Este un singur Domn, o singură credință, un singur botez.
Efeseni, 4.5
by Nelu Urs
Astazi în lume întâlnim o situație bizară: necreștini botezați și creștini nebotezați!
În Scriptură sunt două simboluri în care trebuie să fim parte ca și creștini: Cina Domnului și Botezul.
Dacă Cina Domnului este un act cultic si biblic repetabil, botezul este în esența lui (în mod normal) irepetabil, unic, în viața Continue reading “Importanta Botezului Biblic”
Cugetări despre Dumnezeu
Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu. Genesa, BIBLIA
Dacă Dumnezeu nu există și tu nu ai crezut în El, nu ai pierdut nimic. Dar dacă Dumnezeu există și tu nu ai crezut în El, ai pierdut totul.
Pascal
Am întotdeauna cu mine trei lucruri Continue reading “Lumina de care avem nevoie”
În Biblie cuvântul fericire este pus în concordanta cu ascultarea si împlinirea Cuvântului lui Dumnezeu
Fericirea e promisa pentru cei care citesc Biblia si asculta de învatatura ei si cauta sa împlineasca poruncile lui Dumnezeu.
Nu este alta fericire pentru om decât sa manânce si sa bea, si sa-si înveseleasca sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am vazut ca si aceasta vine din mâna lui Dumnezeu.Cine, în adevar, poate sa manânce si sa se bucure fara El? Caci El da omului placut Lui întelepciune, stiinta si bucurie; dar celui pacatos îi da grija sa strânga si s-adune, ca sa dea celui placut lui Dumnezeu! Si aceasta este o desertaciune si goana dupa vânt. (Eclesiastul, 2:24-26)
[pullquote]Ferice de cine citeste si de cei ce asculta cuvintele acestei prorocii si pazesc lucrurile scrise în ea! Caci vremea este aproape!
Apocalipsa, 1:3[/pullquote]
Evanghelia lui Luca spune Caci niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere. (1.37).
Orice scrie în Sfânta Scriptura are putere, deoarece e adevar, care s-a împlinit si se împlineste caci Dumnezeu vegheaza la aceasta.
Cuvintele fericire si binecuvântare sunt folosite adesea ca sinonime. Si sunt sinonime în multe privinte. Fericirea o ai atunci când esti binecuvântat. Esti cuvântat de bine. Fericit esti când Dumnezeu te vorbeste de bine. Când lui Dumnezeu i se face mila de tine si te binecuvânta.
Te vorbeste de bine, nu îti trimite foc si pucioasa ca Sodomei si Gomorei …
Prin credinta în Dumnezeu, în viata si lucrarea lui Isus Cristos, si, prin pocainta de faptele imorale, esti absolvit de vinovatie, daca începi sa traiesti în ascultarea de El.
Pe paginile Sfintei Scripturi sta scris, in Geneza 12, cum Dumnezeu l-a chemat pe Avram sa-l urmeze. Dar, mai întâi se pare ca îndemnul plrcarii l-a primit Terah, tatal lui si, împreuna cu Avram si nepotul Lot, s-a îndreptat în directia indicata de Dumnezeu. Au ajuns pâna la Haran, unde Terah a murit si a fost îngropat. Unii nu au harul sa-si sfârseasca calatoria în Canaan, împotmolindu-se pe drum. Nu a fost însa si cazul lui Avraam, care s-a încrezut în Domnul.
Oricine are nadejdea aceasta în El se curateste, dupa cum El este curat. (1 Ioan, 1:3)
Domnul zisese lui Avram: „Iesi din tara ta, din rudenia ta si din casa tatalui tau si vino în tara pe care ti-o voi arata. Voi face din tine un neam mare si te voi binecuvânta; îti voi face un nume mare si vei fi o binecuvântare.(…) Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, si a plecat si Lot împreuna cu el. Avram avea saptezeci si cinci de ani când a iesit din Haran. (…) Si, dupa ce l-a dus afara, i-a zis: „Uita-te spre cer si numara stelele, daca poti sa le numeri.” Si i-a zis: „Asa va fi samânta ta.”Avram a crezut pe Domnul, si Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihanire.(Geneza, 12.1-4; 15.5-6)
Când Dumnezeu a vazut strarea depravata a oamenilor din Sodoma, imorala, rautatea lor fiind strigatoare la Cer, El s-a agândit la Avraam:
Atunci Domnul a zis: „Sa ascund Eu oare de Avraam ce am sa fac? (… ) Caci Eu îl cunosc si stiu ca are sa porunceasca fiilor lui si casei lui dupa el sa tina Calea Domnului, facând ce este drept si bine, pentru ca astfel Domnul sa împlineasca fata de Avraam ce i-a fagaduit”… Si Domnul a zis: „Strigatul împotriva Sodomei si Gomorei s-a marit, si pacatul lor într-adevar este nespus de greu.(Geneza, 18)
Ce vreau sa spun, e faptul ca Avraam a fost foarte binecuvântat de Dumnezeu si l-a numit prietenul Sau, de aceea nu a ascuns de Avraam ce avea de gând sa faca cu Sodoma si adorit, din pricina lui Avraam ( prietenul Sau) sa-l salveze pe Lot (nepotul lui Avraam).
Avraam era un om cu vaza, binecuvântat nu numai spiritual, ci si material. El umbla cu Dumnezeu, în voia Lui. Si, Avraam, era fericit!
Avraam a cautat în permanenta sa faca voia lui Dumnezeu, si, împlinind-o, Avraam a ajuns sa fie fericit înca de pe acest pamânt!
Si credinta este o încredere neclintita în lucrurile nadajduite, o puternica încredintare despre lucrurile care nu se vad. Pentru ca, prin aceasta, cei din vechime au capatat o buna marturie. Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvântul lui Dumnezeu, asa ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad. (…) Prin credinta Avraam, când a fost chemat sa plece într-un loc pe care avea sa-l ia ca mostenire, a ascultat si a plecat fara sa stie unde se duce. Prin credinta a venit si s-a asezat el în tara fagaduintei, ca într-o tara care nu era a lui, si a locuit în corturi, ca si Isaac si Iacov, care erau împreuna-mostenitori cu el ai aceleiasi fagaduinte. Caci el astepta cetatea care are temelii tari, al carei mester si ziditor este Dumnezeu. (Evrei, 11: 1-3; 8-10)
George Danciu
Pastorul Richard Wurmbrand este una dintre personalitatile care si-au pus viata la dispozitia semenilor, asumându-si riscul de a suferi închisoarea, boala si, în cele din urma, exilul.
Articol preluat de pe http://www.richard-wurmbrand.ro/
Caracterul puternic l-a ajutat sa învinga tragediile prin care a trecut si sa le transforme în tot atâtea victorii. Dupa ce, în prima tinerete, a încercat experienta comunista, descoperirea credintei în Isus Hristos i-a aratat sensul existentei crestine si desertaciunea devastatoare a necredintei.
Firea vulcanica si constructiva l-a antrenat 
în gesturi si actiuni puternic contestatoare, într-o lupta pe viata si pe moarte împotriva comunismului identificat cu ateismul. A împartit Biblii ostasilor Armatei Rosii în timpul ocupatiei sovietice. A protestat în 1948, în timpul unei conferinte generale a cultelor din România, împotriva falsului ecumenism si a ipocriziei guvernului comunist, care încerca sa-si subordoneze slujitorii bisericilor si sa-i transforme pe credinciosi în unelte inconstiente ale ateismului de stat. ?i-a manifestat public dezacordul cu practicile comuniste si, în cele din urma, a fost arestat si condamnat în doua rânduri, în 1948 si 1959, acuzat întâi de „uneltire contra ordinii de stat“, apoi de „activitate intensa contra clasei muncitoare“.
Dupa 14 ani de închisoare a reusit sa emigreze în Occident, împreuna cu sotia si fiul (dupa ce Sabina Wurmbrand suferise ea însasi încarcerarea si munca fortata).
