Tag: Belgia

Cinquantenaire – Muzeul Regal de Arta si Istorie

On By nelursIn HistoryLeave a comment

Muzeul Cinquantenaire, situat in parcul cu acelasi nume din Bruxelles, este destinatia cea mai importanta dintre muzeele Regale de Arta si Istorie. Intrarea in aceasta cladire construita in secolul al XIX-lea, la cererea regelui Leopold II, te lanseaza intr-o calatorie fascinanta de explorare prin timp si spatiu pentru a-ti pune in fata istoria umanitatii si a civilizatiilor sale.
Vom descoperi aici colectii din toate domeniile de arta, exeptand pictura, de pe cele cinci continente, mai putin din Africa sub-sahariana. Acestea sunt impartite in patru  sectiuni principale: antice, arheologia nationala, civilizatiile noneuropene si artele decorative europene. In total muzeul detine in jur de 650.000 de piese, asezate pe mai bine de 60.000 de mp in sali de expozitie si de rezerva, facand din muzeul Cinquantenaire cel mai mare muzeu din Belgia.
De asemenea, in mod regulat au loc expozitii temporare de inalta calitate, organizate pentru a descoperi si alte fatete ale istoriei artelor, precum si alte activitati culturale si educative.

Originile muzeului Cinquantenaire

Din secolul al XV-lea pana in secolul al XVII-lea, cadouri diplomatice, suveniruri si curiozitati care apartineau ducilor de Brabant si mai tarziu arhiducilor de Habsburg, au fost expuse in arsenalul regal, o sala mare din palatul Coudenberg, primele colectii care si-au gasit locul in Muzeul Regal de Arta si Istorie. Din pacate, multe dintre aceste comori au fost transferate la Muzeul Imperial din Viena.
In 1835 tanarul stat belgian deschide un muzeu de arme vechi, armuri si obiecte de arta numismatica sub conducerea contelui Amédée de Beauffort, cu ambitia de a vedea statul independent dintr-o perespectiva istorica. Colectiile au fost aduse la Palatul Industrial, acum aripa stanga a Muzeului Regal de Arte Frumoase din Belgia. Institutia a devenit mai tarziu cunoscuta sub numele de Muzeul Regal de Armuri, Antichitati si Etnologie. Colectiile sale au fost mutate la Porte de Hal, iar atunci cand Porte de Hal a devenit neincapator pentru a gazdui numarul tot mai mare al exponatelor, s-a decis separarea colectiilor. Sub conducerea noului sef conservator Eugène Van Overloop, obiectele din antichitatea clasica au fost mutate in 1889 in palatul Cinquantenaire. In 1906 si colectia etnografica a fost trimisa acolo. Colectia de arme si armuri a ramas la Porte de Hal, iar noul complex muzeal din Parcul Cinquantenaire a luat apoi numele de Muzeul Regal de Arte decorative si industriale.
In anul 1912 s-a nascut Muzeul Regal din parcul Cinquantenaire. Dupa construirea Muzeului Armatei in1922, adapostit de asemenea in parcul Cinquantenaire, s-a decis sa se aleaga un nou nume, pentru a se evita confuzia. In 1926, deci, numele Muzeul Regal de Arta si Istorie a devenit numele oficial si inca mai este si astazi.
In 1925 Jean Capart il succede pe Eugène Van Overloop. In timpul mandatului sau, muzeul devine o institutie stiintifica de frunte. Perioada interbelica a fost una benefica pentru muzeele din Cinquantenaire: numarul colectiilor a crescut, au fost create diverse centre de studiu si fondurile pentru acestea s-au inmultit.
