondurile proprii. O idee buna, dar una care ar trebui extinsa si in privinta avortului si a operatiilor de modificare a sexului.

Nu suntem singurii care gândim asa. Tot mai multe voci in intreaga lume se ridica impotriva doctorilor lipsiti de constiinta ale caror mâini ucid. In martie am dat peste articolul de mai jos, publicat pe 28 februarie in ziarul londonez Daily Mail, exact pe aceasi tema. Va indeman sa-l cititi cu multa atentie. A fost tradus pentru noi de catre Manuela Grindei, studenta la Iasi si voluntar AFR. Ii multumim. Traducerea este excelenta. Articolul poate de asemenea fi citit in original in limba engleza aici: http://www.dailymail.co.uk/debate/article-1361285/What-hope-doctors-wont-respect-unborn-children.html#ixzz1MW6oqE9v

Ce speranta ne mai ramâne daca doctorii nu respecta copiii nenascuti?

by Melanie Phillips

Este greu de spus care este efectul extrem al culturii noastre politic corecte – modul in care abrutizeaza oamenii sau modul in care ii transforma in automate fara judecata? Amandoua atributele au fost prezente in mod socant in ultimul ghid din partea augustului organism al Colegiului Regal al Obstreticienilor si Ginecologilor. Acest ghid, adresat tuturor medicilor, asistentelor si consilierilor femeilor care iau in calcul un avort, spune ca acestor femei sa li se spuna ca avortul este mai sigur decat a avea un copil. Salbatic: “Este foarte ingrijorator ca medicii specializati in aducerea copiilor pe lume au cazut prada acestui salbatic reductionism.”  La care cineva se poate intreba: mai sigur pentru cine de fapt? Nu pentru copil, evident.

Acesta nu se vrea a fi un comentariu ironic. Pentru ca acesti medici par sa fi pierdut din vedere aici o umanitate elementara. Avortul este – sau ar trebui sa fie vazut ca- in cel mai bun caz, un rau necesar. Unele persoane religioase, desigur, nu accepta nici macar asta. Ei privesc avortul pur si simplu ca pe uciderea copilului nenascut si o crima impotriva umanitatii si a Domnului. Desi vederile lor trebuie respectate, de fapt foarte putini oameni ar vrea reintoarcerea la zilele cand avortul era ilegal.

Statistici incomode

Totusi, exista o neliniste in crestere, foarte raspandita, privind avortul – pe marginea ratei la care se produce, cat si la degradarea valorilor la care a condus. Pentru ca asemenea multor altor masuri eliberatoare, ceea ce a inceput ca un raspuns uman – in acest caz la macelarirea periculoasa a femeilor disperate – s-a transformat in ceva complet diferit. Autorii legislatiei initiale nu au prevazut niciodata ca avortul se va transforma intr-o metoda contraceptiva de rutina. Si totusi asta s-a intamplat.

Cifrele oficiale pentru 2009 arata ca au fost 189 100 de avorturi in Anglia si Tara Galilor- cu nu mai putin de 42,4 % din toate sarcinile femeilor sub 20 de ani terminandu-se prin avort, crescand la aproximativ 60% pentru cele sub 16 ani. Intr-adevar, din 1969, numarul avorturilor la fetele sub 20 de ani a crescut de mai mult de 4 ori pana la circa 40 000 in 2009.

Expertii au spus ca desi s-a facut un mic progres in reducerea ratei sarcinilor la adolescente, cea mai mare din lume in Marea Britanie, avortul este vazut de din ce in ce mai multe femei tinere drept metoda majora de contraceptie. Aceste cifre sunt inspaimantatoare. Avortul ar trebui sa fie ultima solutie. Legea a fost gandita sa conduca la un echilibru intre diverse nivele ale raului. Distrugerea fatului poate fi facuta numai in conditiile in care raul adus mamei de nasterea copilului ar fi considerat prea mare. Aceasta fiindca produsul conceptiei a fost considerat o forma timpurie de viata umana. Si cu toate ca nu i s-a acordat acelasi statut ca unui copil dezvoltat, s-a considerat odata vital sa fie tratat cu respect. A proceda altfel ar fi insemnat devalorizarea vietii insesi si a umanitatii noastre comune.

Ideologia avortului

Ei bine, exact asa s-a intâmplat. Acel echilibru s-a pierdut acum mult timp la presiunea ideologilor proclamand dreptul femeii de a alege, care privesc avortul numai din perspectiva intereselor mamei. Este intr-adevar ingrijorator – chiar daca nu surprinzator – ca insisi medicii specializati in aducerea copiilor pe lume au cazut prada acestui salbatic reductionism. Privita ca simpla procedura, se poate ca nasterea copilului sa fie mai periculoasa decat avortul.

Controversa: “Avortul trebuie sa fie ultima solutie. Legea a fost gândita pentru echilibrarea diferitelor nivele de rau.” Dar sa afirmi ca a avea un copil este o procedura periculoasa reprezinta un act dezonorant de alarmism.  Se ajunge la manipularea psihologica a femeilor care sunt deja intr-o stare vulnerabila. Este o forma de intimidare si un mare abuz de puterea medicala. Si nu numai atât. Ghidul spune de asemenea ca femeilor care se decid daca sa avorteze sau nu sa li se spuna ca majoritatea nu sufera nici un prejudiciu psihologic de la procedura.

Insa ratele bolilor psihice si automutilarii la femei sunt mai ridicate la cele care au facut un avort. In timp ce cauza si efectul nu pot fi probate, este impotriva bunului simt sa spui ca nu exista nici o legatura. “Ratele bolilor psihice si automutilarii la femei sunt mai mari la cele care au facut un avort.” Intr-adevar, dupa spusele consultantului psihiatru prof. Patricia Casey, exista mai mult de 30 de studii aratand o asociere intre avort si trauma psihologica.

Mai mult decât atât, acest nou ghid este cu atât mai extraordinar de vreme ce doctorii sunt intotdeauna obligati sa isi bazeze sfaturile pe circumstantele particulare ale fiecarui pacient. Si totusi acestea sunt sfaturi de baza pentru tratarea tuturor femeilor care se gandesc la avort. Ele nu sunt, prin urmare, adaptate nevoilor fiecarei femei. Ele sunt mai degraba date pentru atingerea unui singur scop – ca toate aceste femei sa faca avort. Aceasta nu e nicidecum o agenda medicala, ci una ideologica – si inca una teribil de inumana.

Doctori fara constiinta

Se pare ca, surprins de vehementa reactiei la acest ghid, Colegiul Regal are dubii acuma privind cuvintele alese. Dar intrebarea ramane cum de medicii si-au pierdut intr-atata simtul moral incat sa dezumanizeze viata in acest fel si sa denumeasca “tratament” manipularea unor pacienti fragili. Raspunsul este ca medicina insasi a fost treptat abrutizata sub impactul avortului.

In 1948,  ca urmare a atrocitatilor perioadei naziste, medicii subscriau la un juramant profesional inclus in Declaratia de la Geneva care continea aceasta clauza: “Voi avea cel mai mare respect pentru viata umana, din momentul conceptiei…” Pana in 1984, totusi, ultimele cuvinte au fost schimbate in “de la inceputurile sale” – si, in 2005, au fost sterse complet. Inceputul vietii a fost exclus din documentul mondial oficial de etica medicala ca fiind prea incomod. Nu se putea permite interferenta cu “drepturile” unei femei sau fete, inclusiv “dreptul” de a avea activitate sexuala fara oprelisti. Produsul initial al conceptiei si-a pierdut astfel valoarea umana.

Intrebarea ramane cum de medicii si-au pierdut intr-atata simtul moral incat sa dezumanizeze viata in acest fel.” Rezultatul acestei schimbari culturale profunde a fost nu numai ca o dilema solemna si chiar tragica s-a transformat intr-o extensie incredibila a alegerii stilului de viata, care a distrus respectul intrinsec pentru viata umana care defineste o societate civilizata, ci a si ajutat la subminarea copilariei si la expunerea tinerelor fete la un rau psihologic si fizic si la exploatare. Convingerea ca singurul rau care poate rezulta din activitatea sexuala a tinerilor adolescenti este consecinta nefericita de a avea un copil a ajutat la promovarea nu numai a normalitatii avortului, dar si la sexualizarea prematura chiar si a copiilor foarte mici.

O societate imorala

Asa dupa cum rezultatele unei investigatii facute de ziarul nostru saptamana trecuta arata, afacerile au ca tinta copiii mai mici de 10 ani pentru petreceri ‘Lipstick and Limo’ si parade de moda in stil american pentru mini-modele, complete cu tiare in stil pageant si defilari in miniatura, ‘pamper parties’ (n. trad. petreceri pentru fete) si sfaturi cosmetice rezervate inainte adultilor. In plus, copiii sunt indemnati de parinti sa faca video-uri YouTube in care canta cantece pop sexualizate sau sub influenta drogurilor, imitand spectacolele provocatoare ale starurilor gen Lady Gaga si Madonna.

A-i trata pe copii ca si cum ar fi mini-adulti in acest mod grotesc ilustreaza inca o data esecul intelegerii ca adultii au datoria de a-si indruma copiii prin a le stabili limitele potrivite si astfel sa ii protejeze de rau. Intr-adevar, daca siguranta individuala ar fi prioritatea 0, societatea noastra ar incerca sa inverseze doctrina dezastruoasa a “alegerii stilului de viata” care a condus la aceasta promiscuitate sexuala nestapanita si a cresterii catastrofale a ratei avortului la adolescente. Dar nu va asteptati ca automatele dezumanizate de la Colegiul Regal al Obstreticienilor si Ginecologilor sa o spuna.

AFR Recomanda:  Populatia de culoare a Americii se impotriveste tot mai mult avortului. Avortul, concubinajul, drogurile si prabusirea institutiei familiei, au decimat-o. In ultimii ani, insa, a devenit tot mai constienta de originile eugeniste si rasiste ale miscarii avortiste inceputa in Marea Britanie la mijlocul secolului XIX. Recent, a lansat DVD-ul alaturat pentru a atrage atentia asupra genocidului prin avort a populatiei de culoare din SUA. http://www.maafa21.com/

Va recomandam deasemenea un album de fotografii despre genocidul impotriva fetitelor nenascute in India. Observati sloganele de pe strazi “Save the Girls! Same the Family!” (“Salvati fetitele! Salvati familia!”) http://news.yahoo.com/nphotos/slideshow/photo//110524/photos_wl_sa_afp/0d2e1aaa1e34ed2d09e40fed34a2488b/

MAINI CARE UCID – MATERIAL VIDEO

Nu doar mainile medicilor lipsiti de constiinta ucid. Si ale autoritatilor. Va sugeram materialul video alaturat privind avortul fortat la care sunt supuse tinerele din China. Veti vedea grafic o tinara insarcinata in luna a saptea agresata in strada, legata de o masa, si fortata sa avorteze. http://www.youtube.com/watch?v=JjtuBcJUsjY. Ce poate fi mai inuman ca asta?

UN DOCTOR ROMAN RENUNTA LA AVORT

Tocmai cind pregateam materialul de astazi am primit buletinul informativ al colegilor de la Darul Vietii care contine un articol miscator despre un doctor care a renuntat sa mai faca avorturi. http://www..darulvietii.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=458:un-medic-renun-la-avort&catid=47:evenimente&Itemid=79

Un medic renunta la avort

de Gerda Chisarau

Dr. Olimpia Oprea, medic ginecolog din Timisoara, a fost data în judecata în septembrie 2009 pentru a nu fi avertizat un cuplu ca exista un anumit risc ca copilul lor sa se nasca cu sindromul Down. În ultimii ani dr. Olimpia avea o retinere din ce în ce mai pronuntata de a mai face avorturi, motiv pentru care a cautat sa-si încurajeze pacientele sa duca sarcina pâna la termen.