Ajuns în Occident, pastorul Wurmbrand abia ca îsi începea lupta împotriva comunismului, de asta data în conditiile libertatii depline. O libertate care putea fi folosita de oricine, în orice directie, fara nicio raspundere. Cu temperamentul unui „Pavel al Cortinei de Fier“ (cum l-a numit cineva), uneori cu duhul blândetii, alteori cu vehementa, i-a pus la stâlpul infamiei pe ateii îmbracati în haine de pacifisti si de adepti ai „coexistentei pasnice între sisteme“, demascându-le ipocrizia si, în acelasi timp, luptând pentru drepturile crestinilor ramasi sub opresiunea comunista. Tuturor celor care încercau sa-l denigreze si sa i se opuna le arata cicatricile care-i brazdau trupul, din timpul anchetelor si torturii.
A devenit un personaj legendar si un autor de carti cu tiraje uriase, care – toate – propovaduiau credinta crestina si Evanghelia dreptatii. El este cel care a facut cunoscuta si recunoscuta în Statele Unite si în lumea întreaga intensitatea represiunii comuniste din România, argumentând-o cu propriul destin.
La Memorialul Sighet, figura lui Richard Wurmbrand ocupa un loc meritat în sala dedicata martirilor. Prezent în sala Represiunea împotriva Bisericii, portretul sau priveste cu solidaritate crestina spre slujitorii altarelor care i-au fost alaturi în anii lungi de închisoare si care îi sunt si azi alaturi în amintire. Cei mai multi dintre ei au murit, dar pentru vizitatorii muzeului reprezinta exemple vii ale jertfei crestine.
Vizitele tot mai numeroase, mai ales ale tinerilor, sunt o promisiune ca memoria lor va fi celebrata mult în timp. Conferintele, prezentarile de carti si de filme – cum au fost cele din 2005, facute de Mihai Wurmbrand sub egida fundatiei Vocea Martirilor si a Forumului Civic Crestin – sunt momente de încarcatura si adeziune spirituala sau – de ce nu? – o garantie ca exemplul luptatorilor pentru libertate crestina este nu numai asigurat, ci si transformat într-un model capabil sa functioneze în viitoarele generatii.
Romulus Rusan
Pastorul Richard Wurmbrand este una dintre personalitatile care si-au pus viata la dispozitia semenilor, asumându-si riscul de a suferi închisoarea, boala si, în cele din urma, exilul.
Articol preluat de pe http://www.richard-wurmbrand.ro/
Caracterul puternic l-a ajutat sa învinga tragediile prin care a trecut si sa le transforme în tot atâtea victorii. Dupa ce, în prima tinerete, a încercat experienta comunista, descoperirea credintei în Isus Hristos i-a aratat sensul existentei crestine si desertaciunea devastatoare a necredintei.
Firea vulcanica si constructiva l-a antrenat Continue reading “Dincoace și dincolo de Cortina de Fier”
De ce trebuie sa ne amintim de nevasta lui Lot?
Stim ca Lot era nepotul lui Avraam, omul credintei, binecunoscut drept “prietenul lui Dumnezeu”. Pentru o vreme acesti oameni insemnati calatoreau impreuna spre tara in care Dumnezeu promisese lui Avraam ca-l va binecuvanta si-l va face un neam mare, dar si un nume mare.
Ajunsi intr-un anumit loc se pare ca nu mai incapeau impreuna, deoarece Avraam si Lot aveau mari bogatii si, in cele din urma, au fost nevoiti sa se desparta. Lot a ales toata Câmpia Iordanului care era bine udata in intregime si a mers spre rasarit. Avraam a locuit in tara Canaan, iar Lot a locuit in cetatile din Câmpie unde si-a intins corturile pâna la Sodoma.
In calatoria sa trecatoare pe acest Pamânt, in drumul spre Canaanul Ceresc, Avraam a zidit in cinstea Domnului mai multe altare si i s-a inchinat Lui.
Insa nu gasim nicaieri scris in Scriptura ca Lot ar fi zidit vreun altar Domnului. Poate si din aceasta cauza, când îngerii Domnului l-au anuntat pe Lot de judecata lui Dumnezeu asupra Sodomei ?i Gomorei si i-a oferit sansa de a-si salva viata, el si familia sa, iar Lot si-a instiintat ginerii, acestia credeau ca Lot glumeste!
Insa Dumnezeu a hotarât sa distruga Sodoma si Gomora prin foc si puciosa din cauza pacatelor strigatoare la cer ale oamenilor acelor cetati. Dar, din pricina lui Avraam, Dumnezeu a vrut sa-l salveze pe Lot si familia sa.
Superficiali si fara credinta, ginerii lui Lot au ramas pe loc in Sodoma!
Unul din ingeri i-a zis lui Lot: “Scapa-ti viata; sa nu te uiti inapoi si sa nu te opresti in vreun loc din Câmpie: scapa la munte ca sa nu pieri…“
Nevasta lui Lot a calcat porunca, si-a intors capul sa priveasca inapoi spre lumea lasata in urma si supusa nimicirii prin foc si pucioasa! Indata a fost transformata intr-un stâlp de sare.
Desi Lot fusese mult timp cu Avraam, crescând in preajma binecuvântarilor lui Dumnezeu, Lot nu a învatat sa traiasca prin credinta in Dumnezeu, asemeni lui Avraam. Cum se poate sa traiesti asa de mult timp lânga un om al credintei ca si Avraam si sa nu înveti lectia? Lot se gasea, cum se spune, “… in doua corabii” (ceea ce evident nu se poate). El voia imposibilul: sa aiba parte si de binecuvântarile Domnului, dar si de “beneficiile” de-a se afla in Sodoma! Bibila ne dezvaluie faptul ca Lot îsi chinuia sufletul în orasul lui. Nu, Lot nu era deloc fericit in situatia in care se afla, dar se complacea asa.
Ce oameni a pus Dumnezeu în viata ta ca sa înveti cum sa traiesti viata de credinta?
Cauti oameni ca si Avraam, plini de credinta, ca sa le poti urma exemplul?
Ce ai învatat pâna acum din purtarea lor? Te mustra constiinta când te simti confortabil în anumite pacate?
Daca Sodoma si Gomora erau asa de periculoase, oare de ce Lot si familia lui nu s-au mutat departe de intunerecul spiritual in care traiau acei oameni? S-au obisnuit cu pacatul? S-au obisnuit cu lumea din jur si cu obiceiurile lor?
Cum suntem noi? Ne-am obisnuit cu lumea din jurul nostru? Avem si noi “valorile” ei?
Cât este pretuit Cuvântul Domnului de cei din jurul nostru?
Este Cuvântul Domnului important pentru noi sau suntem confortabili cu pacatul si lumea?
Pentru ca Lot zabovea, îngerii au apucat pe Lot, pe nevasta lui si pe cele doua fiice ca sa-i scoata afara din oras înainte de pedeapsa.
Unii oameni sunt atinsi de Domnul si totusi se îndoiesc. Unii oameni sunt atinsi de Domnul dar totusi privesc înapoi. Unii oameni sunt atinsi de Domnul si totusi inima lor este mereu în lume si cu lumea.
Nevasta lui Lot a fost aproape scapata, dar s-a uitat înapoi si s-a prefacut într-un stâlp de sare.
Judecata lui Dumnezeu este dreapta pentru cei ce nu asculta.
Esti aproape de Împaratia lui Dumnezeu?
Esti aproape de mântuire?
Esti sensibil la atingerea lui Dumnezeu?
Vrei sa alegi astazi sa traiesti fara regrete fiind în Împaratia lui Dumnezeu, fiind mântuit, traind viata de credinta asa ca si Avraam?
Sa avem Cuvântul Domnului în inima noastra!
Intunerecul si placerile de-o clipa ale pacatului si lumii, ramâna afara, cu toata “bunastrarea” care o poate oferi!
Domnul sa ne ajute sa nu privim inapoi, ci sa privim inainte, spre Viata vesnica!
Isus a spus: „Eu sunt calea si adevarul si viata. Nimeni nu merge la Tatal decât prin Mine”
Evanghelia lui Ioan, 14:6
Legenda spune ca apostolul Andrei ar fi adus Evanghelia in România, in zona Dobrogei, ceea ce este foarte posibil. Evanghelia contine in esenta vestea buna a rascumpararii omului din starea de pacat, prin credinta in Jertfa Mielului fara cusur, Isus Cristos din Nazaret, evreul, Om si Dumnezeu.