Odata cu al doilea razboi mondial activitatile muzeului s-au oprit brusc. Colectiile sale au fost puse la adapost. In 1942 Henry Lavachery a preluat postul lui Jean Capart. Imediat dupa razboi, el a inceput o reorganizare majora a institutiei. In 1946 un incendiu a mistuit o aripa a muzeului. O parte din colectii au fost distruse. Reconstructia a fost lunga si dificila si abia in 1966 s-a inaugurat noua aripa. Lucrarea a fost condusa abil de contele Joseph de Borchgrave d’Altena si mai apoi de Pierre Gilbert. Intre timp acestia s-au ocupat si de largirea colectiilor, printre altele si prin achizitia tapiseriei din seria „Povestea lui Iacov”.
De la mijlocul anilor 70 au fost organizate expozitii temporare majore.
Structura Muzeului Regal de Arta si Istorie
Muzeul este o institutie publica care este parte a unitatilor federale stiintifice. Acesta depinde de ministrul responsabil la nivel federal cu cercetarea stiintifica. Muzeul este impartit in patru departamente, fiecare dintre ele fiind sub conducerea unui sef de departament:
– Antichitate
– Arta industriilor
– Arheologie generala si civilizatii noneuropene
– Muzeul de instrumente muzicale
Departamentele sunt si ele impartite in mai multe sectiuni, in functie de natura colectiilor care le compun. Sectiunile sunt gestionate de catre sefii de sectie. O serie de servicii generale face, de asemenea, posibila o buna functionare a institutiei: serviciul de securitate, administrativ, educational, cultural, de comunicare, de evenimente, de documentare, al expozitiilor temporare, informatic sau tehnic.
In afara de prezentarea vizitatorilor a colectiilor si a expozitiilor temporare, muzeul mai are in plus o munca de culise mai putin cunoscuta publicului larg, dar a carei importanta nu poate fi pusa la indoiala. Aceste sarcini constau in:
– dobandirea si conservarea operelor de arta
– inventarierea fiecarui obiect
– arhivarea documentelor
– colectarea datelor stiintifice cu privire la colectiile muzeale
– efectuarea unor activitati stiintifice
– dezvoltarea si difuzarea cercetarilor stiintifice la nivel national si international
– participarea activa la misiuni stiintifice
– participarea activa la proiecte si reuniuni stiintifice la nivel national si international
– informarea publicului asupra colectiilor, organizarea activitatilor educationale
– crearea unei baze de date cu privire la operele de arta cu acces la public
– publicarea lucrarilor stiintifice si de alta natura pentru public.
Inaugurarea Muzeului de Instrumente Muzicale are loc in 1877. Parte din Conservatorul Regal de Muzica, el a fost creat in scopuri didactice: familiarizarea studentilor cu instrumentele vechi. Doua colectii de instrumente muzicale stau la baza acestei creatii: pe de o parte colectia celebrului muzicolog belgian François-Joseph Fétis (1784-1871), cumparata de statul belgian in 1872, si pe de alta parte o colectie de sute de instrumente indiene de la Sourindhro Mohun Tagore (1840-1914), oferite regelui Leopold II in 1876.
Victor-Charles Mahillon (1841-1924) este primul conservator care a continuat lucrarea predecesorilor sai, constituind asadar cea mai mare colectie din lume. La moartea sa muzeul avea 3.177 de instrumente muzicale.