Confruntata fiind cu sarcina Mihaelei-Ribana Rosculescu a observat ca exista un risc infim, sub 1: 200, ca copilul sa se nasca cu sindromul Down, un risc pentru care medicii ginecologi  nu obisnuiesc sa trimita pacienta la amniocenteza – o analiza care la rândul ei aduce riscuri mult mai mari, punând în pericol însasi viata copilului.  Seria de analize prezentându-se cu totul neconcludenta pentru existenta sindromului Down la acest copil, într-o faza destul de avansata a sarcinii, medicul a facut doar ceea ce ar fi facut oricare dintre colegii ei, si anume a lasat sarcina sa decurga normal.

Dat fiind si faptul ca legislatia nationala prevede ca avortul dupa 14 saptamâni este ilegal, în afara de cazul când viata mamei se afla în pericol, deci inclusiv pentru cazuri de malformatii sau sindrom Down, decizia medicului Olimpia Oprea a primit ulterior consensul tuturor colegilor ei..

Cu toate ca sotii Rosculescu au câstigat prima faza a procesului, obtinând o despagubire morala si materiala de 10.000 lei, ei nu au fost multumiti, si au facut recurs cerând o despagubire de 48.000 lei. La rândul ei, si dr. Oprea a facut recurs, stiind ca a procedat corect si aducând alte dovezi. Cazul devenind public, Organizatia Provita Bucuresti pentru Nascuti si Nenascuti a contactat-o pe d-na dr. Olimpia  si a sarit în ajutorul ei trimitându-si avocatul la proces. Acesta a fost momentul când d-na dr. Olimpia a luat decizia definitiva de a nu mai face avorturi (!). De asemenea Asociatia Darul Vietii a luat legatura cu dânsa si a asigurat-o ca Biserica Sf. Maria Regina Pacii se afla în spatele ei si se roaga pentru câstigarea procesului – ceea ce a încurajat-o foarte mult sa mearga înainte. Ne-a marturisit ca „a însemnat enorm de mult pentru mine faptul ca m-a sunat parintele Chisarau, chiar înaintea procesului, în ziua respectiva!”

În aceeasi saptamâna din mai a.c. a venit la ea o femeie sa faca un avort, pe care l-a refuzat, marturisind ca ea nu mai face avorturi. Raspunsul femeii a fost: deoarece nu avea încredere în alt medic, a decis sa pastreze copilul! Alta coincidenta semnificativa: Asociatia Darul Vietii organizase în aceeasi luna, în 7 mai 2011, o Veghe de rugaciune pentru Viata în fata Clinicii de Ginecologie Dr. Olaru pe str. Mehadiei, unde lucreaza dr. Oprea, pe lânga jobul primar în spital (!).

Asadar ceea ce s-a întâmplat în cazul acesta este cu totul în ton cu ceea ce recomanda morala crestina  si organizatiile pro-vita: amniocenteza (o procedura prin care se extrage lichid amniotic din uter pentru analize) pune viata copilului în pericol si este interzisa din punct de vedere moral, conducând foarte usor spre eugenie. Un adevarat crestin nu vâneaza bolile copilasilor nenascuti si stie ca trebuie sa poarte de grija pentru cel slab si lipsit de aparare, cel dizabilitat, fie el nenascut sau batrân.

Geneticianul Jerome Lejeune a spus: „Noi vedem cum reapare non-sensul absolut de a învinge boala, suprimând bolnavul! Era nevoie de un Moliere pentru a-i ridiculiza pe acei oameni care discutau cu gravitate în jurul unui bolnav: ‘cine este acest impertinent care nu se lasa vindecat, care îndrazneste sa reziste artei noastre? Sa-l suprimam.’ Medicina devine o nebunie daca ea ataca pacientul, în loc sa lupte contra bolii. Trebuie sa fii totdeauna de partea pacientului, totdeauna.”

Câteva date biografice: Doamna dr. Olimpia Oprea s-a nascut în 22 februarie 1961, Valea Bradului (Hunedoara), a urmat Facultatea de Medicina Generala din Timisoara, unde lucreaza ca medic primar la Spitalul de Obstetrica si Ginecologie „Alexandru Odobescu” din Timisoara. Are un baiat, Tudor, de 12 ani. Medic ginecolog, devotata meseriei ei, a petrecut mai bine de jumatate din viata în maternitate, unde a înfiintat primul sindicat al medicilor si asistentelor din spital. Chiar ea a ajutat peste 1.000 de femei sa dea viata copilasilor pe care îi purtau în pântece.

EVENIMENT PROVITA IN MOLDOVA

Pe 1 iunie colegii de la Coalitia ProFamilia din Moldova au organizat o demonstratie pro-viata la Chisinau. Este primul eveniment de acest gen organizat in Republica Moldova. Ii felicitam si speram ca intregul neam romanesc sa se constientizeze de inumanitatea avortului. In link vedeti articolul in original si poze: http://salvareafamiliilor.com/2011/06/foto-marsul-pentru-viata-si-eu-sunt-copil-am-dreptul-la-viata/

Mai multe organizatii non-guvernamentale si culte religioase au organizat miercuri, 1 iunie, în diferite intersectii din capitala o actiune de sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile copiilor care înca nu au fost nascuti. Manifestantii au cerut autoritatilor statului sa interzica avortul. „Consideram ca avortul este un omor premeditat si cerem autoritatilor abolirea legislatiei care permite avortul în Republica Moldova”, a declarat pentru Info-Prim Neo vicepresedintele Aliantei pentru Salvarea Familiilor din Moldova, Vitalie Marian.

Dupa ce au manifestat în intersectiile de pe bulevardul Stefan cel Mare participantii la actiune s-au îndreptat în mars spre Catedrala Mitropolitana, unde au aprins lumânari în memoria pruncilor avortati de la 1992 încoace. „Din 1992 si pâna în prezent au fost avortati mai multi prunci decât s-au nascut. Daca din 1992 si pâna în 2011 s-au nascut 1,2 milioane de copii, atunci numarul celor avortati este de peste un milion si jumatate”, a mentionat vice-presedintele Aliantei pentru Salvarea Familiilor din Moldova. Sursa stire: InfoPrimNeo Aici puteti descarca albumul foto de la eveniment. Aici puteti accesa reportaje video realizate de ProTV si Moldova 1.

MARSUL HOMOSEXUAL DE LA BUCURESTI

Pe 4 iunie a avut loc marsul homosexual anual de la Bucuresti cu 150 de participanti, cu 50 mai putini ca anul trecut. Ambasadorul SUA si ambasadorul Marii Britanii au participat. Detalii aici: http://www.mediafax.ro/social/marsul-diversitatii-a-inceput-in-capitala-participantii-sunt-imbracati-in-rochii-de-seara-cu-pene-8313827/ Notam ca, spre deosebire de anul trecut, anul acesta ambasadele straine nu au mai emis o Declaratie Comuna in sprijinul marsului. Suntem incredintati ca demersurile pe care AFR le-a fact anul trecut au avut efect.

In mai 2010, 11 ambasade straine au emis o Declaratia Comuna in sprijinul marsului homosexual din 2010, printre ele Cehia, Canada si Africa de Sud. AFR a intervenit direct la ambasada Africii de Sud protestind adeziunea ambasadorului ei la Declaratia Comuna, iar dupa citeva luni de tratative private, ambasadorul Africii de Sud si-a restras adeziunea. Am emis o nota similara Ambasadei Cehiei care insa, prin intermediul Ministerului de Externe Ceh, ne-a dat un raspuns cit se poate de nepoliticos. Am facut deasemenea demersuri pe linga Centrul Cultural Ceh care, spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu s-a mai implicat in mars. Iar tot in vara anului trecut am lansat un boicot al produselor cehe vindute in Romania. In ceea ce priveste Canada, la cererea AFR, Organizatia Femeilor Crestine Canadiene a inaintat o nota de protest Primului Ministru canadian Stephen Harper, criticind adeziunea Ambasadei canadiene la Declaratia Comuna. Am inregistrat deasemenea o nota de protest la Ambasada Olandei. In consecinta, anul acesta, aceste patru ambasade nu am mai participat la mars si nici nu si-au mai mobilizat angajatii sa participe. Concluzia este deci evidenta: daca romanii isi afirma valorile si suveranitatea, rezultatele sunt pozitive.

Cori Gramescu: Se zice despre Cori Gramescu ca e expertul numarul unu al Romaniei in domeniul de fitness. In preajma marsului homosexual si-a exprimat adeziunea fata de mars si de “dreptul” homosexualilor de a se casatori si de a adopta copii. http://www.agentiadepresamondena.com/cori-gramescu-sustine-marsul-gay/

Avem si noi un indemn si o sugestie pentru d-voastra: exprimati-va si d-voastra convingerile si valorile boicotându-i cluburile de fitness! Familia româna nu are nevoie de astfel de modele pentru copiii nostri.

MONICA MACOVEI SPRIJINA MARSUL HOMOSEXUAL

Comunitatea homosexuala din Romania are un sprijinitor de mare vaza, nimeni alta decit europarlamentara PDL Monica Macovei. De citiva ani vine in sprijinul “minoritatilor sexuale” si pune presiune asupra Republicii Moldova sa adopte legislatii favorabile homosexualilor. Va rugam votati afara din parlamentul Europei pe Monica Macovei. Si nu numai pe ea ci pe toti europarlamentarii romani care sprijina sau promoveaza contravalorile, imoralitatea si tot ce este antiromanesc. Pe toti cei carora le este rusine ca sunt romani, le este rusine de valorile noastre traditionale, si sunt “insetati” dupa modelele sociale straine pe care doresc sa le implementeze in Romania. Cu prilejul marsului homosexual Monica Macovei a transmis urmatoarea nota organizatiei homosexualilor romani Accept.

Asociatia ACCEPT, Bucuresti, Romania, Bruxelles, 25 mai 2011

Dragi prieteni, Va multumesc pentru invitatia de a participa la Gay Fest 2011. Inca din anii ‘90 am fost alaturi de voi pentru abrogarea art. 200 si eliminarea discriminarii pe motiv de orientare sexuala din legea penala. Raman alaturi de Asociatia ACCEPT si comunitatea de gay, lesbiene, bisexuali si transexuali, precum si heterosexuali care impartasesc scopul comun de a trai cu demnitate in Romania, cu respectarea tuturor drepturilor, fara discriminare pe orice motiv, inclusiv orientare sexuala sau identitate de gen. Orientarea sexuala este unul din criteriile de nediscriminare prevazute de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (art.21).

Regret ca nu voi putea lua parte la evenimentele festivalului, insa va doresc succes in eforturile voastre de acceptare a diversitatii. Cu prietenie, Monica Macovei

A DIVORTA SAU A NU DIVORTA?

Am primit la redactie urmatoarea nota din partea unui cititor care atesta durerea pe care divortul o cauzeaza in familie. Am modificat textul pentru a-i proteja identitatea: “Traiesc o asemenea drama a divortului si n-am crezut niciodata ca sotia mea va face acest pas spre divort. Suntem de … ani impreuna si avem doua fetite …. Suferinta provocata de aceasta despartire nu se poate exprima in cuvinte. Acum urmeaza partajul care ma obliga pe mine ca tatal a celor doua fetite care au ramas cu mine sa impartim toate bunurile si neavand bani s-o despagubesc mi-a pus casa in vanzare si voi fi obligat sa parasesc locuinta unde acele doua fetite au deschis ochii prima data, deasemenea trebuie schimbata scoala, colegii, profesorii etc, etc. Ce poate fi mai cumplit pentru copii decat ceea ce se intampla acum cu noi? Pe ea n-o intereseaza copiii si nici situatia afectiva a lor cu atat mai mult cu cat este o femeie religioasa ortodoxa. … Acum merc (sic!) la Psiholog pentru ceea ce mi se intampla si sper sa nu cad psihic sau fizic din cauza acestei despartiri. Daca puteti sa-mi scrieti ar fi foarte bine, ma ajuta mult discutiile pozitive si incurajatoare.”