Insa, lucrarea apostolica de necontestat, scrisa prin inspiratia Duhului Sfânt, aceea care prezinta adevarul biblic lasat de Insusi Dumnezeu pentru informarea poporului Domnului, se regaseste numai in cartile canonice ale Bibliei. In cazul lui Andrei, in Evanghelii (pentru perioada traita impreuna cu Isus), respectiv in cartea Faptele apostolilor pentru timpul pe care l-a trait dupa inaltarea la Cer a Domnului Isus si a indeplinit, ca si ceilalti apostoli, porunca Mântuitorlui Isus de a merge in toata lumea si de a face ucenici (discipoli).
[pullquote]
“Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. Si învatati-i sa pazeasca tot ce v-am poruncit. Si iata ca Eu sunt cu voi în toate zilele, pâna la sfârsitul veacului.” Amin.
Matei, 28:19-20
[/pullquote]
Nimeni cu o minima ratiune si intelepciune duhovniceasca n-ar putea crede ca se pot face ucenici (discipoli) ai lui Isus doar botezându-i, ne mai punând la socoteala ca trebuie sa aiba si vârsta de a intelege, de a crede, de a discerne, de a-L putea urma ca un discipol pe Marele Invatator si Mântuitor!
„Invatatura” – mai exact, „ratacirea”- promovata de ierarhii ortodoxiei din România si din strainatate, despre moaste si traditia „lor” „sfânta”, e cu totul lipsita de sens crestinesc, deoarece nu este cristica si nici biblica.
In JURNALUL NATIONAL sub titlul de-o schiopa „Capul Sfântului Apostol Andrei va fi adus pentru prima oara la Bucuresti” putem citi despre aberatiile raspândite de inaltii ierarhi ortodocsi de-a lungul multor secole de intunerec spiritual care le bântuie constiinta rigida.
Apostolul Pavel a atras atentia, ca de altfel Insusi Domnul Isus, sa ne tinem de adevarata invatatura.
Iata câteva invataturi biblice de atentionare sa ne ferim de astfel de surse:
Coloseni 2:8 „Luati seama ca nimeni sa nu va fure cu filozofia si cu o amagire desarta, dupa datina oamenilor, dupa învataturile începatoare ale lumii, si nu dupa Hristos”
Matei, 15:1-9 „ Atunci niste farisei si niste carturari din Ierusalim au venit la Isus si I-au zis: „Pentru ce calca ucenicii Tai datina batrânilor? Caci nu-si spala mâinile când manânca.” Drept raspuns, El le-a zis: „Dar voi de ce calcati porunca lui Dumnezeu în folosul datinii voastre? Caci Dumnezeu a zis: „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta” si: „Cine va grai de rau pe tatal sau sau pe mama sa sa fie pedepsit negresit cu moartea.” Dar voi ziceti: „Cine va zice tatalui sau sau mamei sale: „Ori cu ce te-as putea ajuta l-am închinat lui Dumnezeu” nu mai este tinut sa cinsteasca pe tatal sau sau pe mama sa. Si ati desfiintat astfel Cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinii voastre. Fatarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis: „Norodul acesta se apropie de Mine cu gura si Ma cinsteste cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. Degeaba Ma cinstesc ei, învatând ca învataturi niste porunci omenesti.”
Psalmul 72.18 „Binecuvântat sa fie Domnul Dumnezeul lui Israel, singurul care face minuni!”
Acesti invatatori „orbi” incalca grav Cuvântul si poruncile lui Dumnezeu:
Luca, 4:7-8 „Diavolul L-a suit pe un munte înalt, I-a aratat într-o clipa toate împaratiile pamântului si I-a zis: „Tie Îti voi da toata stapânirea si slava acestor împaratii; caci mie îmi este data si o dau oricui voiesc. Daca, dar, Te vei închina înaintea mea, toata va fi a Ta.” Drept raspuns, Isus i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Este scris: „Sa te închini Domnului Dumnezeului tau si numai Lui sa-I slujesti.”
Tot ce nu este Dumnezeu, este din partea Diavolului. Dumnezeu este Duh. Lui trebuie sa ne inchinam in duh si in adevar. De aceea, starea de rugaciune, normala, e cu ochii inchisi, pentru a intrerupe legatura cu ceea ce ne inconjoara, a putea face abstactie de multe alte lucruri, a crea o punte de legatura cat mai buna cu Creatorul nostru. (Ioan, 4:24)
Trebuie sa avem o inchinare constienta, in duh, unui Dumnezeu nevazut si in adevar, in concordanta cu adevarul vesnic si cu ceea ce suntem in fapt. E nevoie de o inchinare prin credinta si pocainta. In frica de Dumnezeu, adica prin departare de tot ceea ce este rau inaintea lui Dumnezeu.
Proverbe, 8:13 “Frica de Domnul este urârea raului; trufia si mândria, purtarea rea si gura mincinoasa, iata ce urasc eu.”
Ioan, 4:23-24 „Dar vine ceasul, si acum a si venit, când închinatorii adevarati se vor închina Tatalui în duh si în adevar; fiindca astfel de închinatori doreste si Tatal. Dumnezeu este Duh; si cine se închina Lui trebuie sa I se închine în duh si în adevar.”
Mijlocitor, indreptatit de insusi Sangele Sau cel Sfant, scurs pe lemnul Crucii de la Golgota, este unul singur, Isus Cristos:
1 Timotei, 2:1-5 „Caci este un singur Dumnezeu si este un singur mijlocitor între Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos, care S-a dat pe Sine însusi ca pret de rascumparare pentru toti; faptul acesta trebuia adeverit la vremea cuvenita, si propovaduitorul si apostolul Lui am fost pus eu – spun adevarul în Hristos, nu mint – ca sa învat pe Neamuri credinta si adevarul.”
Domnul Isus a spus ca El este si calea si adevarul si viata. Nimeni nu merge la Tatal decat prin Mine (Ioan, 14.6)
Isus insusi ne cheama pe toti la El, deoarece numai El ne poate ajuta si mântui (salva) de viata pacatoasa in care este omul cazut. Iar in continuare, celor care se pocaiesc de viata lor rea, le va da vindecarea si viata vesnica.
Matei, 11: 25-28 „În vremea aceea, Isus a luat cuvântul si a zis: „Te laud, Tata, Doamne al cerului si al pamântului, pentru ca ai ascuns aceste lucruri de cei întelepti si priceputi, si le-ai descoperit pruncilor. (…) Veniti la Mine, toti cei truditi si împovarati, si Eu va voi da odihna.”
Nu exista nici o invatatura biblica care sa indreptateasca cumva traditia ortodoxa care amageste poporul prin traditii saracacioase (omenesti, firesti si dracesti), care-l tin rob puterilor intunerecului acestui veac (Diavolului).
Asa cum ziaristii au scris in vara folosind titluri de forma Traditie si Circ sau Credinta si circ, asta vedem si in zilele de la Iasi cu privire la Racla Paraschivei. La fel va fi si cu Racla sf. Andrei. Minciuna si circ. Nimic altceva. Totusi, se implineste ce zice Biblia: Poporul Meu piere din lipsa de cunostinta!
Solo Scriptura! Numai Scriptura! Si Numai Harul lui Dumnezeu aduce mantuirea omului pacatos. Harul si adevarul au venit prin Isus (Ioan, 1.17). GLORIE LUI!
Totul avem deplin prin El, dupa cum scrie apostolul Pavel in epistolele sale, ca invatatura sfânta pentru credinciosi.
Isus este Calea vie pe care trebuie s-o urmam, El e si Mijlocitorul, El e atotsuficient (dar si si necesar) pentru noi!
Din El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile. A Lui sa fie slava în veci! Amin. (Epistola catre Romani, 11:36)
Andrei CIOBANU
Andrei CIOBANU
Isus a spus: Eu sunt calea si adevarul si viata. Nimeni nu merge la Tatal decât prin Mine (Ioan, 14.6)
Legenda spune ca apostolul Andrei ar fi adus Evanghelia in România, in zona Dobrogei, ceea ce este foarte posibil. Evanghelia contine in esenta vestea buna a rascumpararii omului din starea de pacat, prin credinta in Jertfa Mielului fara cusur, Isus Cristos din Nazaret, evreul, Om si Dumnezeu.