Colectiile muzeului

Ramasite ale civilizatiilor preistorice, instrumente muzicale, mozaicuri, sticla, ceramica, mobilier, obiecte etnografice din Asia, Oceania, America si lumea islamica, toate aceste lucrari sunt unite cu scopul conservarii lor si de transmitere generatiilor urmatoare. In fiecare an colectiile se imbogatesc cu noi achizitii.
Importanta colectie de textile copte apartine ansamblului de piese de arta crestina sau islamica incepand cu secolul III d. Hr. si pana in secolul al XII-lea descoperite in Egipt. Cuvantul copta provine din qibt, numele arab al populatiei indigene din Egipt, care vine la randul sau din termenul grec aigyptios. Egiptul a fost crestinat in jurul anului 50, iar in timpul secolului al III-lea crestinismul s-a raspandit in randul populatiei indigene. Cu toate acestea in anul 639 incepe convertirea la islamism. Textilele sunt unele dintre cele mai celebre discipline ale artelor practicate de copti. Aceasta colectie insumeaza circa 550 de piese dintre care majoritatea sunt articole de imbracaminte si tesaturi de uz casnic.
Oceania este numele dat continentului format din mai multe insule din Oceanul Pacific. O parte importanta a acestei colectii cuprinde piese din Polinezia al carei pilot este o statuie colosala din piatra, cu o greutate de sase tone si reprezinta, probabil, zeul pescarilor de ton. In 1935 ea a fost adusa in Belgia de o expeditie belgiano-franceza la bordul navei Mercator. Harti si fotografii explica clima si geografia acestei regiuni vaste, precum si originea si cultura locuitorilor.
Colectia costumelor civile si religioase, broderii si textile fac obiectul unei prezentari temporare in sala Errera. Aici hainele, tesaturile, stofa si dantela contemporana ofera o imagine de ansamblu a patrimoniului belgian din acest domeniu.
In aripa dreapta a manastirii, printr-o combinatie a stilurilor gotic-renascentist-baroc, cu vedere spre gradina interioara, isi deschide usile o exceptionala colectie de sticla antica. Acoperind perioada antica pana in secolul al XIX-lea, este in mare parte dedicata productiei din vechile provincii din Belgia.
Colectia artelor decorative europene ofera o imagine de ansamblu a principalelor tendinte stilistice care au inflorit in arta din 1890 pana in 1940, decoratiuni caracterizate prin sculpturi, sticlarie si ceramica.
Muzeul Regal de Arta si Istorie ramane cea mai mare colectie nationala de arheologie din Belgia. Sectiunea de arheologie nationala poseda exponate din mileniile IV-III i. Hr.  Prezenta acestei colectii la Bruxelles, a carei calitate este de invidiat, se datoreaza muncii a doi ingineri belgieni, fratii Siret, care dupa stabilirea lor in Spania in secolul al XIX-lea, au scos la lumina toate aceste documente, podoabe din aur si argint, arme din cupru, textile, ceramica, statui…
Colectiile departamentului de antichitati ies in afara frontierelor belgiene si conduc vizitatorii de la valea Nilului pana la Tibru si Eufrat sau la insulele Greciei continentale. Colectia egipteana ilustreaza mai mult de trei mii de ani de istorie. Antichitatile clasice contin una dintre cele mai mari colectii de vase grecesti, alternand cu sculpturi in lut, statui de bronz si obiecte de uz casnic.
Departamentul civilizatiilor noneuropene reuneste obiecte arheologice, etnografice si artistice originare din America, Asia si Oceania. Africa este reprezentata doar prin colectia islamica din nordul continentului.

Pentru a intelege si aprecia bogatia si diversitatea colectiilor muzeului, acesta ofera o gama larga de servicii educationale si culturale prin diverse activitati, cum ar fi tururile ghidate pentru toate varstele, conferinte, ateliere de lucru, cursuri, etc.
Personalul stiintific al muzeului este dedicat modernizarii patrimoniului prin intermediul unor studii continue de arheologie si epigrafie referitoare la istoria artei cuplate cu analiza in laboratoare si ateliere de restaurare. Rezultatele cercetarilor sunt comunicate publicului prin publicatii, expozitii si intalniri (inter)nationale. Profesionalismul personalului este apreciat de catre institutii academice si stiintifice din intreaga lume.