APEL: Rugam pe aceia dintre d-tra care sunteti consilieri de familie si doriti sa va implicati in consilierea celor care trec prin situatii similare, sa ne scrieti. Dorim sa alcatuim o lista a unor astfel de consilieri pentru a putea directiona catre ei persoane care doresc sau au nevoie de consiliere, impacare si reconciliere in familie.

ANUNT

Libraria Sophia din Bucuresti va invita la lansarea volumului CRESTINISM DE VACANTA de parintele Constantin Necula, joi, 9 iunie 2011, ora 18.00.

Libraria Sophia va invita la vernisajul expozitiei de icoane: CHIPURI DE LUMINA, iconar: Ruxandra Lacatusi, invitatii si cursantii ei, Invitat: Parintele Visarion Alexa, miercuri, 8 iunie 2011, ora 18.00. Expozitia va fi deschisa în perioada 8 – 17 iunie 2011.

DECLARATIA DE LA TIMISOARA

Datorita d-tra am trecut de 6.200 de adeziuni la Declaratia de la Timisoara. Va multumim. Tinta este de 7.500. Deci, mai este loc. Va rugam continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cit mai multi sa o semneze.

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura d-tra nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)

Declaratia accepta doar o singura semnatura pe adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro..

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la:

contact@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania www.alianta-familiilor.ro.

 

OM AL VREMII LUI

Din Scripturi nu reiese ca apostolul Petru a fost la Roma.

Iar din traditia Bisericii aflam ca nici unul din cei 264 de papi, care s-au perindat la Vatican, nu a purtat numele sfântului apostol. Este deci fireasca întrebarea pe care o pun multi: chiar este papa urmasul direct al apostolului Petru si împuternicitul lui Hristos peste turma Lui?

Absolut previzibil si chiar asteptat de lume, evenimentul trecerii în vesnicii a suveranului pontif întâmplat pe 02 aprilie 2006 a avut o neasteptata nota de spectaculozitate. Parerea de rau a celor care l-au pretuit si iubit s-a împletit în mod ciudat si original cu nevoia lor de a se compara cu el, de a se raporta la el. Nu puteau face asta în nici o alta împrejurare, aceasta era unica. Prin urmare în tot timpul agoniei lui prelungite si în zilele înmormântarii prin toate mijloacele de presa sute si mii de persoane depanau amintiri reale sau închipuite, depuneau marturii, faceau aprecieri, rosteau judecati adevarate sau sublime, ori fanteziste.

 

Dornic sa înteleaga si sa-i ajute în cautarile lor pe cât mai multi muritori, omul nostru cu ochii pe fereastra „lumii crestine’’ si urechile pe canalele ei de stiri a urmarit o parte din cele zise si scrise. Mirarea mi-a fost – zice el – ca nu am întâlnit înca nici un cuvânt de sinteza rostit sau scris de un reprezentant al bisericilor protestante. Iata de ce, pentru cititorii revistei, as vrea sa prezint câteva gânduri pe care le am cu acest prilej, fara pretentia ca ele sa fie sau sa reprezinte nici macar punctul de vedere al confesiunii careia îi apartin.

Suntem egali în fata mortii, dar trebuie sa fim si demni; iar el a fost. Dintr-un barbat puternic, atletic, sanatos, s-a transformat în lungul anilor într-un batrân gârbovit, neputinta trupului fiind la el mult agravata si grabita în comparatie cu altii. Daca este adevarat ca aceasta a fost urmarea gloantelor ce le-a încasat de la atentatorul turc, atunci nu a ramas din punct de vedere crestin în nici un fel dator. Ultimii doi ani de viata au fost pentru el doar un calvar, iar dorintele-i, proiectele ce le visa erau mereu amânate, ramâneau neîmplinite. I-a socat pe cei mai multi când a refuzat sa se retraga din slujba pe care, era limpede, nu o mai putea îndeplini, dar i-a lamurit când a refuzat sa mai fie transportat la spital si sa-i mai prelungeasca medicii agonia. A respectat un crez pe care îl avea si a acceptat în liniste si pace vointa divina; a murit papa, tacut si senin.

Milos si rabdator, zice Pavel în Evrei ca trebuie sa fie un mare preot, iar el a fost. Dupa trei ani l-a vizitat în închisoare pe cel care voia sa-l ucida, si s-a rugat pentru el. Nadajduiesc sa nu-si fi pus mâinile în Numele Domnului pe un crestet criminal si pagân. Efectul unui asemenea gest necugetat ar fi macar asemanator cu a unei maladii Parkinson, de nu mai rau. Nici sovietelor proletare care l-au naimit pe turc sa-l omoare nu le-a purtat dusmanie si nici surorii lui de cruce, biserica ortodoxa rusa, supusa mai mult Kremlinului decât ascultatoare de Hristos; s-a dus în vizita de pace chiar daca au refuzat sa-l primeasca cu onorurile pe care alta data papii le storceau cu forta sabiei. Iubirea crestina sau dorinta de originalitate l-au facut sa se aplece mult spre exponentii cei mai radicali ai cu-rentelor de gândire filozofice si spre religiile pagâne.(!)

 

Este tot atât de adevarat ca pretutindeni unde a calatorit si la resedinta lui domneasca de la Vatican a primit si i-a mângaiat si pe bolnavi, sarmani si deznajduiti. Ca dovada ca nu este în slujba marilor puteri mondiale a respectat si buchisit limbile popoarelor mici, iar în româneste a rostit corect mai multe formule crestine. De altfel cunostea relativ bine cam 15 limbi omenesti si nu se bâlbaia nici în aceea a iubirii dumnezeesti. Atunci însa când s-a rugat pentru iertarea teroristilor de pe 11 septembrie, morti în pacatele lor (1 Ioan 15. 16), a facut-o în mod pacatos si într-o limba de lemn, alta decât cea comunista; dovada ca erezia si opacizarea spiritului nu îi prinde numai pe proletarii atei, ci pe toti muritorii.

Caut printre ei un om care sa înalte un zid, si sa stea în mijlocul sparturii în fata Mea pentru tara, ca sa n-o nimicesc; dar nu gasesc niciunul! (Ezechiel 22. 30)

 

Pâna la marginile lumii trebuie dusa vestea mântuirii, marturia despre Isus, ne cere Sfânta Scriptura, chiar în cuvintele Mântuitorului, si Ioan Paul al II-lea într-un sfert de secol de pontificat a fost cunoscut ca cel mai misionar papa din peste doua sute despre care vorbeste traditia catolica. Oricum truda si roada acestor calatorii nu le egaleaza pe ale apostolului Pavel, care nu calatorea cu nave supersonice si automobile blindate, ci cu vapoare care dadeau în naufragiu, iar slujba nu si-o facea în ovatiile si aplauzele multimii ci în temnite, batai si multe lacrimi, si chiar printre fratii mincinosi.

Am fi dorit sa aflam si care este numarul misionarilor catolici raspânditi prin lumea de acum; cum pregateste si sprijineste Vaticanul aceasta lucrare si mai ales ce roade aduce ea printre pagâni. Stim ca astazi în lume exista în jur de doua miliarde de crestini din care cel putin jumatate sunt catolici, dar nu cunoastem câti din ei figureaza doar la numaratoare, caci formalistii sunt multi de tot. Multimile l-au iubit si pentru ca a pretuit si cultivat tot ce era traditie catolica, cultul Sfintei Fecioare, pelerinajele la Fatima si Jasnagora, vedeniile miraculoase si vindecarile, semnele si minunile divine.

 

A acceptat modificari în canoanele si tiparele liturgice; fara sa promoveze femeile în slujba preotiei a permis la cele mai importante slujbe catolice ca si femeile sa citeasca pasaje din Scripturi, ori sa prezinte un mesaj crestin în versuri. Puteti compara aceasta cu înversunarea cu care unii conducatori locali din adunarile noastre nu accepta sa citeasca si rosteasca norodului decât ei însisi cuvântul de învatatura? Nu stim daca a predicat în vreo biserica protestanta, dar în pelerinaj la Mecca sigur nu a fost si nici baie ritual-purificatoare în râul Gange nu a facut.

 

Îngaduitor si întelept trebuie sa fie robul Domnului, sa nu se certe si sa îndrepte cu blândete pe potrivnici. O spun cu bucurie ca daca Biserica universala-catolica ar fi avut dintotdeauna în fruntea ei câte un om masurat si cumpatat precum Karol Voityla, alta ar fi fost astazi configuratia geografica a raspândirii religiilor pe glob. A uimit nu numai pe contemporani, dar si pe tovarasii lui de slujba prin toleranta fata de toate celelalte religii crestine si necrestine. În antiteza cu cruciadele si inchizitia a înteles sa nu siluiasca nici o constiinta, sa nu abuzeze de nici un privilegiu. În schimb a cerut sincer iertare poporului evreu pentru suferintele pe care acesta le-a îndurat dealungul secolelor din partea catolicilor, a intrat într-o moscheie si a organizat mai multe întâlniri pentru reconciliere între religii, inclusiv cu cele necrestine.(?!)

 

A retractat mai multe excomunicari catolice, dar nu si a lui Martin Luther. A iertat si „fericit, ori sfintit’’ mai multi slujitori catolici de peste veacuri si i-a înscris în calendarul lor crestin. Ar fi nedrept sa nu subliniem si faptul ca a sustinut cu tarie interdictia biblica privitoare la adulter, divort, perversiuni sexuale. Se crede ca ar fi aprobat cu bucurie unificarea cu ortodocsii, daca scaunul papal si primatul ar apartine în continuare catolicilor, ceea ce – se stie – si ortodocsii ar aproba daca ar obtine ei prerogativele conducerii bisericii rezultate dupa unificare.

În ce-i priveste pe protestanti, acestia nu au în momentul de fata doctrina privind un conducator unic, decât Isus Hristos, si ea nu are sanse sa fie impusa dinafara. S-ar putea însa ca în viitor sa fie acceptata din interior, caci pe plan local ideia de lider al adunarii, de conducator unic nu numai ca e-xista, dar se impune cu mare elan si patima.

 

A fost un om de caracter, hotarât, asa cum se cere si se cauta. Dumnezeu a zis: „cau-tati un om si voi ierta Ierusalimul’’ (Ieremia 5. 1), dar si oamenii pe partea lor cauta conducatori integri, hotarâti, luminati. Cine ar putea sa ne spuna astazi cum ar fi aratat harta imperiului comunist daca vechiul conclav ar fi ales în urma cu 26 de ani un papa sud-american vaccinat cu virusul utopiei comuniste de care înca nu s-au vindecat de tot ? Dar istoria razboaielor religioase oare ce traseu ar fi parcurs daca s-ar fi înscaunat un fanatic de care sa recunoastem nici unele din confesiunile crestine nu duc lipsa? Daca ar fi sa retinem doar acest adevar: ca a dat raspunsul istoric la întrebarea lui Stalin „Câte divizii are papa?’’ fiind factorul uman principal care a contribuit la demolarea orânduirii comuniste, si atunci tot vom recunoaste ca Dumnezeu are de lucru printre catolici, ca nici o stapânire si nici un papa nu vine de la sine, ci sunt rânduieli asezate de Dumnezeu pentru o vreme si pentru anumite lucruri bune sau rele, dar care trebuie sa se întâmple, ca fac parte din voia Lui cea tainica si buna, sfânta si desavârsita.