Insa, lucrarea apostolica de necontestat, scrisa prin inspiratia Duhului Sfânt, aceea care prezinta adevarul biblic, se regaseste numai in cartile canonice ale Bibliei. In cazul lui Andrei, in Evanghelii (pentru perioada traita impreuna cu Isus), respectiv in cartea Faptele apostolilor pentru timpul pe care l-a trait dupa inaltarea la Cer a Domnului Isus si a indeplinit Continue reading “Traditia bate „numeric” Cuvântul si adevarul!”
Perspectiva alegerii
George Danciu
Viata necercetata nu merita traita! (Platon)
Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal decât prin Mine. (Evanghelia Ioan, 14:6)
A aparut o noua generatie de crestini care cred ca il poti primi pe Cristos, insa fara a renunta la lume. (A.W.Tozer)
Sa privim la textul din Proverbe 25, 1-10
1 Iata înca vreo câteva din Pildele lui Solomon, strânse de oamenii lui Ezechia, împaratul lui Iuda. – 2 Slava lui Dumnezeu sta în ascunderea lucrurilor, dar slava împaratilor sta în cercetarea lucrurilor. – 3 Înaltimea cerurilor, adâncimea pamântului si inima împaratilor sunt nepatrunse. – 4 Scoate zgura din argint, si argintarul va face din el un vas ales. 5 Scoate si pe cel rau dinaintea împaratului, si scaunul lui de domnie se va întari prin neprihanire. – 6 Nu te fali înaintea împaratului si nu lua locul celor mari; 7 caci este mai bine sa ti se zica: „Suie-te mai sus!” decât sa fii coborât înaintea voievodului pe care ti-l vad ochii. – 8 Nu te grabi sa te iei la cearta, ca nu cumva la urma sa nu stii ce sa faci, când te va lua la ocari aproapele tau. – 9 Apara-ti pricina împotriva aproapelui tau, dar nu da pe fata taina altuia, 10 ca nu cumva, aflând-o cineva, sa te umple de rusine si sa-ti iasa nume rau care sa nu se mai stearga. (Proverbe, 25.1-10)
Sa patrundem cât mai adânc in textul ales ca hrana cereasca din Cartea Proverbelor in drumul nostru de descifrare a mesajului Creatorului pentru noi! [pullquote]
Ia pestele acesta si uita-te la el. Mai târziu am sa te intreb ce ai vazut. Louis Agassiz
Cartea aceasta a Legii sa nu se departeze de gura ta; cugeta asupra ei zi si noapte, cautând sa faci tot ce este scris în ea; caci atunci vei izbândi în toate lucrarile tale si atunci vei lucra cu întelepciune.
BIBLIA, Iosua, 1:8
[/pullquote]
Dupa o cercetare aprofundata a textului am observat ca lumina ne vine prin versetul 2:
Slava lui Dumnezeu sta în ascunderea lucrurilor, dar slava împaratilor sta în cercetarea lucrurilor. –
Cu o dorinta acuta de cercetare si seriozitate am experimentat timp de o saptamâna metoda privirii insistente la „peste” – textul din Proverbe, 25:1-10 – , eliberat de orice superstitie sau idee preconceputa , pâna când am intrezarit o cheie de interpretare, o lumina care deschidea o perspectiva de a vedea si intelege mesajul.
Pentru teologi si profesori experimentati, care traiesc prin credinta, dotati cu metode de investigare clasice, e posibil ca lumina interpretarii sa-i gaseasca mai repede, insa in cartile de specialitate n-am regasit aceasta portita. Am vazut ceea ce se poate constata de catre fiecare, faptul ca firul rosu al mesajului din acest text este un cuvânt care se repeta: imparat!
Scena este lumea plina de oameni si imparati cu problemele lor de tot felul, dar cu totii se situeaza sub flacara permanenta a cercetarii Imparatului Ceresc.
Broasca incalzita la foc mic!
Citisem de curând despre acesta inteleapta expresie, dar am si auzit-o din gura unor prieteni cu care ma aflam sus la munte intr-un loc mirific pregatit de Dumnezeu pentru om, dar – cum spune intr-unul din Psalmi – vârfurile muntilor sunt ai Lui, iar noi urcasem pe unul din vârfurile muntilor Lui, si ne-am inchinat, laudandu-L!
Ad hoc, cu totii intr-un singur gând, sus pe vârful muntelui, am cântat o minunata Cântare de lauda:
O, Doamne mare, când privesc eu lumea
Ce ai creat-o prin al Tau Cuvânt,
Si fiintele ce-mpodobesc natura
Cum le-ntretii cu bratul Tau cel Sfânt:
(:Atunci îti cânt, Maret Stapânitor,
Ce mare esti!
Ce mare esti!:)
Caci Domnul este un Dumnezeu mare, este un împarat mare mai presus de toti dumnezeii. El tine în mâna adâncimile pamântului, si vârfurile muntilor sunt ale Lui. A Lui este marea, El a facut-o, si mâinile Lui au întocmit uscatul: veniti sa ne închinam si sa ne smerim, sa ne plecam genunchiul înaintea Domnului, Facatorului nostru! (Psalm, 95: 3-7)
Ce bagi in cap aia si iese!
Prietenul nostru folosise inca o proptea cu tâlc in spusesle sale: Ce inveti aia si scoti!
Ce vedem, privind la scena deschisa de text? Vedem scena intinsa a lumii cu personajele amintite, imparati si oameni, cu viata lor socio-politica si, deasupta tuturora, Impratul Ceresc, Creatorul Universului.
Dar sa intram si sa vedem ce gândesc personajele noastre:
Slava lui Dumnezeu sta în ascunderea lucrurilor, dar slava împaratilor sta în cercetarea lucrurilor. –
La inceputul creatiei Universului Dumnezeu era aproape de om, de Adam si de Eva; vorbea cu ei, erau intr-o relatie de comunicare, de partasie si prietenie.
Dar deindata ce ei au tradat prietenia Domnului Dumnezeu, si au ascultat de Sarpe (diavol), Dumnezeu s-a indepartat, Si-a ascuns fata.
Sa luam seama la umbletele noastre, sa le cercetam si sa ne întoarcem la Domnul. Sa ne înaltam inimile cu mâinile spre Dumnezeu din cer, zicând: „Am pacatuit, am fost îndaratnici, si nu ne-ai iertat! În mânia Ta, Te-ai ascuns si ne-ai urmarit, ai ucis fara mila. Te-ai învaluit într-un nor, ca sa nu strabata la Tine rugaciunea noastra.(Plangerile lui Ieremia, 3:40-44)
Sa revenim la Proverbe 25.2:
(1) Slava, gloria, cinstea, maretia lui Dumnezeu, sta in ascunderea lucrurilor.
(2) dar slava împaratilor sta în cercetarea lucrurilor. –
Slava lui Dumnezeu sta în ascunderea lucrurilor
Slava Lui S-a ascuns in copilasul Isus sosit in lume, intr-o familie modesta, smerita, curata si ascultatoare, si a poposit in ieslele animalelor!
Toate calitatile si caracterul Lui Dumnezeu ne sunt descoperite in Pruncul si apoi Omul Isus (Epistola catre Evrei, 1:1-4): „la sfârsitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus mostenitor al tuturor lucrurilor si prin care a facut si veacurile. El este oglindirea slavei Lui si intiparirea Fiintei Lui si care tine toate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui, a facut curatirea pacatelor, si a sezut la dreapta Maririi in locurile preainalte, ajungând atât mai sus de ingeri, cu cât a mostenit un Nume mult mai minunat decât al lor.”
Slava imparatilor sta in cercetarea lucrurilor
Intr-un loc din Biblie , generic, oamenilor li se adreseaza cu„sunteti dumnezei”, adica imparati, cu totii. Cel putin fiecare isi e propriul stapân-imparat, „eul” pe care-l inaltam neingaduit de mult!