Tatiana Scurtu-Munteanu

Botrange – cel mai inalt varf din Belgia

On By nelursIn EuropeLeave a comment

Signal de Botrange este, dupa 1919, cel mai inalt varf din Belgia, situat la 694 de metri altitudine. Se afla pe platoul Hautes Fagnes din masivul Ardeni, in provincia Liege. Pozitia i-a adus un climat aspru, inregistrat de catre o statie meteorologica. Punctul culminant al Belgiei este, prin urmare, si cel mai inalt punct din regiunea valona, Ardeni si Benelux, depasind Weisser Stein (693 m), coliba Michel (674 m) si coliba Fraiture (652 m). In 1923, cu ajutorul unei movile mari de pamant, se atinge in mod artificial, dar simbolic, inaltimea maxima de 700 de metri. Iar in 1934 se construieste un turn din piatra care ajunge la 718 m. Signal de Botrange a gazduit o perioada lunga de timp o statie meteorologica. Dupa 1999 ea a fost inlocuita de o statie automata a Institutului Regal de Meteorologie din Belgia, instalata la Mont Rigi (statie stiintifica Hautes-Fagnes a Institutului din Liege), situata intre signal de Botrange si coliba Michel. Astfel s-au observat cel mai frecvent vanturi puternice in centrul Belgiei, de exemplu. Temperaturile medii si cele extreme sunt adesea mai scazute la Botrange decat in orice alt loc din regiune: temperatura minima inregistrata fiind de  -25,6°C, iar la signal de -30,1°C. In timpul iernii, se poate observa o medie de trei luni in care temperatura medie ramane sub 0 ° C, precipitatiile sunt de asemenea mai frecvente, peste 200 de zile cu precipitatii pe an. Temperaturile maxime din timpul verii nu depasesc decat in cazuri exceptionale 30°C. Numarul zilelor cu inghet este de peste 130 pe an, iar numarul zilelor cu zapada depaseste 35. Grosimea maxima a zapezii, inregistrata pe 9 februarie 1935 a fost de 115 cm. Inghetul si zapada pot fi observate de la finele lunii septembrie si pana la mijlocul lunii martie.
Cel mai inalt varf al Belgiei detine numeroase surse de apa curgatoare, cum ar fi raurile ardene, apartinand toate bazinului Meuse: Helle, Roer, Schwarzbach la nord (dar care curg spre est), Bayehon la sud, si Trôt Marets la vest. Dupa cum sugereaza si numele acestor rauri, chiar daca signal de Botrange nu a fost o frontiera de stat, acesta marcheaza o frontiera lingvistica in regiune, intre limbile romanice la vest si cele germanice la est.
Signal de Botrange a devenit cel mai inalt punct al Belgiei abia in 1919, atunci cand Valonia si localitatile din Est au fost atasate la Belgia, in urma Tratatului de la Versailles. Anterior cabana Michel detinea intaietatea. In ciuda pozitiei sale remarcabile, Botrange nu a fost niciodata frontiera de stat, aceasta fiind stabilita pe cursul apei Helle la nord, Rouge la sud si pe varful Michel. Locul a facut succesiv parte din colonia romana Civitas Agrippinensium, iar apoi a fost inima domeniului carolingian. In cele din urma a fost integrat in Prusia, Germania si Belgia.
Tatiana Scurtu-Munteanu

Bokrijk – cel mai mare muzeu in aer liber din Europa

On By nelursIn EuropeLeave a comment

Un trecut animat
Domeniul provincial Bokrijk, situat in comuna belgiana Genk, este cunoscut in special pentru muzeul in aer liber, cel mai mare din Europa. Fosta proprietate de Herckenrode este amenajata in  jurul unui castel din secolul al XIX-lea, acopera 550 de hectare, inclusiv 150 de ha de padure si 40 de ha de iazuri. Initial fostul guvernator al provinciei Limbourg, Louis Roppe, a impiedicat disparitia cladirilor locale cu valoare culturala si istorica si le-a transferat pe domeniul Bokrijk, formand astfel un muzeu al satului, compus astazi din trei localitati, Hesbaye, Campine si Flandra orientala si occidentala, iar in timp si-au gasit locul aici cladiri destinate distrugerii si din alte provincii, fiecare cu propria sa personalitate. Cele mai importante contructii (o moara de vant, o biserica,un hambar, o ferma, o scoala, conace si locuinte ale taranilor) dateaza din secolul al XIX-lea si isi continua existenta aici.