Înainte de a încheia cuvântu-mi plapând de omagiu si a aseza lacrima-mi saraca între miresmele primaverii am si doua întrebari: Daca primim marturisirea oamenilor, marturisirea lui  Dumnezeu este mai mare; si marturisirea lui Dumnezeu este aceasta pe care a facut-o El despre Fiul Sau. Ioan 5. 9 Cine are pe Fiul are viata ; cine n’are pe Fiul n’are viata. V 12

 

Cap al Bisericii ? Orice catolic s-ar simti ofensat daca as pune aceasta întrebare în dreptul bisericii cu peste un milliard de adepti, de aceea o pun în lumina Scripturii, care raspunde fara drept de tagada : nu-mai „Hristos este capul Bisericii’’ (Efeseni 1. 22 ; 5. 23 etc), si nici mare preot macar, Biblia nu recunoaste altul decât pe Isus Hristos (Evrei 3. 1; 4. 14 s.a)

Diferenta între Hristos, capul Bisericii si papa, capul catolicismului pare sa fie scoasa cel mai bine în evidenta de multimile adunate în jurul lor. Pe Hristos Cel Viu îl huiduiau si strigau „La moarte cu El!’’ si „Rastigneste-L, Rastigneste-L !’’ (Luca 23. 21) iar pe pontiful mort îl aplaudau si strigau „Faceti-l sfânt!’’ ( ?! ) Ce este întelepciunea si vointa omului (chiar daca este papa!) în comparatie cu sfintenia, dreptatea si judecata Domnului?

A cui marturie o primim?

Am ascultat si citit zeci si zeci de marturii despre papa Ioan Paul II, si toate au fost frumoase si în mare masura adevarate. Am putea depune si noi neoprotestantii altele tot pozitive, ar putea s-o faca si necrestinii. Dar ca si lui, ne va veni si noua rândul sa parasim lumea aceasta cu stralucirile, laudarosiile si umbrele ei. În fata Scaunului de Judecata al Mielului vom fi rasplatiti, ori pedepsiti dupa cele scrise în acele carti, unde nu a semnat nici un pa-pa, nici un preot sau pastor, si marturia fiecaruia va fi în raport cu împlinirea voii lui Dumnezeu descoperita noua prin Scripturi.

Vorbele oamenilor, slujba lor, biografia unui papa, pot sa fie, poate sa fie frumoasa, sa ne impresioneze, dar mântuirea noastra a fost urzita de Însusi Fiul lui Dumnezeu si noi primim marturia Lui si umblam dupa învatatura Lui, El este Capul Bisericii adevarate a lui Dumnezeu si El ne-a mântuit platind cu sângele Lui pretul rascumpararii noastre. A se vedea Ioan 3. 16 ; F. Ap. 4. 10-12 ; Apoc. 5. 9-10 ; 7. 9-14, etc.

În veci marire Lui ; Numai lui HRISTOS-AMIN

 

Red. „Vremea de acum”

aprilie 2005

 

***

Post Scriptum:

 

Mai mult protestanta decât catolica, Biserica anglicana a fost supusa unui sever examen de spiritualitate exact în zilele mortii papei de la Roma. Se stie ca în decursul anilor cele doua surori rivale s-au întrecut în a descuraja adulterul si a interzice divortul. Masura absolut laudabila atunci când o privim prin prisma învataturilor Scripturii. Dar si înaltele fete bisericesti au si ei slabiciuni omenesti si interese partinitoare.

Asa se face ca arhiepiscopul de Canterbury ignorând mai multe pasaje biblice, a gasit o formula de compromis pentru casatoria dubla, de fiecare parte, a printului Charles cu ducesa Camilla, încât în cele din urma a rostit o rugaciune de iertare si o formula de binecuvântare pentru noii însuratei.

Într-o vreme când printul mostenitor al Danemarcei abia a divortat iar Principatul Monaco este zguduit de urmarile desfrâului casei princiare, pentru sutele de vlastari cu sânge domnesc, prezenti acolo, nu a fost o lectie de spiritualitate ci de imoralitate.

 

În urma cu nu multa vreme într-una din adunarile în care frecventeaza unul din colaboratorii revistei s-a aprins o disputa pe tema despartirii în casatorie si a recasatoririi celor împricinati. Din aroganta sau din prudenta, si nefiind prinsi în sfera acestui interes, o parte dintre „fratii sfatosi’’ au refuzat sa contribuie la elaborarea unei doctrine pentru tema în cauza, considerând ca cea existenta, care incrimineaza divor?ul ?i nu promoveaza recasatoria, este si buna si bine cunoscuta. Exista semne ca atitudinea lor i-a suparat deadreptul pe iubitorii de compromisuri, care, cel putin de data aceea nu au facut vreo inovatie, pastrând regula anterioara. S-a facut însa în mod pacatos referire la faptul ca adunarea generala stabileste regulile, uitându-se ca normele moralei crestine nu le votam, ci le împlinim, iar daca avem esecuri, nu schimbam legile sfinte dupa starile noastre pacatoase, asa cum s-a întâmplat si la britanici : Dupa peste 35 de ani de adulter la casa regala poporul s-a scârbit si a zis cununati-i odata sa nu mai auzim de amanta printului si de curviile palatului. Iar înaltii ierarhi au amestecat lucrurile sfinte cu cele murdare ca sa împace poporul ; au rostit binecuvântarea peste cei care luasera în brate blestemul.

Avem un raspuns pentru toti cei care cauta solutii salvatoare pe calea spre pierzare: Dumnezeu a rostit binecuvântarea pe un munte si blestemele pe alt munte, tocmai pentru ca poporul sa nu le amestece. Pâna în ziua de azi binecuvântarea pentru casatorie se rosteste la altare, iar blestemul la tribunal. Fiecare se face la cererea celor interesati.

Chiar nu stiti ce se întâmpla atunci când ele se amesteca? Avem iata un exemplu, întâmplat în vazul întregii lumi, uitati-va la el si gânditi-va si la ce va urma.

 

Zaharia BONTE

Bruxelles

mai 2011

 

 

SARBATOAREA POEZIEI SI A POETILOR

Cenaclul Scriitorilor din Maramures a sarbatorit, în cadrul întâlnirii din 26 martie 2011, Ziua Internationala a Poeziei, zi fixata de catre U.N.E.S.C.O pe data de 21 martie. Sarbatoarea Poeziei si a Poetilor a fost deschisa de mai tinerii nostri colegi, Anamaria Polgar si Mihai Egli, care si-au marcat astfel si debutul. Dintre membrii traditionali ai cenaclului, au lecturat poetele Adela Naghiu, Rodica Dragomir, Claudia Tomescu, Ioana Ileana Stetco, Florica Bud. Au urmat poetii: Valeriu Sabau si Ion Georgescu, care au citit si din lirica lui Dumitru Fanatean si a lui Gelu Dragos. Un moment aparte a fost recitalul poetului Mihai Ganea, recital pregatit în colaborare cu criticul literar Virginia Paraschiv. Ne-a încântat cu câteva epigrame poetul Ion Bogdan. Nu au lipsit nici poetii Nicolae Scheianu, Dragomir Ignat, Aurel Pop, Ioan Voicu, Ioan Calauz, Vasile Muresan. Oaspete de onoare a fost artistul plastic Ioan Marchis, directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu, Maramures, care ne-a prezentat o elocventa lectie de istorie a culturii reflectata în comorile arheologice descoperite cu ani în urma în localitatea Suciu de Sus. Ioan Marchis a venit printre noi dupa sustinerea cu brio a lectiei sale de istorie maramureseana integrata european, în mediile culturale de la Bruxelles.

Sarbatorirea Poeziei si a Poetilor a continuat, miercuri, 30 martie 2011, cu Seara de Poezie de la Teatrul Municipal din Baia Mare, unde au citit scriitorii Florica Bud si Radu Ulmeanu, programati pentru seara respectiva si prezentati de profesorul Saluc Horvat. Dupa o scurta pauza, au citit în premiera, elevi de la Colegiul ”Vasile Lucaciu” coordonati de profesoara Emilia Mihnea. Seara s-a încheiat cu un recital de poeme al membrilor Cenaclului Scriitorilor din Maramures. Întregul program a fost primit cu entuziasm de spectatorii prezenti.

Serile de Poezie desfasurate la Teatrul Municipal din Baia Mare au loc din doua în doua saptamâni la orele 18.00 sub genericul Poezia de Miercuri. În editiile anterioare si-au prezentat poemele scriitorii maramureseni: Vasile Muste, Echim Vancea, Vasile Morar si Viorel Muresan. Miercuri, 13 aprilie 2011, se vor prezenta în fata publicului, scriitorii Mihai Ganea si Ion Bogdan, prezentati de Virginia Praschiv. Acordurile de pian ale maestrului Petru Damsa însotesc armonios lectura poetilor. Acest eveniment cultural se desfasoara sub egida Centrului Creatiei Populare Maramures, în parteneriat cu Teatrul Municipal Baia Mare, în colaborare cu: Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu, Maramures, Cenaclul Scriitorilor din Maramures, Asociatia Scriitorilor Baia Mare si Revista Nord Literar.

Conducerea Cenaclului Scriitorlor din Maramures aduce multumiri cu acest prilej scriitorului Radu Macrinici, director artistic, precum si întregii conduceri a Teatrului Municipal Baia Mare.

Florica BUD
Presedinta Cenaclului din Maramures
Baia Mare
Aprilie 2011

BELGIA  – BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI?

Ziua de duminica 20 februarie am petrecut-o cu niste prieteni, am vorbit despre multe, inclusiv despre Belgia; stare, perspective, griji, avantaje… Zilele urmatoare am fost putin mai atent la opinii si reactii pe marginea subiectului adus în discutie, asa ca acest episod va fi dedicat reactiilor si parerilor ce am receptionat. Nu doar românii, ci si automobilele Dacia sunt tot mai prezente în Belgia. Se vinde bine Dacia Duster aici!

Adi A este un barbat cu putin peste 30 de ani. A venit prima data în Belgia din dulcea Bucovina pe când era flacaiandru, prin 1994 si apoi a mai batut de câteva ori «cararile Europei» prin Polonia, prin Slovacia, Austria si, nu mai stiu pe unde. Astazi este la casa lui – sot împlinit, tata fericit, gospodar neîntrecut. Locuieste în zona flamanda, dar cu toata familia vorbesc franceza si n-ai zice ca nu-i neamt sau nu stiu care alta „semintie aleasa” dupa ordinea ce domneste la casa lor. Iar dupa belsugul din ea… zici ca este, fara îndoiala, mostenitor – deja intrat în drepturi – al fagaduintelor sfinte. Îl stiu de peste 10 ani, dar ne-am apropiat mult cu prilejul pelerinajului de anul trecut în Tara Sfânta; cu el si cu sotia lui, asa ca tare am tinut sa le aflu opiniile:

Exista dupa parerea lor cam 400-500 de firme belgiene, ai caror proprietari si administratori sunt români veniti aici în ultimii ani. Sigur peste 50 din acestea sunt ale unor persoane care sunt membri sau frecventeaza Biserica Româna Elim Bruxelles. Deschiderea unei firme sau asocierea într-o firma este si ramâne deocamdata una din posibilitatile pe care cei doritori le au la îndemâna pentru a-si legifera sederea în Belgia. Spre deosebire de multi altii, fratele A si sora M, sotia lui, nu sunt cu gândul mereu acasa; pentru ei acasa este aici, detin cetatenie belgiana din 2003. Cred ei ca românii truditori pe pamânt belgian au o demnitate mai aparte: putin pretentiosi în ce priveste confortul si dotarea cu echipamente sofisticate, muncitorii români si-au câstigat în Belgia un bine meritat prestigiu prin curaj, calitate si inventivitate în tot ce fac.

Firmele de constructii ale românilor de aici sunt bine cotate si aducatoare de beneficii de ambele parti, taxele platite catre Statul Belgian au greutate. Nu are o parere prea buna despre cei care si-au inclus si numele în sigla firmei, mai ales ca numele lui este axiomatic ; firma daca da faliment – ca asta este un fel contragreutate pe grapa – apoi sa nu-mi fie târât si numele în noroi, zâmbeste Adi cu subânteles. Altfel nu vrea sa ne spuna câte ceva si despre românii de aici cu firme falimentare, macar ca n-ar fi prea multi…

Nu exista în casa lor o preocupare anume pentru riscul spargerii Belgiei, nici pentru dezlegerea itelor conflictului dintre flamanzi si valoni ; mai degraba sunt interesati si doritori sa participe la proiecte bisericesti. Ar dori ca Biserica româna din Capitala Europei sa tina pasul cu standardul social de viata al membrilor ei: un centru de recreere dotat cu tabara pentru elevi, terenuri de sport, sala de conferinte si cursuri teologice, sala de cult si câteva apartamente pentru oaspeti, situat într-o zona linistita înafara aglomeratiei urbane ar fi un proiect pe care l-ar saluta, ba chiar li se pare ca daca am fi avut o conducere cu viziune mai clara, mai larga si orientata înspre nevoile oamenilor pe toate planurile, acesta s-ar fi putut afla în derulare.