Isus le-a raspuns: „Nu este scris în Legea voastra: „Eu am zis: sunteti dumnezei”? (Ioan, 10:34)
Nu este doar slava imparatului, ci si a omului in general, dar in acelasi timp este si o datorie intrinseca de a cerceta lucrurile, de la un capat la altul, de a descoperi de unde vine si incotro se indreapta, dar si care trebuie sa-i fie tinta finala!
Sunt cunoscute ipotezele care circula privind geneza omului si universului:
– teoria big-bangului, universul fiind „creat” din haos, la un bing-bang, initial, care a declansat totul!
– teoria evolutionista a naturalistului englez Charles Darwin (1809 – 1882), conform careia omul se „trage” din maimuta!
– teoria creationista (Biblia), omul si Universul sunt creati de Dumnezeu.
Marii nostri carturari, Nicolae Iorga si Lucian Blaga, fiecare la vremea sa, au spus asa: Nu discuta evidenta, lasa-i s-o afle pe seama tagaduirii lor!
Nu voi aborda nici eu evidenta, informatii care ne sunt la-ndemâna, venite, spre inima celui dornic de adevar, pe nenumarate cai, in diverse chipuri, care asteapta parca a fi doar primite.
Dar, lucru curios, nu se prea trâmbiteaza faptul sa insusi Darwin, spre sfârsitul carierei stiintifice, s-a dezis de teoria sa, gasind-o inacceptabila, cum si e in fapt.
Cercetând Cuvântul trimis de Creator pentru om aflam care e scopul omului: Sa-L glorifice pe Dumnezeu aici si acum, apoi sa se bucure de El si cu El in vesnicie!
In predica de pe munte, Matei, 6.33, Isus a spus ucenicilor: Cautati mai întâi Împaratia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
Imparatia lui Dumnezeu este un tarâm nevazut, pe când neprihanirea (dreptatea) lui Dumnezeu este ceva cât se poate de vizibil. Neprihanirea Sa e data de caracterul Sau moral desavârsit
Scopul omului e acela de a-i da lui Dumnezeu slava si cinstea reclamata de Numele Sau, mai presus de orice nume.
Dar majoritatea oamenilor au ca scop o viata frumoasa si fara riduri, care sa-i implineasca mai intai aspiratiile firesti, carnale. Adica o viata implinita materialiceste care sa le asigure totul din belsug, pentru ei insisi, si sa fie cât mai sanatosi si fara … riduri. Traiesc dupa mersul lumii prezentat in mass-media, de unde isi iau nu numai doctrina, dar si modelele (idolii).
Cunoasteti cum e cu broasca incalzita la foc mic? Se pune broasca in apa la temperatura la care e ea obisnuita. Apoi se tot incalzeste apa, incet, incet; temperatura tot creste …. ; ea nu simte „nimic”, deoarece este incalzita la „foc mic”.
Societatea secolului XX , apoi cea a sec. XXI, dar si celelalte anterioare, nu au luat seama ca, practic, sunt incalziti permanent. Insa, e adevarat, nu se intâmpla dintr-oadata , ci schimbarea de doctrina, de atitudine, de morala, s-a facut la … foc mic!
In secolele anterioare, poporul („prostimea”, talpa mare a masei de oameni) stia ce e aia morala, adevar, dreptate, libertate!
Dar treptat s-a ajuns in situatia curioasa in care Minciuna sta cu regele la masa (regele fiind eul omului), cum gasim aceste cuvinte intr-o fabula a lui Grigore Alexandrescu.
De la doua valori saracite, Linistea personala si Belsugul, s-a trecut la a treia: Crestinismul cultural (când conceptia seculara depsre viata – omul sta in centrul tuturor evenimentelor, pe care el insusi le determina – se impleteste cu conceptia crestina, situatie in care nici una nu rezista!)
Pe scurt, conceptia crestina e aceea in care Dumnezeu e in centrul existentei noastre, El este Creatorul si este suveran si implicat in viata noastra de zi cu zi.
Pe de alta parte, umanismul secular afirma ca omul este intrinsec bun, ca el e stapânul propriei sorti, ca el singur isi stabileste limitele realizarilor si ale cunoasterii, nu poate fi constrâns de nici un standard moral, decât cel ales de el.
Poti alege pe ce cale vrei sa mergi, dar nu poti alege consecintele!
In 1961, in USA s-a scos ca ilegala Rugaciunea in scoli!
In 1973, in USA s-a legalizat Avortul!
Apoi, in deceniile care au urmat imoralitatea s-a diversificat tot mai mult:
– s-a legalizat Homosexualitatea!
– s-a legalizat prostitutia!
– s-a admis preoti homosexuali!
– s-a introdus pe scara larga pornografia!
– s-a legalizat casatoria intre homosexuali!
– s-a „discutat” ca e benefica pedofilia si pentru cel abuziv, dar si pentru abuzat!!!!!
Ce vreau sa spun: Ati simtit cumva „focul mic” la care s-a supraincalzit global de imoralitate mediul in care traim?
NU! Daca pe vremuri, taranul, chiar si muncitorul, nu incepeau munca la câmp fara o Rugaciune, la fel, elevul si profesorul, la scoala, s-a ajuns ca Azi sa para prea de tot aceste bune obiceiuri de altadata.
In 1976 Chuck Colson, directorul de cabinet al presedintelui Richard Nixon, a fost anchetat si inchis pentru minciuna si coruptie. Situatia a ramas in istorie drept Scandalul Watergate.
Credea si Colson ca e crestin autentic, dar nu era decat unul cultural, secular, la gramada! Generatiile de crestini ai zilelor noastre credca il pot primi pe Cristos, chiar si fara a renunta la lume!
Chuck Colson ajuns in inchisoare, isi schimba valorile, prioritatile, viata, si credinta, cu 180 de grade. Scrie cartea „Born Again”-Nascut din Nou. Avea dreptate Platon sa gandeasca asa: O viata necercetata, nu merita traita!
Vedem unde ne-a adus trairea unor viati necercetate, o viata traita la „focul mic” al imoralitatii, al cretinismului secular, al umanismului cultural, intretinut si sustinut de mass-media.
Prabusirea moralitatii si indepartarii de Dumnezeu a dus in cele din urma la prabusirea societatii americane, care, dintr-o tara fanion, cu un nivel ridicat de prosperitate, a ajuns sa fie falimentara pe toate planurile!
Slava împaratilor sta în cercetarea lucrurilor
Sa ne cercetam viata, sa vedem ca trebuie sa venim la invatatura primita prin Cuvantul Creatorului nostru:
8 Nu te grabi sa te iei la cearta, ca nu cumva la urma sa nu stii ce sa faci, când te va lua la ocari aproapele tau. –
9 Apara-ti pricina împotriva aproapelui tau …
Suntem cu totii sub privirile lui Dumnezeu (Psalm, 139). Si sa fim constienti ca nu suntem cu nimic mai buni decât apostolul Pavel care a zis: „Stiu, în adevar, ca nimic bun nu locuieste în mine, adica în firea mea pamânteasca...” (Romani, 7.18)
„O, adevarat si cu totul vrednic de primit este cuvântul care zice: „Hristos Isus a venit în lume ca sa mântuiasca pe cei pacatosi”, dintre care cel dintâi sunt eu.” 1 Timotei, 1.15)
Sa ne cercetam viata in lumina Cuvântului lui Dumnezeu si sa ne-o punem in rânduiala, in ordine, ca sa capatam har la vreme de nevoie! Amin!
Glorie Domnului Dumnezeu!
Am citit ca un predicator facuse intr-o zi o vizita unei batrane sarace cu gandul s-o ajute cu niste bani. Batu la usa, dar nu primi nici un raspuns. Crezand ca nu e acasa, pleca.Unii cred ca avem ganduri ascunse. Nu venim sa cerem chiria. Dorim sa gasiti mantuirea, viata vesnica pentru suflet. Totul e prin har, adica in dar, gratis. Vine de la Dumnezeu prin bunavointa Sa, dar numai prin credinta!