Oaza de verdeata si liniste
Tot in Bokrijk gasim si cel mai mare loc de joaca gratuit din Belgia, amenajat cu leagane, tobogane, piste de ciclism si promenada precum si un sat al copiilor cu ponei si masinute.
Parcul de distractii Bokrijk pune la dispozitie doua terenuri de paint-ball, un teren de golf, un perete pentru alpinism si multe alte activitati de stimulare a adrenalinei in conditii de siguranta si cu asistenta profesionala. Gradina, o oaza de verdata si liniste de 250 de ha, este aidoma unui festival al aromelor si culorilor cu lacuri, zone de relaxare amenajate cu pergole si flori utilizate in fabricarea parfumurilor.

Momente unice si distractive
Este mai mult decat evident ca la Bokrijk se poate explora trecutul intr-un mod distractiv si interesant. Tinerii vor descoperi felul in care au trait stramosii lor, unde au trait, ceea ce au facut, cum s-au deplasat, ce animale aveau in preajma. Gratie jocurilor oferite de muzeu, tururilor ghidate si animate, exponatelor interactive si povestilor, elevii invata istoria din placere. Bokrijk are toate ingredientele necesare pentru a atrage copiii si adolescentii. Acestia sunt captivati de povestile naratorilor, povestile actorilor, lucrul manual din atelierul de ceramica si joaca din parcul de distractie.

Tatiana Scurtu-Munteanu

„Ziua indragostitilor” la Bruxelles

On By nelursIn EuropeLeave a comment

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Escapada romantica la Conrad Bruxelles

Palatul Conrad Bruxelles este situat pe prestigiosul bulevard Avenue Louise si ofera cele mai spatioase si confortabile camere din capitala, servicii de neegalat si 17 sali de conferinte de capacitati diferite, variind de la 4 la 800 de persoane.
Hotelul dispune de asemenea de un Bar & Lounge, de un restaurant, Wiltcher Café , precum si un traditional Lobby Lounge. In plus, in perioada mai-septembrie vizitatorii se pot bucura de Terasa Rosie a cafenelei Wiltcher, un paradis al pacii din interiorul hotelului.
Pentru ziua Sfantului Valentin Conrad Bruxelles ofera indragostitilor un pachet special care include:
– O noapte intr-o camera Classic.
– Un mic dejun-bufet la Café Wiltcher sau in camera de hotel.
– Cocktail “Flower Power” la Loui Lounge & Bar.
– O jumatate de sticla de sampanie in camera.
– Bomboane de ciocolata in camera.
– Asternuturi cu petale de trandafir si sapunuri parfumate.

Sf. Valentin la Radisson Blu Royal Hotel

Asezat aproape de centrul istoric si cultural din Bruxelles, Radisson Royal Hotel ofera 281 de camere si 23 de apartamente dotate cu eleganta si confort. Restaurantul Atrium este situat sub o cupola de sticla magnifica, cu lumini incredibile, care contrasteaza frumos cu un perete romantic din secolul al XII-lea.
Restaurantul Sea Grill, foarte apreciat in ghidurile culinare franceze si internationale, este specializat in peste si fructe de mare. Barul Dessiné este cunoscut pentru cocktail-urile sale intr-un decor conceput de catre un caricaturist belgian: locul perfect pentru a incepe sau a incheia seara.
Oferta propusa de Sf. Valentin cuprinde:
– O noapte intr-o camera Design.
– Un mic dejun-bufet somptuos la PebbleWood Corner.
– Cina romantica Valentine’s de 4 servicii pentru 2 persoane la restaurantul Atrium.
– O jumatate de sticla de sampanie in camera de hotel.
– Check-out (15h).