Despre numarul real al românilor traitori acum în Belgia nu risca sa se pronunte, dar cifra de o suta de mii li se pare reala, cu precizarea ca în ritmul prezent ea se poate dubla în cel mult doi ani. Doamne ocroteste-i pe români!

Am tinut sa aflu si opinia lor despre prima parte a documentarului «Belgia-butoiul…». Raspunsul a fost simplu, direct, încurajator: Adevar bine spus, important de stiut, ati vorbit parca si în locul nostru, fiti binecuvântat!

Scurta cuvântare a pastorului Raymond Vandepute din seara aceleasi zile la Biserica Româna Elim, unde adunarea generala de sfârsit de an nu s-a putut tine din prea slaba participare, a fost parca sora geamana cu textul ce cu o zi înainte l-am scris. Un belgian flamand si un român belgian uniti în acelasi gând, preocupati de acelasi obiectiv, nu degeaba a facut fratele Daniel B supozitia ca as fi scris textul dupa cuvântare… Nu, nu l-am scris dupa, ci înainte. Din cuvântarea pastorului autohton care i-a asezat adânc în inima sa pe români, ca de altfel si pe alti credinciosi straini din Belgia, voi retine doar doua aspecte:

– Spre deosebire de alti gânditori, pastorul nostru traieste cu teama ca, sub ochii lui, Belgia se va afunda tot mai mult în pacatul neascultarii de Dumnezeu, în necredinta si îmbuibare, stari care induc fara îndoiala vrajba, dezmembrarea, lipsa unitatii si a întelegerii. Îsi leaga sperantele mai mult de strainii din Belgia care prin rugaciunea lor si prin fapta lor nu vor lasa sa se stinga flacara credintei, care ardea odinioara pe aceste meleaguri. Îmi doresc mult sa pot pune în tipar macar cele doua întrevederi cu dânsul, absolut edificatoare.

– Recent a demarat o actiune de post si rugaciune pentru tara, s-a adresat catre zeci de pastori evanghelici, iar cei care au raspuns primii au fost cei straini : brazilieni, portughezi, congolezi… Se întreaba abatut: oare românii nu sunt informati, ori sunt nepasatori, adica inconstienti, nici macar de valabilitatea textului biblic din Ieremia pentru diaspora iudaica… Sau cel din 2 Timotei 2. 1-3 «Va îndemn dar, înainte de toate, sa faceti rugaciuni, cereri, mijlociri, multumiri pentru toti oamenii, Pentru împarati si pentru toti cei ce sunt înaltati în dregatorii, ca sa putem duce astfel o viata pasnica si linistita, cu toata evlavia si cu toata cinstea. Lucrul acesta este bun si bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru…» si altele? Cert este ca si de data aceasta, ca de multe alte dati fruntasii nostri au lipsit de la astfel de actiuni…

– Legatura pe care dumnealui a facut-o între familie si patrie, între relatiile dintre parinti si copii cu cele dintre populatia unei tari si conducatorii ei mi s-a parut absolut reala si binevenita. Priviti cu atentie referinta citata din Scripturi si trageti si dumneavoastra concluziile cuvenite :

«El va întoarce inima parintilor spre copii si inima copiilor spre parintii lor, ca nu cumva la venirea Mea sa lovesc tara cu blestem. » – citat din Vechiul Testament, Maleahi 4. 6
A doua zi stirile alarmante ne-au coplesit: alerta cu bomba la Tribunalul din Charleroi, plic cu pudra alba (antrax) la posta din Tournai, busculada cu evadare la închisoarea din Namur… Pâna seara s-au linistit si/ori dezmintit toate. Dar sa fie oare numai linistea dinaintea furtunei? Ca pastorul nostru chiar nu glumeste.

Monica A împreuna cu sotul ei, amândoi absolventi de conservator, sunt în Belgia de peste 4 ani cu cei doi copii. Dupa ce a lucrat o vreme la menaj face acum cursuri intensive de limba franceza si  limba flamanda. Sotul ei lucreaza în continuare pe santierele de constructii, dar au proiecte îndraznete. Se apropie de 40 de ani si nu pot sa nu le urez succes ; ba chiar sa ma rog pentru nazuinta lor de a vedea o scoala româneasca de muzica aici în Capitala Europei. Iata ce zice Monica :

„Lumea vorbeste despre separarea Belgiei, dar curentul pro-belgian ia amploare. Zeci de mii de oameni participa la manifestatiile pentru unificarea tarii – în fapt lupta împotriva dezmembrarii (n.r.) – si la tot mai multe ferestre ale locuintelor este arborat tricolorul rosu-galben-negru.

„Touche pas à mon pays – Raak niet mijn land!” („Nu te atinge de tara mea!”), este deviza ce poate fi vazuta pe tot mai multe autocolante si tricouri. ” «De mult nu am mai citit un text pâna la capat si nu l-am gasit atât de ancorat în realitate, atât de bine motivat ; astept sa citesc si episodul urmator, sunteti chiar bun cunoscator al tarii si prieten al poporului ei. Asa se cuvine, bravo române!» – îmi marturiseste doamna Camelia B.

Chemat de curând în slujba, pastorul D are pareri mai alambicate despre criza politica din Belgia, asa cum si eu aveam asteptari mai înalte de la dumnealui : La cele patru guverne regionale care exista, îmi spune fratele pastor, nici nu ar mai trebui un guvern federal. De retinut ca multi din prietenii mei români au stiinta si pareri mai aparte despre politica belgiana, precum cea de fata. Totusi cei mai multi nu au nici o parere, nici o cunostinta.

Parlamentul Belgian este doar unul, cel federal, compus din doua camere; nu exista unul valon si unul flamand cum au sustinut unii, iar guvern propriu are fiecare regiune; Flandra, Valonia si Bruxelles – capitala ; mai putin regiunea germanofona, care numara circa 70 de mii de locuitori, adica, aproximativ populatia unui orasel. Totusi ca un simbol al democratiei europene si respect pentru marele vecin din sud – Germania – vorbitorii de limba germana din preajma orasului Liége au obtinut pentru limba lor statutul de a treia limba oficiala în Belgia. Doar atât. Autonomia locala exista în Belgia, dar este limitata si face acum obiectul nesfârsitelor negocieri între flamanzi si restul mâncatorilor de cartofi prajiti.

La ce ar mai trebui guvern federal, când treburile curente si economia merg mai bine fara de el ?, se întreaba retoric domnul pastor româno-belgian ! Poate ar fi mai necesar sa alcatuiasca un guvern pentru populatia musulmana… ca aici în Belgia, ea este mai numeroasa si cu mai multe probleme… a continuat interlocutorul meu.

Am stat de vorba si cu niste cetateni flamanzi mai moderati :

„Nu ma pasioneaza politica si nu am ambitii de vreun fel, dar Barth Wawier are dreptate, numai ca nu este acum momentul potrivit pentru despartire’’ – ne spune domnul Kuhn, un batrânel iesit de curând la pensie. A lucrat la Uzinele Ford si este un foarte bun vorbitor de limba franceza si un sustinator moderat al cauzei flamande.

În schimb Alexander, caruia i-am renovat partial casa, îsi rupe limba ca mai toti flamanzii, când si-o învârte în graiul latin ; o face însa cu multa ambitie. Dornic sa vorbeasca mult si multe în franceza a facut progrese enorme în a vorbi limba lui Moliére în cele trei saptamâni cât ne-a fost gazda. Se zice ca multe lucruri le învatam mai usor de la cei care nu le stiu, ori le stiu foarte precar…

Dupa parerea lui despartirea flamanzilor de valoni nu are vreo miza ; e bine si împreuna, ar fi bine si separat, dar un lucru ramâne : flamanzii au totdeauna dreptate (cred ca din cauza imperfectiunii limbii n-a precizat «…si atunci când n-au »!  – n.a.) si ei nu fac niciodata compromisuri. Ei gândesc simplu, eficient, rational. Simpatic si prietenos, domnul Alexander, cred sa fie tipul de flamand obisnuit si asemeni lui, cei aproape 6 milioane de flamanzi belgieni se vor multumi doar cu unele reforme ceva mai radicale ale politicilor fiscale belgiene, între care legea refinantarii este nodul gordian care trebuie taiat : De ce sa plateasca statul federal ajutoare sociale si sa asigure tot felul de facilitati celor care nu muncesc, celor care aleg sa se stabileasca în Belgia, desi asta nu este patria lor ? De ce sa poarte flamanzii în cârca lor pe cei lenesi si betivi si smecheri ?! Cum sa acorzi cetatenie belgiana cuiva care nici macar limba tarii nu se sinchiseste sa învete? Aceasta este, de fapt, întrebarea la care nici ultimul mediator, domnul Waterbeek, presedintele executiv al celui mai moderat partid flamand nu gaseste raspunsul cel mai potrivit si de toti acceptat, solutia care sa scoata Belgia de astazi din impas, desi se vorbeste mereu de progrese…

Ultima duminica am petrecut-o iarasi în Biserica Româna ELIM din Bruxelles, unde ne-am rugat si pentru pacea în Belgia si pentru binecuvântare în România si pentru liniste sociala si vremuri mai bune în lume. La iesire câtiva crestini au tinut sa-mi multumeasca pentru articolul despre Belgia, despre pulbere, despre butoi si pulberea din el… Între ei pastorul baptist Nicolae R, ale carui vorbe le-am retinut spre stiinta tuturor « Sunt interesat în mare masura de politica ; de cea europeana, de cea româneasca si bineînteles belgiana, asa ca ma întreb ce s-ar întâmpla si cum ar arata ziarele si jurnalele de stiri europene daca România ar traversa o criza politica de asemenea amplitudine ? În fapt Belgia se înscrie în trendul european: Tara Bascilor, Irlanda de Nord, Nordul Italiei, toate butoaie cu pulbere… Situatia, desi aparent calma, este grava, ati facut bine sa atrageti atentia: îmi pare rau ca nu le am cu scrisul sa va pot ajuta, dar va apreciez straduinta si viziunea’’.

Multumesc, domnule pastor, ma bizuiesc si pe rugaciunile dumneavoastra si ale Bisericii baptiste române Betel Bruxelles. Dar despre Bruxelles-ul European în episodul urmator, acum mai adaug un ecou sosit din tara, tocmai de la Mangalia, unde un brav pescar si iubitor de carte si de natura, pensionar, îmi scrie «Interesanta stire asta despre Belgia, nu stiu cum se face ca nici în jurnalele radio-televiziunii, nici prin ziare, nicaieri n-am bagat de seama sa fi suflat cineva o vorba… Ai vrea sa revii dumneata cu noutatile ce se deruleaza?»

Sa traiesti, neica, sa traiti dragi români – cu pace si în belsug ! Noi aici avem cam de toate si din toate câte putin, Domnul Sfântul binevoieste sa ne poarte de grija prin al vietii val.Voi reveni cu voia Lui.
—————————————
Foto: Instantaneu din Biserica Româna Elim Bruxelles în timpul serviciului divin de duminica dimineata. Aici se aduna de regula peste o mie de credinciosi la închinare, iar la adunarea generala recenta a fost confirmata propunearea conducerii de a nu mai primi noi membri. Hotarârea ni se pare corecta si acoperitoare având în vedere ca în Belgia la început de an 2011 exista cam 30 de adunari ale fratilor români din confesiunile evanghelice. Cine ne spune câte biserici ortodoxe sa fie? Pâna acuma am stiinta de cinci. (n.a.)