„Viata sufletului sta in credinta. Sanatatea sufletului sta in dragoste” (Ch.H.Spurgeon)
Din anii ’90 incoace, crestini americani, fara numar, vin la noi in tara sa-L propovaduiasca pe Cristos. Romanii isi ziceau ca fara nici o indoiala, pe undeva, urmaresc ei ceva. Ca nu e nevoie de ei sau de alti straini, deoarece suntem crestini de …. 2000 de ani! Ca doar nu au descoperit ei „ceva” in crestinism care la noi nu a ajuns. Prezenta lor misionara, deranjeaza pe multi, noi considerandu-ne increstinati de Sf. ap.Andrei !
In 1992 eram la o biserica evanghelica cand s-a primit vizita misionara a unui COR de studenti din USA condusi de un profesor-dirijor. Au cantat cateva cantari crestine, apoi ni s-a dat textul cu cantarea de mai jos: „Am fost mantuiti, doar prin Isus”. Cum ei au invatat-o si in romaneste, dirijorul american ne indemna sa cantam impreuna, ridicati in picioare. A fost repetata de mai multe ori pana am prins melodia si mesajul cuvintelor. Dar s-a intamplat ca muzicalitatea notelor, dublata de „Ne-a spus” (al Domnului Isus): „Fara bani, fara bani , ati fost iertati” sa-mi sensibilizeze simtirea, iar ochii sa lacrimeze in voie afland cum iertarea ne este oferita in dar si ca „Fara bani vestea s-o dati!” / „Mergeti si spuneti pe-ntregul pamant / C-am inviat din mormant!”
“Caci nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunostinta deplina a pacatului. Caci nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunostinta deplina a pacatului. Dar acum s-a aratat o neprihanire, pe care o da Dumnezeu, fara lege despre ea marturisesc Legea si prorocii si anume, neprihanirea data de Dumnezeu, care vine prin credinta in Isus Cristos, pentru toti si peste toti cei ce cred in El. Nu este nici o deosebire. Caci toti au pacatuit, si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu. Si sunt socotiti neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpararea, care este in Cristos Isus. Pe El Dumnezeu L-a randuit mai dinainte sa fie, prin credinta in sangele Lui, o jertfa de ispasire, ca sa-Si arate neprihanirea Lui; caci trecuse cu vederea pacatele dinainte, in vremea indelungii rabdari a lui Dumnezeu; pentru ca, in vremea de acum, sa-Si arate neprihanirea Lui in asa fel incat, sa fie neprihanit, si totusi sa socoteasca neprihanit pe cel ce crede in Isus.” Epistola catre Romani, 3.20-26 Continue reading “Socotit nevinovat”
Andrei CIOBANU
In Evenimentul zilei gasim chiar aceste cuvinte intr-unul din articolele sale:
Manastirea Nicula, circ si credinta: dupa turul bisericii în genunchi, pelerinii s-au batut pe sarmale
Preotii ortodocsi, dar si invataceii acestora, marea masa de români „ortodocsi”- ca si cei catolici de altfel -, au multe conceptii nebiblice.
“Daca tu nu intelegi, asta nu inseamna ca nu intelege nimeni.” – Dorel SCHOR
Insasi sarbatoarea din 15 august nu are temei biblic, si ma refer in principal la modul lor de manifestare si la doctrina pe care o promoveaza. La fel se intâmpla si in 8 septembrie.
Isus Christos vorbindu-le Saducheilor, celor care nu cred in inviere, le-a dat aceste cuvinte de invatatura, care ne sunt de mare folos si noua azi:
<Isus le-a zis: „Oare nu va rataciti voi, din pricina ca nu pricepeti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?”> (Marcu 12, 24)
Si aceste cuvinte le luam pentru noi, fiecare.
Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvântul lui Dumnezeu, asa ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad. (Epistola catre Evrei, 11:3)
Oare nu va rataciti?
De ce? Pentru ca nu pricepeti Scripturile (Biblia) si nici puterea lui Dumnezeu! Priceperea vine prin credinta, acea credinta data sfintilor odata pentru totdeauna (Epistola lui Iuda, 3).
Imi aduc aminte ca un tânar „profesor” de yoga, instalat la cârma lectiilor teoretice si practice, unul Radu din Bistrita, cu o facultate (tehnica) absolvita la Iasi cam prin 1989, care a decedat de foarte tânar, dupa cca 10…15 ani de „activitate”, a avut grija sa spuna de la prima lectie cu noii sai cursanti ca si el e crestin! Profesor de yoga-practicant, crestin! O mare pacaleala, a lui personala, apoi a celorlalti! Da, tinea si el aceste sarbatori.
Ce vreau insa sa zic e ca profesorul Radu spunea des cursantilor: Sa cititi zilnic o Scriptura (din Scripturi). Pentru el „scriptura” insemna scrierile vechi, Biblia, scrierile indiene (Vedele, Upanisadele etc). Puteti sa credeti asa ceva?
Cine nu cunoaste Biblia, nu avea cum sa-si dea seama de marea aberatie si pretentie in spusele lui Radu.
Biserica Ortodoxa, prin profesori si teologi, prin slujitorii bisericilor, promoveaza generic „Scriptura”, cu trimitere la Biblie si la sfânta traditie!
Situatie care e oarecum asemanatoare, deoarece asa zisa sfânta traditie, numai sfânta nu e, deoarece a fost adaugata ulterior, de oameni, nefiind o „Lucrare” canonica, asa cum s-a stabilit despre cele 66 de carti care compun Sfânta Scriptura-Biblia. Adevarata Sfanta Traditie e cartea Faptele apostolilor din componenta Bibliei care arata care au fost faptele apostolilor, cum au gandit si cum au slujit ei.
Cititi Prefata la Biblia iesita in acesti ani sub indrumarea marelui carturar si teolog Batolomeu Anania- unde e explicata aceasta problema, 66 de carti canonice, iar B.Ortodoxa le-a adaugat si pe celelalte vreo 15, numite de domnia sa „carti bune de citit”.
Daca ati cunoaste BIBLIA, si invatatura care trebuie luata din ea, si Scriptura-Biblia nu poate fi desfiintata (Isus a spus: – si Scriptura nu poate fi desfiintata –, Evanghelia dupa Ioan, 10.35), ati sti tot ce e scris despre Fecioara Maria. Tot. Dar nimic peste ce este scris in Biblie.
Domnul Isus, El Insusi, când S-a confruntat cu satana (Matei, 4) i-a raspuns in trei rânduri: „Este scris…”. Si noi raspundem afirmatiilor nebiblice pe care le folosesc si pe care se sprijina teologia ortodoxa, cu ceea ce este scris si afirmat de cuvântul biblic.
Cu privire la Fecioara Maria este adevarat tot ce e scris in Biblie, ca a fost fecioara, plina de multe calitati si virtuti, ori câte am dori sa ne inchipuim ca le-ar fi avut. Ca a fost cuminte si ascultatoare de parinti si de Dumnezeu.
Sa vedem insa exact ce spune Evanghelia dupa Luca, despre Fecioara Maria:
1.28 „Îngerul a intrat la ea si a zis: „Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântata esti tu între femei!”
1.30 Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie; caci ai capatat îndurare înaintea lui Dumnezeu.
1.31 Si iata ca vei ramâne însarcinata si vei naste un Fiu, caruia Îi vei pune numele Isus.
1.32 El va fi mare si va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; si Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatalui Sau David.
1.33 Va împarati peste casa lui Iacov în veci, si Împaratia Lui nu va avea sfârsit.”
Ingerul ii spune „Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântata esti tu intre femei! …
In acest verset, as vrea sa pun lumina pe faptul ca i s-a facut mare har din partea lui Dumnezeu (mântuirea este prin har si credinta), avea si ea mare nevoie de har, de iertare si de curatire divina:
„Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.Si sunt socotiti neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpararea care este în Hristos Isus.” (Epistola catre Romani, 3:23-24).
Singurul om fara de pacat a fost Omul Isus Christos.
David o spune generic intr-unul din Psalmi (50 sau 51): „Caci in pacat m-a zamislit mama mea.”. E vorba de pacatul adamic, in care se afla intreaga omenire.