Zaharia BONTE
Sombreffe, Belgia
20 martie 2011

Cinquantenaire – Muzeul Regal de Arta si Istorie

Muzeul Cinquantenaire, situat in parcul cu acelasi nume din Bruxelles, este destinatia cea mai importanta dintre muzeele Regale de Arta si Istorie. Intrarea in aceasta cladire construita in secolul al XIX-lea, la cererea regelui Leopold II, te lanseaza intr-o calatorie fascinanta de explorare prin timp si spatiu pentru a-ti pune in fata istoria umanitatii si a civilizatiilor sale.
Vom descoperi aici colectii din toate domeniile de arta, exeptand pictura, de pe cele cinci continente, mai putin din Africa sub-sahariana. Acestea sunt impartite in patru  sectiuni principale: antice, arheologia nationala, civilizatiile noneuropene si artele decorative europene. In total muzeul detine in jur de 650.000 de piese, asezate pe mai bine de 60.000 de mp in sali de expozitie si de rezerva, facand din muzeul Cinquantenaire cel mai mare muzeu din Belgia.
De asemenea, in mod regulat au loc expozitii temporare de inalta calitate, organizate pentru a descoperi si alte fatete ale istoriei artelor, precum si alte activitati culturale si educative.

Originile muzeului Cinquantenaire

Din secolul al XV-lea pana in secolul al XVII-lea, cadouri diplomatice, suveniruri si curiozitati care apartineau ducilor de Brabant si mai tarziu arhiducilor de Habsburg, au fost expuse in arsenalul regal, o sala mare din palatul Coudenberg, primele colectii care si-au gasit locul in Muzeul Regal de Arta si Istorie. Din pacate, multe dintre aceste comori au fost transferate la Muzeul Imperial din Viena.
In 1835 tanarul stat belgian deschide un muzeu de arme vechi, armuri si obiecte de arta numismatica sub conducerea contelui Amédée de Beauffort, cu ambitia de a vedea statul independent dintr-o perespectiva istorica. Colectiile au fost aduse la Palatul Industrial, acum aripa stanga a Muzeului Regal de Arte Frumoase din Belgia. Institutia a devenit mai tarziu cunoscuta sub numele de Muzeul Regal de Armuri, Antichitati si Etnologie. Colectiile sale au fost mutate la Porte de Hal, iar atunci cand Porte de Hal a devenit neincapator pentru a gazdui numarul tot mai mare al exponatelor, s-a decis separarea colectiilor. Sub conducerea noului sef conservator Eugène Van Overloop, obiectele din antichitatea clasica au fost mutate in 1889 in palatul Cinquantenaire. In 1906 si colectia etnografica a fost trimisa acolo. Colectia de arme si armuri a ramas la Porte de Hal, iar noul complex muzeal din Parcul Cinquantenaire a luat apoi numele de Muzeul Regal de Arte decorative si industriale.
In anul 1912 s-a nascut Muzeul Regal din parcul Cinquantenaire. Dupa construirea Muzeului Armatei in1922, adapostit de asemenea in parcul Cinquantenaire, s-a decis sa se aleaga un nou nume, pentru a se evita confuzia. In 1926, deci, numele Muzeul Regal de Arta si Istorie a devenit numele oficial si inca mai este si astazi.
In 1925 Jean Capart il succede pe Eugène Van Overloop. In timpul mandatului sau, muzeul devine o institutie stiintifica de frunte. Perioada interbelica a fost una benefica pentru muzeele din Cinquantenaire: numarul colectiilor a crescut, au fost create diverse centre de studiu si fondurile pentru acestea s-au inmultit.
Odata cu al doilea razboi mondial activitatile muzeului s-au oprit brusc. Colectiile sale au fost puse la adapost. In 1942 Henry Lavachery a preluat postul lui Jean Capart. Imediat dupa razboi, el a inceput o reorganizare majora a institutiei. In 1946 un incendiu a mistuit o aripa a muzeului. O parte din colectii au fost distruse. Reconstructia a fost lunga si dificila si abia in 1966 s-a inaugurat noua aripa. Lucrarea a fost condusa abil de contele Joseph de Borchgrave d’Altena si mai apoi de Pierre Gilbert. Intre timp acestia s-au ocupat si de largirea colectiilor, printre altele si prin achizitia tapiseriei din seria „Povestea lui Iacov”.
De la mijlocul anilor 70 au fost organizate expozitii temporare majore.
Structura Muzeului Regal de Arta si Istorie
Muzeul este o institutie publica care este parte a unitatilor federale stiintifice. Acesta depinde de ministrul responsabil la nivel federal cu cercetarea stiintifica. Muzeul este impartit in patru departamente, fiecare dintre ele fiind sub conducerea unui sef de departament:
– Antichitate
– Arta industriilor
– Arheologie generala si civilizatii noneuropene
– Muzeul de instrumente muzicale
Departamentele sunt si ele impartite in mai multe sectiuni, in functie de natura colectiilor care le compun. Sectiunile sunt gestionate de catre sefii de sectie. O serie de servicii generale face, de asemenea, posibila o buna functionare a institutiei: serviciul de securitate, administrativ, educational, cultural, de comunicare, de evenimente, de documentare, al expozitiilor temporare, informatic sau tehnic.
In afara de prezentarea vizitatorilor a colectiilor si a expozitiilor temporare, muzeul mai are in plus o munca de culise mai putin cunoscuta publicului larg, dar a carei importanta nu poate fi pusa la indoiala. Aceste sarcini constau in:
– dobandirea si conservarea operelor de arta
– inventarierea fiecarui obiect
– arhivarea documentelor
– colectarea datelor stiintifice cu privire la colectiile muzeale
– efectuarea unor activitati stiintifice
– dezvoltarea si difuzarea cercetarilor stiintifice la nivel national si international
– participarea activa la misiuni stiintifice
– participarea activa la proiecte si reuniuni stiintifice la nivel national si international
– informarea publicului asupra colectiilor, organizarea activitatilor educationale
– crearea unei baze de date cu privire la operele de arta cu acces la public
– publicarea lucrarilor stiintifice si de alta natura pentru public.
Inaugurarea Muzeului de Instrumente Muzicale are loc in 1877. Parte din Conservatorul Regal de Muzica, el a fost creat in scopuri didactice: familiarizarea studentilor cu instrumentele vechi. Doua colectii de instrumente muzicale stau la baza acestei creatii: pe de o parte colectia celebrului muzicolog belgian François-Joseph Fétis (1784-1871), cumparata de statul belgian in 1872, si pe de alta parte o colectie de sute de instrumente indiene de la Sourindhro Mohun Tagore (1840-1914), oferite regelui Leopold II in 1876.
Victor-Charles Mahillon (1841-1924) este primul conservator care a continuat lucrarea predecesorilor sai, constituind asadar cea mai mare colectie din lume. La moartea sa muzeul avea 3.177 de instrumente muzicale.

Colectiile muzeului

Ramasite ale civilizatiilor preistorice, instrumente muzicale, mozaicuri, sticla, ceramica, mobilier, obiecte etnografice din Asia, Oceania, America si lumea islamica, toate aceste lucrari sunt unite cu scopul conservarii lor si de transmitere generatiilor urmatoare. In fiecare an colectiile se imbogatesc cu noi achizitii.
Importanta colectie de textile copte apartine ansamblului de piese de arta crestina sau islamica incepand cu secolul III d. Hr. si pana in secolul al XII-lea descoperite in Egipt. Cuvantul copta provine din qibt, numele arab al populatiei indigene din Egipt, care vine la randul sau din termenul grec aigyptios. Egiptul a fost crestinat in jurul anului 50, iar in timpul secolului al III-lea crestinismul s-a raspandit in randul populatiei indigene. Cu toate acestea in anul 639 incepe convertirea la islamism. Textilele sunt unele dintre cele mai celebre discipline ale artelor practicate de copti. Aceasta colectie insumeaza circa 550 de piese dintre care majoritatea sunt articole de imbracaminte si tesaturi de uz casnic.
Oceania este numele dat continentului format din mai multe insule din Oceanul Pacific. O parte importanta a acestei colectii cuprinde piese din Polinezia al carei pilot este o statuie colosala din piatra, cu o greutate de sase tone si reprezinta, probabil, zeul pescarilor de ton. In 1935 ea a fost adusa in Belgia de o expeditie belgiano-franceza la bordul navei Mercator. Harti si fotografii explica clima si geografia acestei regiuni vaste, precum si originea si cultura locuitorilor.
Colectia costumelor civile si religioase, broderii si textile fac obiectul unei prezentari temporare in sala Errera. Aici hainele, tesaturile, stofa si dantela contemporana ofera o imagine de ansamblu a patrimoniului belgian din acest domeniu.
In aripa dreapta a manastirii, printr-o combinatie a stilurilor gotic-renascentist-baroc, cu vedere spre gradina interioara, isi deschide usile o exceptionala colectie de sticla antica. Acoperind perioada antica pana in secolul al XIX-lea, este in mare parte dedicata productiei din vechile provincii din Belgia.
Colectia artelor decorative europene ofera o imagine de ansamblu a principalelor tendinte stilistice care au inflorit in arta din 1890 pana in 1940, decoratiuni caracterizate prin sculpturi, sticlarie si ceramica.
Muzeul Regal de Arta si Istorie ramane cea mai mare colectie nationala de arheologie din Belgia. Sectiunea de arheologie nationala poseda exponate din mileniile IV-III i. Hr.  Prezenta acestei colectii la Bruxelles, a carei calitate este de invidiat, se datoreaza muncii a doi ingineri belgieni, fratii Siret, care dupa stabilirea lor in Spania in secolul al XIX-lea, au scos la lumina toate aceste documente, podoabe din aur si argint, arme din cupru, textile, ceramica, statui…
Colectiile departamentului de antichitati ies in afara frontierelor belgiene si conduc vizitatorii de la valea Nilului pana la Tibru si Eufrat sau la insulele Greciei continentale. Colectia egipteana ilustreaza mai mult de trei mii de ani de istorie. Antichitatile clasice contin una dintre cele mai mari colectii de vase grecesti, alternand cu sculpturi in lut, statui de bronz si obiecte de uz casnic.
Departamentul civilizatiilor noneuropene reuneste obiecte arheologice, etnografice si artistice originare din America, Asia si Oceania. Africa este reprezentata doar prin colectia islamica din nordul continentului.

Pentru a intelege si aprecia bogatia si diversitatea colectiilor muzeului, acesta ofera o gama larga de servicii educationale si culturale prin diverse activitati, cum ar fi tururile ghidate pentru toate varstele, conferinte, ateliere de lucru, cursuri, etc.
Personalul stiintific al muzeului este dedicat modernizarii patrimoniului prin intermediul unor studii continue de arheologie si epigrafie referitoare la istoria artei cuplate cu analiza in laboratoare si ateliere de restaurare. Rezultatele cercetarilor sunt comunicate publicului prin publicatii, expozitii si intalniri (inter)nationale. Profesionalismul personalului este apreciat de catre institutii academice si stiintifice din intreaga lume.

Tatiana Scurtu-Munteanu

„Ziua indragostitilor” la Bruxelles

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Escapada romantica la Conrad Bruxelles

Palatul Conrad Bruxelles este situat pe prestigiosul bulevard Avenue Louise si ofera cele mai spatioase si confortabile camere din capitala, servicii de neegalat si 17 sali de conferinte de capacitati diferite, variind de la 4 la 800 de persoane.
Hotelul dispune de asemenea de un Bar & Lounge, de un restaurant, Wiltcher Café , precum si un traditional Lobby Lounge. In plus, in perioada mai-septembrie vizitatorii se pot bucura de Terasa Rosie a cafenelei Wiltcher, un paradis al pacii din interiorul hotelului.
Pentru ziua Sfantului Valentin Conrad Bruxelles ofera indragostitilor un pachet special care include:
– O noapte intr-o camera Classic.
– Un mic dejun-bufet la Café Wiltcher sau in camera de hotel.
– Cocktail “Flower Power” la Loui Lounge & Bar.
– O jumatate de sticla de sampanie in camera.
– Bomboane de ciocolata in camera.
– Asternuturi cu petale de trandafir si sapunuri parfumate.