Apoi, Domnul este cu ea si ea e binecuvântata esti tu intre femei! Maria e binecuvântata intre femei. Fara comentarii. Continue reading “Obiceiuri pagâne ale crestinilor”
Andrei CIOBANU
In Evenimentul zilei gasim chiar aceste cuvinte intr-unul din articolele sale:
Manastirea Nicula, circ si credinta: dupa turul bisericii în genunchi, pelerinii s-au batut pe sarmale
Preotii ortodocsi, dar si invataceii acestora, marea masa de români „ortodocsi”- ca si cei catolici de altfel -, au multe conceptii nebiblice.
[pullquote] Daca tu nu intelegi, asta nu inseamna ca nu intelege nimeni.
Dorel SCHOR [/pullquote]
Insasi sarbatoarea din 15 august nu are temei biblic, si ma refer in principal la modul lor de manifestare si la doctrina pe care o promoveaza. La fel se intâmpla si in 8 septembrie.
Isus Christos vorbindu-le Saducheilor, celor care nu cred in inviere, le-a dat aceste cuvinte de invatatura, care ne sunt de mare folos si noua azi:
<Isus le-a zis: „Oare nu va rataciti voi, din pricina ca nu pricepeti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?”> (Marcu 12, 24)
Si aceste cuvinte le luam pentru noi, fiecare. [pullquote]Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvântul lui Dumnezeu, asa ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad.
Epistola catre Evrei, 11:3[/pullquote]
Oare nu va rataciti?
De ce? Pentru ca nu pricepeti Scripturile (Biblia) si nici puterea lui Dumnezeu! Priceperea vine prin credinta, acea credinta data sfintilor odata pentru totdeauna (Epistola lui Iuda, 3).
Imi aduc aminte ca un tânar „profesor” de yoga, instalat la cârma lectiilor teoretice si practice, unul Radu din Bistrita, cu o facultate (tehnica) absolvita la Iasi cam prin 1989, care a decedat de foarte tânar, dupa cca 10…15 ani de „activitate”, a avut grija sa spuna de la prima lectie cu noii sai cursanti ca si el e crestin! Profesor de yoga-practicant, crestin! O mare pacaleala, a lui personala, apoi a celorlalti! Da, tinea si el aceste sarbatori.
Ce vreau insa sa zic e ca profesorul Radu spunea des cursantilor: Sa cititi zilnic o Scriptura (din Scripturi). Pentru el „scriptura” insemna scrierile vechi, Biblia, scrierile indiene (Vedele, Upanisadele etc). Puteti sa credeti asa ceva?
Cine nu cunoaste Biblia, nu avea cum sa-si dea seama de marea aberatie si pretentie in spusele lui Radu.
Biserica Ortodoxa, prin profesori si teologi, prin slujitorii bisericilor, promoveaza generic „Scriptura”, cu trimitere la Biblie si la sfânta traditie!
Situatie care e oarecum asemanatoare, deoarece asa zisa sfânta traditie, numai sfânta nu e, deoarece a fost adaugata ulterior, de oameni, nefiind o „Lucrare” canonica, asa cum s-a stabilit despre cele 66 de carti care compun Sfânta Scriptura-Biblia. Adevarata Sfanta Traditie e cartea Faptele apostolilor din componenta Bibliei care arata care au fost faptele apostolilor, cum au gandit si cum au slujit ei.
Cititi Prefata la Biblia iesita in acesti ani sub indrumarea marelui carturar si teolog Batolomeu Anania- unde e explicata aceasta problema, 66 de carti canonice, iar B.Ortodoxa le-a adaugat si pe celelalte vreo 15, numite de domnia sa „carti bune de citit”.
Daca ati cunoaste BIBLIA, si invatatura care trebuie luata din ea, si Scriptura-Biblia nu poate fi desfiintata (Isus a spus: – si Scriptura nu poate fi desfiintata –, Evanghelia dupa Ioan, 10.35), ati sti tot ce e scris despre Fecioara Maria. Tot. Dar nimic peste ce este scris in Biblie.
Domnul Isus, El Insusi, când S-a confruntat cu satana (Matei, 4) i-a raspuns in trei rânduri: „Este scris…”. Si noi raspundem afirmatiilor nebiblice pe care le folosesc si pe care se sprijina teologia ortodoxa, cu ceea ce este scris si afirmat de cuvântul biblic.
Cu privire la Fecioara Maria este adevarat tot ce e scris in Biblie, ca a fost fecioara, plina de multe calitati si virtuti, ori câte am dori sa ne inchipuim ca le-ar fi avut. Ca a fost cuminte si ascultatoare de parinti si de Dumnezeu.
Sa vedem insa exact ce spune Evanghelia dupa Luca, despre Fecioara Maria:
1.28 „Îngerul a intrat la ea si a zis: „Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântata esti tu între femei!”
1.30 Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie; caci ai capatat îndurare înaintea lui Dumnezeu.
1.31 Si iata ca vei ramâne însarcinata si vei naste un Fiu, caruia Îi vei pune numele Isus.
1.32 El va fi mare si va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; si Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatalui Sau David.
1.33 Va împarati peste casa lui Iacov în veci, si Împaratia Lui nu va avea sfârsit.”
Ingerul ii spune „Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântata esti tu intre femei! …
In acest verset, as vrea sa pun lumina pe faptul ca i s-a facut mare har din partea lui Dumnezeu (mântuirea este prin har si credinta), avea si ea mare nevoie de har, de iertare si de curatire divina:
„Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.Si sunt socotiti neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpararea care este în Hristos Isus.” (Epistola catre Romani, 3:23-24).
Singurul om fara de pacat a fost Omul Isus Christos.
David o spune generic intr-unul din Psalmi (50 sau 51): „Caci in pacat m-a zamislit mama mea.”. E vorba de pacatul adamic, in care se afla intreaga omenire.
Apoi, Domnul este cu ea si ea e binecuvântata esti tu intre femei! Maria e binecuvântata intre femei. Fara comentarii.
Apoi i se spune: „Nu te teme, Marie; caci ai capatat îndurare înaintea lui Dumnezeu.
Observati ca citim: “… Îi vei pune numele Isus. El va fi mare si va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; si Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatalui Sau David.” nu va fi chemat-numit fiul ei, al Mariei, ci va fi chemat Fiul Celui Preainalt (Fiul lui Dumnezeu). Care e accentul pus?
Dumnezeu (Tatal) e din vesnicie, asa cum si Fiul (Dumnezeu) e tot din vesnicie, El fiind mester zidar in crearea Universului (Proverbe, 8), ca si Duhul Sfant de altfel.
Domnul Isus, Dumnezeu vesnic, a coborât pe pamânt luând chip de om (nascut prin fecioara Maria, un vas care a primit mare har si indurare de la Dumnezeu) ca sa faca lucrarea Sa de la Cruce pentru rascumpararea omului din pacat.
Pentru Maria a fost o foarte mare onoare, o putem lauda cât dorim de mult, o putem numi „fericita” sau „binecuvantata”, asa cum ne invata Scriptura.
Sa vedem inca un cuvânt foarte expresiv pentru cei care vor sa vada lumina adevarului, scris tot de apostolul si evanghelistul Luca:
„Când au ajuns acasa, s-au suit în odaia de sus, unde stateau de obicei. Erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zelotul si Iuda, fiul lui Iacov. Toti acestia staruiau cu un cuget în rugaciune si în cereri, împreuna cu femeile si cu Maria, mama lui Isus, si cu fratii Lui.” (Faptele apostolilor, 1:13-14).
De ce staruia si ea in rugaciune alaturi de apostolii Domnului si de ucenici? Biserica e zidita pe invatatura apostolilor!
Si pentru ca si Maria era impreuna cu femeile, printre ele, in mijlocul lor, pomenirea lor in versetele mentionate, facându-se mai la urma, dupa apostolii Domnului !!!
Nu poate nimeni sa-i scada cu nimic din meritele Fecioarei Maria- mama lui Isus, asa cum nimeni nu poate sa-i sporeasca cumva meritele peste ce este scris, peste ceea ce este cu adevarat in ochii lui Dumnezeu.
„Petru si apostolii ceilalti, drept raspuns, i-au zis: „Trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu decât de oameni!” (Faptele apostolilor, 5:29).