Sf. Valentin la Radisson Blu Royal Hotel

Asezat aproape de centrul istoric si cultural din Bruxelles, Radisson Royal Hotel ofera 281 de camere si 23 de apartamente dotate cu eleganta si confort. Restaurantul Atrium este situat sub o cupola de sticla magnifica, cu lumini incredibile, care contrasteaza frumos cu un perete romantic din secolul al XII-lea.
Restaurantul Sea Grill, foarte apreciat in ghidurile culinare franceze si internationale, este specializat in peste si fructe de mare. Barul Dessiné este cunoscut pentru cocktail-urile sale intr-un decor conceput de catre un caricaturist belgian: locul perfect pentru a incepe sau a incheia seara.
Oferta propusa de Sf. Valentin cuprinde:
– O noapte intr-o camera Design.
– Un mic dejun-bufet somptuos la PebbleWood Corner.
– Cina romantica Valentine’s de 4 servicii pentru 2 persoane la restaurantul Atrium.
– O jumatate de sticla de sampanie in camera de hotel.
– Check-out (15h).

Seductie la Bruxelles Holiday Inn Schuman

Amplasat la numai 3 km de centrul orasului, hotelul Holiday Inn Bruxelles Schuman organizeaza in acest an un weekend extrem de dulce de Sf. Valentin. Clientilor le sunt puse la dispozitie camere cu pat dublu queensize si cu un sortiment bogat de dulciuri, un mic dejun cu sampanie in camera si un voucher pentru o gustare la Patisserie Chez Paul, unde se pot servi clatite si vafe cu ceai sau cafea. Aceasta este o destinatie ideala pentru oamenii de afaceri care doresc sa ramana langa institutiile europene. Hotelul de tip boutique este, de asemenea, foarte popular pentru turistii care doresc sa ramana intr-un loc mai linistit si mai izolat pentru a explora capitala. 59 de camere, decorate cu reproduceri de Picasso, sunt dotate cu aer conditionat si nenumarate facilitati.

Dolce la Hulpe Bruxelles se pregateste sa-l gazduiasca pe Cupidon

Dolce la Hulpe Bruxelles este o destinatie ideala pentru relaxare, situat intr-un cadru natural cu verdeata luxurianta la doar 15 km de aeroport si de centrul orasului. Camerele sale si apartamentele au vedere spre padurea de Zonienwoud si au fost amenajate cu tehnologie moderna si design contemporan. Principalele restaurante „Arga” si „Tree O” ofera o gama variata de culori si arome, bucatarie inovatoare si naturala cu specific local.
Proprietatea are 264 de camere si apartamente, 2 restaurante, 2 baruri, un centru de wellness, 2 terenuri de tenis, un teren de volei si trasee de mountain bike in padurea din jur. Hotelul dispune de asemenea de un Spa Cinq Monde, care se bucura de un decor unic – combina materiale naturale precum lemnul si piatra. Weekend-ul de Sf. Valentin include:
– O noapte in camera dubla.
– Mic dejun bufet.
– Cina la restaurantul Argan, inclusiv cafea, apa si o jumatate de sticla de vin de persoana.
– Surpriza in camera.
– Accesul la piscina acoperita, sauna, baie de aburi si sala de gimnastica.
– Halat de baie si papuci in camera.
– Parcare si WiFi gratuit.

CA LA MAMA ACASA…

Un proiect  pe care l-am avut pe inima de cativa ani a luat chip si forma in ultimele saptamani, fapt ce dovedeste inca o data ca Dumnezeu este bun!  Este vorba de nazuinta noastra de a arata in primul rand cetatenilor Capitalei Uniunii Europene, dar si dumneavoastra, ca Romania este o tara binecuvantata de Domnul, ca oamenii ei sunt harnici si priceputi, ca gusturile noastre sunt alese, rafinate, diversificate si ca merita testate.  Cofetaria Transilvania va dovedi cu prisosinta aceasta. Intelegerea deplina pe care am gasit-o in aceasta privinta din partea a trei prestigioase firme din Romania ne face sa fim optimisti si ne da garantia ca la noi veti fi bine serviti si ca nicaieri in capitala si in toata Belgia nu gasiti gust si arome ca la « Cofetaria Transilvania », ca « la mama acasa… »  Cofetaria Rodna Baia Mare,  cu o experienta  de 20 de ani, laborator propriu si personal  de exceptie, ne pune la dispozitie o gama de prajituri, torturi festive, turta dulce si alte delicatese, ca doar  ce le auzi numele si pofta vine: tort diplomat, savarine, Katy tészta, albinita, amadine, ciocolatine… Dupa ce a ospatat zeci de mii de nuntasi si a urat ‘casa de piatra dulce’ la sute de miri nu doar maramu-reseni si satmareni si salajeni, a venit  timpul  sa ne indulceasca viata si celor plecati si indepartati. 
Fabrica de panificatie romano-germana Grewe din Sibiu si-a castigat deja, de ani buni, un binemeritat prestigiu; produsele lor, intre care vreo zece sortimente de paine, inclusiv cu cartofi, cozonaci si cornulete cu nuca, mac, stafide, rahat, cacao, etc, se gasesc in mai toate marile magazine din tara, inclusiv la supermarketuri. Suntem convinsi ca dupa Germania si Belgia vor urma alte destinatii, ca si romanii din Spania, Italia, Franta… vor avea in curand pe masa bunatati ca la mama acasa. Visul este pe jumatate implinit avand in vedere ca in urma cu doar o luna de zile a intrat in folosinta o hala noua moderna care permite diversificarea si modernizarea productiei. Dar poate mai presus de astea sa fie ordinea nemteasca, disciplina si devotamentul recunoscute pe deplin ale cetatenilor ora-sului cu adevarat european care se situeaza exact in centrul tarii. Cei peste 100 de angajati au ceva din farmecul si darzenia Marginimii Sibiului, din ordinea si disciplina sasilor si din daruirea crestinilor.
 Brutaria Panemar din Cluj este deodata cu revolutia, deodata cu noi si si-a castigat un real prestigiu atat prin calitatea produselor si disciplina muncii, dar mai ales prin gama larga de servicii ce presteaza in domeniu, de la moara pana la cuptor, pana pe masa noastra cea de la mama de acasa. Cozonacii de aici, batoanele, covrigii si alte bunatati va vor convinge. Dumnealor ne stau la dispozitie si cu asis-tenta de specialitate.  Ca aici am deprins taina meseriei si dragostea pentru framantat, dospit, copt…  Capitala recunoscuta a Ardealului, Clujul, locul nasterii, copilariei si tineretii… mi-a ramas cel mai aproape de inima, Aici poposesc motii, ardelenii, moldovenii, aici  isi aduc legumele spre vanzare oltenii, aici investesc austriecii, britanicii, ungurii, italienii…  Aici se coace painea care are gust si romanesc si unguresc si european. De aici vine si numele cofetariei, din centrul si inima  Ardealului.
La multi ani Transilvania ! Eljén Kolozsvàr !! Vive La Roumanie !!! Vive La Transilvanie !!!!
Incepand de Miercuri 22 decembrie 2010,  orele 19.30 (inclus ceremonie si surprize !) la adresa :
Chausseé de Waterloo nr. 344  –  1050  Saint Giles – Bruxelles,  va asteptam cu zambetul mamei, cu bunatati ca acasa, cu stima pentru toti.  Orarul exact il vom anunta ulterior.  
Sarbatori fericite si La multi ani dragi romani !

Vasile B. – 18 dec. 2010 – Aische en Refail – Belgia

1300 de semnaturi pentru o duminica pe luna fara masini in Bruxelles

By Tatiana Scurtu-Munteanu
Petitia este disponibila pe site-ul http://www.dimanchessansvoitures.be si are scopul de a atrage atentia guvernantilor si a obtine de la acestia luarea in considerare a proiectului.
Initiativa cetatenilor „duminici fara masini” de la Bruxelles a adunat deja 1291 de semnaturi in favoarea organizatiei promotoare pentru campania demarata. Pornind de la ideea diminuarii numarului de masini in capitala europeana, s-a ajuns la ideea reducerii acestora prin programul care prevede cel putin o duminica pe luna fara masini.

„Avem deja votul de sustinere al Secretarului de Stat, Bruno De Lille”, a declarat vineri Ilse Simoens, initiatorul acestui proiect, care spera sa stranga 10.000 de semnaturi. Petitia a fost lansata in mai anul trecut. Potrivit lui Ilse Simoens, numarul ciclistilor e in crestere sistematica in saptamana de dupa duminica fara masini.  Astfel inmultirea bicicletelor pe strazi nu poate avea decat un efect pozitiv, in timp ce parerile locuitorilor din Bruxelles sunt impartite. Unii dintre ei fiind de parere ca parcarile imense in afara orasului ar fi mult mai utile, pe cand altii isi doresc macar 12 zile pe an in liniste, aer curat, libertate si buna dispozitie.

Copiii au nevoie de spatiu de joaca

Cei care au semnat petitia sunt fericiti ca exista posibilitatea readucerii in orasul lor a unei zile de „carnaval” pentru copii, un spatiu mai liber pentru cei mici, bulevarde pe care sa poata iesi la plimbare si joaca.

Nu stim insa cati dintre navetistii din Bruxelles au semnat acest proiect, ce spun cei care muncesc la sfarsit de saptamana si cum ar fi o dimineata de ianuarie pe bicicleta…

Bruxelles-ul clasat pe locul 4 in Europa la afaceri

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Orasul Bruxelles a avansat pe locul 4 in clasamentul anual al celor mai bune orase europene in domeniul afacerilor, potrivit rezultatelor obtinute de Cushman & Wakefied, organizatori ai topului de 21 de ani. Pentru a stabili acest clasamanent, Cushman & Wakefied  au avut in vedere consultarea a 500 de lideri de afaceri si 36 dintre cele mai mari orase.

In 2009 capitala belgiana a fost pe locul 5 conform acestui clasament, iar in 2010 ea preceda Barcelona. Londra ramane pe primul loc, inainte de Paris si de Frankfurt.

Primele patru criterii, considerate hotaratoare pentru localizarea unei companii sunt accesul la piata, consumatori si clienti, disponibilitatea si competenta personalului, calitatea telecomunicatiilor si a infrastructurii transporturilor locale, legaturile nationale si internationale.

Bruxelles-ul este pe locul 5 conform criteriul accesibilitatii la piata de desfacere, la consumatori si clienti, precum si accesibilitatea la alte centre urbane, în special prin reteaua TGV. Ramane pe locul doi in ceea ce priveste limbile vorbite si doar pe locul 11 in domeniul telecomunicatiilor si al climatului politic creat de guvernanti mediului de afaceri. In urma sondajului efectuat in randul managerilor, Bruxeless-ul a fost clasat pe locul trei la popularitate, fiind, in general intr-o lupta continua pentru locul trei alaturi de Barcelona si Frankfurt.

Cushman & Wakefied au scos in evidenta o performanta remarcabila a Germaniei, care are patru orase in primele 10 clasate: Frankfurt, Berlin, Munchen, Dusseldorf.

Din 1990 aceasta ancheta ne ofera o imagine de ansamblu privind perceptia corporatiilor despre orasele din intraga Europa si atractivitatea lor. Cu o recuperare lenta dupa recesiune, companiile continua sa se concentreze asupra oraselor care pot oferi un cost eficient si o baza solida investitiilor straine.

In acest an Viena ne surprinde, urcand sase trepte in clasament, situandu-se pe locul 22. Londra este orasul de top datorita transportului urban si a legaturilor internationale, accesibilitatea si disponibilitatea pietei precum si a limbilor vorbite.