Fecioara Maria nu a dat invatatura, nu ne-a venit invatatura scripturala prin ea. Cel mai probabil e ca a fost o mama exemplara, in toate privintele. Dar poate nu e lipsit de noima sa vedem ca mamele nu se afirma si ele impreuna cu fiii, pentru meritele lor. Sunt pomenite, pe scurt, asa cum gasim in orice genealogie. Oamenii, insa, exagereaza in unele cazuri. Cum a fost cu Elena, mama imparatului Constantin, si cu Fecioara Maria, exagerarile mergand in mai multe planuri si directii.
Dumnezeu a spus prin apostolul: „femeii nu-i dau voie sa invete pe altii”.
Adventistii au o asa zisa invatatura (mai importanta decât Biblia) venita printr-o femeie! Erorile intra si stau gata sa intre si in doctrina cultelor neoprotestante daca nu se cauta sa ramâna doar la ceea ce este scris.
Scrierile lui Ellen White sunt privite ca infailibile. Insa conform 2 Tim. 3:16-17, Biblia este suficienta, sa duca în cer, sa-l echipeze pe omul lui Dumnezeu pentru orice lucrare buna. Dar doamna White adauga scrierile ei la Biblie, de fapt înconjurând Scripturile cu scrierile ei. Pentru Ellen White, Biblia si scrierile ei rezolva toate cazurile, nu doar Biblia singura. Asa cum pt. Ortodoxie exista asa zisa sfanta traditie.
Ortodocsii si catolicii au adaugat si ei la doctrina lor, invataturi omenesti, incalcând teologia divina:
„Femeia sa învete în tacere, cu toata supunerea. Femeii nu-i dau voie sa învete pe altii, nici sa se ridice mai presus de barbat, ci sa stea în tacere.” (1 Timotei, 2.11-12).
In Ioan, la Nunta din Cana, exista acest cuvânt : „Când s-a ispravit vinul, mama lui Isus I-a zis: „Nu mai au vin.” Isus i-a raspuns: „Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit înca ceasul.” Mama Lui a zis slugilor: „Sa faceti orice va va zice.” (Ioan, 2.2-4)
Observati ca atunci când Maria i se adreseaza Domnului, El ii raspunde de-a dreptul asa: „Femeie”, iar ea spune slugilor (de ce nu si noua?): „Sa faceti orice va va zice El.”
„Caci este un singur Dumnezeu si este un singur mijlocitor între Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos …” (1Timotei, 2.5)
„Si, daca cineva nu întelege, sa nu înteleaga!” ( 1 Corinteni, 14:38)
„Numai lui Dumnezeu sa -I te inchini si sa-I dai slava!” Cele 10 porunci)
Toata Gloria, tot creditul, Inchinaciunea si Lauda si Multumirea, Sa-i fie aduse acum si in veci de veci, Singurului Dumnezeu, Creatorului si Mântuitorului nostru! Slavit sa-I fie Numele! Aleluia.
Preotul ortodox Nechita Ioan s-a botezat în Biserica Crestina Baptista din Lugoj
.
Prin credinta, încheie legamânt Nou Testamental cu Mântuitorul Isus
.
În 2007 organele de stat ortodocse îl ameninta cu “deportarea” la Sanatoriul de boli mintale din Stei (Bihor)
Marturia inregistrata la Zalau in Octombrie 2008
EPISODUL 6
In ultima parte a marturiei, ex.preotul ortodox Nechita Ioan îsi prezinta în continuare marturia de credinta si cum a ajuns, dupa mai multe incercari de constrangere ale organelor de stat locale, sa primeasca botezul Nou Testamental oficiat la data de 14 august 2007.
NECHITA IOAN: Organele locale de stat mi-au pus in vedere doua alternative, pe care mi le recomandau sa le urmez pentru a fi in relatii „normale” cu domniile lor.
Prima varianta a ofertei:
– Iti dam o locuinta. Nu vrei sa te duci preot, nu vrei, dta esti nebun, esti stricat de minte! Nu vrei?
– ?!
– Domnul primar, ce facem, ii dam o garsoniera aici, dar sa dea o declaratie ca renunta la pocainta? Ii dam o masa la o cantina sociala, 4…5 milioane, subzistenta lui de zi cu zi.
A doua varianta a ofertei:
– O refuzi pe asta? Domnu Deceanu, prim procuror, ii faceti dosarul de bolnav irecuperabil, mental, il internam definitiv la Stei, fostul oras Dr.Petru Groza, judetul Bihor. De acolo, nu mai iesi! Ai ragaz pâna mâine dimineata!
N-am ales nici una, nici alta dintre propunerile lor!
La data de 14 august 2007, când municipiul Iasi era in plina ascensiune cu ocazia sarbatorii cuvioasei Paraschieva si peste un milion de pelerini se atingeau de racla cuvioasei pentru a obtine iertarea pacatelor, in fata organelor puterii locale, presa, televiziune locala din urbia Lugojului, orasul de pe malul Timisului, in fata asistentei, in fata bisericii si in fata celor 7 pastori am facut marturia, luându-L pe Hristos ca Domn, Mântuitor si Rascumparator al meu personal.
La iesirea din Apa Botezului am auzit pentru prima data Cântarea aceea, atât de speciala: „Vin la Casa Ta!”.
Astazi sunt in Casa lui Dumnezeu!
Am dosarul depus la un Mare Episcop! Care nu este ales de Camera Deputatilor sau de Senat, nu este suspus recunoasterii decretului Prezidential, nu este ales de o autoritate eclesiastica-administrativa-politica. Nu numai ca este ales de Dumnezeu, ci este Dumnezeu Fiul si are incredintarea, are mandatarea, când i s-a spus: Tu esti Preot in veac dupa rânduiala lui Melchisedec!
Si, acest episcop, unde am eu dosarul, si-i slujesc si am incredintarea ca imi va da remunerarea pe masura, se numeste Domnul si Mântuitorul nostru Isus Christos!
Nu are o autoritate asupra unui judet, doua, nu are autoritate juridica limitata sau delimitata, are autoritatea supra intregului Univers, El are autoritatea asupra ingregii Terre. El este Isus Christos!
Daca privesc retrospectiv, in urma, in scurgerea vremii, am singurul regret ca nu am facut ceea ce trebuia sa fac la timpul potrivit. Am lasat in urma 4.700 de suflete. Eu am fost salvat si stiu ca Dumnezeu in bunatatea Sa, in mila si in indurarea Sa ma va ierta!
Traiesc bucuria deplina! Deplina bucurie, si chiar de ar fi sa trec, cum zice David, prin valea umbrei mortii, nu ma voi teme de nici un rau, ca Tu cu mine esti.
Acuma pot sa spun, sa glasuiesc si sa subscriu, si sa ma pronunt ca David:
„Gustati si vedeti ce Bun este Domnul!”
„Cu Dumnezeul meu trec peste ziduri!”
„Du-ma pe stânca cea mai inalta, caci eu nu pot sa o ajung!”
Indiferent in ce situatie voi ajunge, inapoi nu ma voi mai intoarce. Voi ramâne aici, unde Dumnezeu m-a chemat si m-a pus, indiferent de situatiile prin care voi trece.
Stiu si am incredintarea ca sunt chemat la Golgota, la Cruce. Am acceptat Golgota, am renuntat la covorul rosu, am renuntat la acele vesminte stralucitoare, la acele inchinaciuni, la acele onoruri (de care beneficiaza un Mitropolit) si mi-am ales Golgota (drumul pe care a mers si Mântuitorul Isus).
Voi ramâne alaturi de Christos Domnul pâna la sfârsitul vietii mele.
Daca mai înainte spuneam: sa nu care cumva sa cititi Biblia ca va rataciti!, astazi spun ca Iosua odinioara (Iosua, 1:8):
„Cartea aceasta a Legii sa nu se departeze de gura ta; cugeta asupra ei zi si noapte, cautând sa faci tot ce este scris în ea; caci atunci vei izbândi în toate lucrarile tale si atunci vei lucra cu întelepciune.”
Puteti vedea: Zorii Ep. 1 Ep.2 Ep. 3 Ep.4 Ep.5
Revista ARMONIA - Saltmin Media 