Astfel Cushman & Wakefield ajuta la identificarea celor mai bune locatii la nivel national sau global pentru a satisface obiectivele de afaceri. Folosind o abordare analitica, ofera un proces de consultare si investigatie dupa toate criteriile de functionare a unei organizatii si alegerea unor potentiale locatii, prin monitorizarea continua a tuturor aspectelor legate de piata de desfacere europeana si colectarea informatiilor privind tendintele, chiriile sau noile activitati.

Atat Bruxelles-ul cat si celelalte trei orase mai sus clasate s-au mentinut  timp de doua decenii, ajungand in 2010 pe aceleasi pozitii ca in 1990.

NE VORBESC STELELE!

ZahariaB by Zaharia Bonte
Bruxelles, Belgia

Atunci cand André Malreaux a pronuntat celebra formula ,,Secolul al XXI-lea va fi religios sau nu va fi de loc ?’’- invatatii, carturarii, dar mai ales teologii au privit intrebarea aceasta si posibilul ei raspuns ca pe o profetie.    Dar oare s-a gandit cineva ca secolul pe care generatia noastra il trece ar putea fi si vremea unor mari erezii ? Ati bagat de seama ca una nu doar bate la usa, ci a si intrat deja victorioasa ?  Ceas de ceas, clipa de clipa ne asalteaza pe toate caile si canalele, pe toate undele si in toate ziarele, voci mieroase, care ne imbie sa luam aminte ce ne spun astrele. Ati chibzuit vreodata adanc asupra mesajului ce vi se transmite ? ,,Ocazie prielnica pentru plasamente financiare reusite, oportunitati de afaceri, mai ales ilicite, moment prielnic pentru aventuri amoroase, etc…’’ (Sinteza a horoscopului din 13 ianuarie ’98)

Chiar nu v-ati intrebat, niciodata, ce forte dracesti stau in spatele acestor predictii, doar aparent, nevinovate ineptii gazetaresti ? Nu stiti de ce nu ati auzit niciodata la horoscop, formula, sa zicem : o zi tocmai buna pentru munca cinstita ; somnolenta, lenevia, te-ar putea costa astazi mult mai mult decat iti inchipui, sau nu uita sa-ti rostesti rugaciunea ?    Nu dorim altceva decat sa va incredintam ca noi nu ascultam, nu citim aceste speculatii ce se joaca periculos cu soarta oamenilor, si nu ne randuim viata, nu ne incepem ziua dupa sfatul zodiacelor si al horoscoapelor. Nu e un moft al nostru ! E o porunca a lui Dumnezeu !   Noi ne incepem ziua cu rugaciune, cu cantare, cu Biblia, cu Dumnezeu ! El ne calauzeste si ne ocroteste, El ne controleaza destinul. El este bun si iubitor ; ba este chiar gelos !   Dumnezeu ne porunceste  ,,Sa nu ghiciti dupa varcolaci sau dupa nori… (Leviticul 19. 26), Sa nu fie la tine nimeni care sa aiba mestesugul de cititor in stele…  Caci oricine face aceste lucruri este o uraciune inaintea Domnului…’’   (Deut. 18. 10,12)

Unii ignora poruncile lui Dumnezeu, le incalca ; se iau dupa duhurile necurate : vrajitorii, varcolaci,  zodiace.  Stiati ca in partea Olteniei pana in ziua de astazi se pastreaza traditii oculte cu descantece, cu inchinari idolesti, si formule magice, iar etnologii le considera ca facand parte din zestrea spirituala a poporului nostru, fara ca Biserica ortodoxa si nationala si autoritara si majoritara… sa ia atitudine ? Dar ca in Franta si alte tari europene, numarul vracilor, al descantatorilor, mediumurilor, intr-un cuvant al ocultistilor este comparabil cu al preotilor si medicilor luat la un loc, dupa unii, chiar mai mare ?    Si America de Nord, vestita atat pentru credinta ei cat si pentru libertatea exprimarii oricarui crez este bantuita de fantome. Printre milioane de crestini si iudei  budisti, musulmani, (ciudata intretesatura, nu ?)prolifereaza si atei si chiar satanisti. Asta  chiar ca este anacronic ; ba inca printre savanti si astronomi, crestini si pagani, si-au facut un loc important  fachirii, vrajitorii, astrologii.  In anul 1997 astronomii au prevazut ca o mare cometa, o stea foarte stralucitoare si ciudata se indreapta spre Terra. Ar putea fi un semn, o catastrofa, un cataclism ! Este un fenomen extrem de rar, ultimul din secolul ce  se sfarseste  cu  mare  tam-tam.  Astrologii au intrat si ei in actiune…

Cometa a venit si s-a dus, putini au vazut-o ; viteza apropiata de a luminii, distanta mica, dar cosmica. Insa a doua zi dupa eveniment, intr-un hotel de lux din Statele Unite, au fost gasite cadavrele a zeci de tineri ce prezentau ciudate similitudini.   Politia federala a cercetat urgent si cu mare atentie totul, dar a publicat putine informatii. Ce se stie cu siguranta, ca, erau o grupare de tineri licentiati, sub indrumarea unui reputat profesor universitar, dar care avea un comportament excentric. Impreuna ei se ocupau cu ocultismul, faceau unele experimente.    In SUA, astfel de preocupari se intalnesc des.  Exista presupunerea ca si ilustrul savant Ioan Petru Curianu, discipolul lui Mircea Eliade, disparut peste ocean ar fi fost victima unor astfel de intamplari. Dar in timp ce celebrul nostru compatriot a fost asasinat, tinerii cu cometa, si ei reputati specialisti in stiintele de varf, s-au sinucis, voind sa plece cu cometa in Univers, sau sa nu fie ucisi de ea.  Fara sa fie licentiat in vreo stiinta si nici celebru, un roman se intreba : ’’De ce nu au vrut sa moara de moarte naturala, sau sa plece cu cometa vii ? Doar erau tineri, sanatosi, sportivi si in plus specialisti in domenii de varf ale stiintelor omenesti. Le-a luat Satana mintea, i-a inselat, i-a rapus ! “  Si  este doar inceputul.  Scriptura ne invata: Pamantul, Soarele si Luna, Stelele, Universul intreg sunt Creatia lui Dumnezeu, il asculta, I se supun:  ,,Cerurile spun slava lui Dumnezeu si intinderea lor vesteste lucrarea miinilor Lui.’’ Ps. 19. 1, sau  ,,Stelele diminetii izbucneau in cantari de veselie.’’  (Iov 38. 7)   Si noi suntem creatia Celui Vesnic si Atotputernic ; dar Creatia cea mai minunata ; mai presus de stele, pentru ca suntem facuti dupa chipul si asemanarea Lui.   Genesa  1. 27     Noi suntem din Dumnezeu si ascultam numai de El. Ne vorbeste prin toata Creatia Lui ; ne avertizeaza si prin astre, stele, comete.   Dar limpede, clar pe inteles, ne vorbeste prin Cuvantul Scripturii, prin Fiul Sau, Isus Hristos. Noi nu ascultam de alte voci. (Ioan 10. 5) Noi primim in suflet lumina Lui, cu ea ne hranim ochii mintii. Lumina astrelor, a stelelor, o primim doar pentru ochii firesti; Ii multumim pentru ea, este minunata ! Cine dintre noi nu a zabovit macar o data sa priveasca noaptea stelele, luna ? Dumnezeu i-a zis lui Avraam  ,,Uita-te spre cer si numara stelele daca poti sa le numeri.’’ (Gen. 15. 5)

Astazi cu numaratoarea si cercetarea stelelor se ocupa mii si mii de savanti, indeobste astronomii. Ei dispun de aparatura ultramoderna, de telescoape care maresc imaginea de mii de ori. Masuratorile si observatiile lor vin sa ilustreze maretia si splendoarea lucrarii lui Dumnezeu.    Toate vechile si noile civilizatii ale lumii au privit si s-au minunat de grandoarea lucrarii Celui vesnic.  Nu putini au fost insa cei care au cautat sa afle de la stele, de la astre, lucrurile tainice ale lui Dumnezeu privitoare la viata si moarte, la vremuri si evenimente. Dorim sa va incredintam ca  Scriptura ne da o lumina clara despre lucrarile lui Dumnezeu, despre scopul si rostul lor : « Ridicati-va ochii in sus si priviti ! Cine a facut aceste lucruri ? Cine a facut sa mearga dupa numar, in sir, ostirea lor ? El le cheama pe toate pe nume, asa de mare e puterea Lui, ca una nu lipseste »  Isaia 40. 26    In Evanghelii citim de asemenea ca la Nasterea Mantuitorului s-a aratat o stea in rasarit, care i-a calauzit pe magi pana la ,,Imparatul de curand nascut al iudeilor,’’ pana la iesle.  (Matei 2. 1-10) Iata versurile unei preafrumoase colinde e inspirata din acest text biblic:

”As fi dorit sa vad eu steaua  Betleemului,
Si al inimii dar s-aduc  ‘naintea  Domnului;

Dorit-ai fi si tu aceasta sa o faci voios,
Adus-ai tu inima ta predand-o lui Cristos ?

Jertfa ta ca margaritar va fi,
Ca steaua frumos va straluci.
Adus-ai tu inima ta
Predand-o lui Cristos ?

As fi dorit si eu a fi la ieslele acelea,
Inaintea lui Cristos si eu a ma bucura.

As fi dorit de mii de ori pe El a-L saruta,
Pe Mantuitorul din inima a-L saluta.”

Mai citim ca la crucificarea lui Isus ,,Soa-rele s-a intunecat si Pamantul s-a cutremurat.’’ Mt. 27. 45,      In Apocalipsa gasim scris ca in Împaratia glorioasa pe care Hristos o pregateste, Soarele si Luna, astrele vor disparea si El, Domnul domnilor, Imparatul imparatilor va lumina Sfanta Cetate.      (Apocalipsa  21. 23)   Hotarat lucru pozitia si miscarile astrelor nu sunt intamplatoare. Mesajul lor este in concordanta cu planul Celui ce a creat tot Universul. Iata ce-l intreaba Dumnezeu pe Iov in cap. 38. 32:  ,,Tu faci sa iasa la vremea lor semnele zodiacului ?’’   Domnul Isus i-a mustrat pe farisei si pe saduchei spunandu-le : ,,Fatarnicilor, fata cerului  stiti sa o deosebiti si semnele vremurilor nu le puteti deosebi ?’’ (Matei 16. 3)
Apoi vorbind despre pustiirea Ierusalimului si Venirea Fiului omului in slava, Mantuitorul nostru spune in Evanghelia  dupa  Luca  22. 11   ,,Vor fi aratari inspaimantatoare si semne mari in cer.’’ Rastalmacind aceste  pasaje din Scripturi  si  altele   asemanatoare,  unii s-au apucat sa ghiceasca dupa stele, atragand asupra-le osanda pacatului.  Dar noi am primit Cuvantul Adevarului, care ne spune prin insasi gura Mantuitorului : ,,Nu este treaba voastra sa stiti, vremurile sau soroacele ; pe acestea Tatal le-a pastrat sub stapanirea Sa.’’F. Ap. 1. 7
Oricine nu pretuieste darul pe care Dumnezeu ni l-a dat, adica pe Isus Hristos, oricine nu invata de la El si nu asculta de El, oricine cauta salvarea in alta parte este idolatru, este hot si talhar. A se vedea : Ioan 14 etc   In Evrei 1. 1-2 citim : ,,Dupa ce a vorbit in vechime prin prooroci in multe randuri si in multe feluri, Dum-nezeu la sfarsitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul prin care a facut si veacurile.’’ Noi privim astrele, Soarele, Luna, stelele. Ele sunt lucrarea lui Dumnezeu. Ele reflecta maretia si stralucirea Lui.

Noua ne vorbesc stelele…

Fara grai, in taina, dar limpede clar, despre Cel ce le-a creat si le tine pe orbita, le porunceste si ele Îl asculta.
Ele spun Slava lui Dumnezeu !