Seductie la Bruxelles Holiday Inn Schuman

Amplasat la numai 3 km de centrul orasului, hotelul Holiday Inn Bruxelles Schuman organizeaza in acest an un weekend extrem de dulce de Sf. Valentin. Clientilor le sunt puse la dispozitie camere cu pat dublu queensize si cu un sortiment bogat de dulciuri, un mic dejun cu sampanie in camera si un voucher pentru o gustare la Patisserie Chez Paul, unde se pot servi clatite si vafe cu ceai sau cafea. Aceasta este o destinatie ideala pentru oamenii de afaceri care doresc sa ramana langa institutiile europene. Hotelul de tip boutique este, de asemenea, foarte popular pentru turistii care doresc sa ramana intr-un loc mai linistit si mai izolat pentru a explora capitala. 59 de camere, decorate cu reproduceri de Picasso, sunt dotate cu aer conditionat si nenumarate facilitati.

Dolce la Hulpe Bruxelles se pregateste sa-l gazduiasca pe Cupidon

Dolce la Hulpe Bruxelles este o destinatie ideala pentru relaxare, situat intr-un cadru natural cu verdeata luxurianta la doar 15 km de aeroport si de centrul orasului. Camerele sale si apartamentele au vedere spre padurea de Zonienwoud si au fost amenajate cu tehnologie moderna si design contemporan. Principalele restaurante „Arga” si „Tree O” ofera o gama variata de culori si arome, bucatarie inovatoare si naturala cu specific local.
Proprietatea are 264 de camere si apartamente, 2 restaurante, 2 baruri, un centru de wellness, 2 terenuri de tenis, un teren de volei si trasee de mountain bike in padurea din jur. Hotelul dispune de asemenea de un Spa Cinq Monde, care se bucura de un decor unic – combina materiale naturale precum lemnul si piatra. Weekend-ul de Sf. Valentin include:
– O noapte in camera dubla.
– Mic dejun bufet.
– Cina la restaurantul Argan, inclusiv cafea, apa si o jumatate de sticla de vin de persoana.
– Surpriza in camera.
– Accesul la piscina acoperita, sauna, baie de aburi si sala de gimnastica.
– Halat de baie si papuci in camera.
– Parcare si WiFi gratuit.

Orasul Charleroi – o locatie din inima Europei

On By nelursIn EuropeLeave a comment

Centru economic si cultural al unei aglomerari de 201 550 de locuitori, orasul Charleroi este un important nod al transporturilor rutiere, feroviare si fliviale din Belgia. Pasajul Ardenne se bucura de o pozitie privelegiata, la 50 de km sud de Bruxelles, capitala Europei. Orasul Charleroi este membru al retelei Eurocities.

Atmosfera si primire calduroasa

Locuitorii orasului sunt cunoscuti pentru entuziasmul, generozitatea si bunatatea lor. Valoarea pe care se pune accentul este ospitalitatea. Cu strazile sale pietonale, piete, parcuri, artere si centre comerciale, precum si infrastructura turistica si de agrement, Charleroi este un oras prietenos prin care e o placere sa mergi la plimbare sau la cumparaturi. In fiecare saptamana, piata de duminica atrage mii de oameni care vin de departe.

Un oras verde din unul negru

Fosta capitala a Revolutiei Industriale, cu unul din bazinele cele mai prospere din domeniul productiei de carbune, otel si sticla, Charleroi este acum un oras in plina restructurare urbana si de mediu. Grija pentru reamenajarea centrului si valorificarea patrimoniului e demonstrata de angajamentul sau fata de promovarea calitatii vietii urbane. Numeroasele parcuri sunt plamanii orasului, elementul vegetal fiind omniprezent.

Metropola economica

Marile companii internationale si multe IMM-uri au ales situatia favorabila, know-how-ul si dinamismul din Charleroi pentru a-si extinde activitatile. Oteluri speciale, constructii de aeronave, telecomunicatii, informatica, industrie alimentara, inginerie mecanica si de imprimerie, produse chimice, servicii pentru intreprinderi si persoane fizice si multe alte sectoare sunt inca bine reprezentate in Charleroi. Intercomunala Igretec este structura publica specializata in promovarea economica a metropolei si in ospitalitatea investitorilor. De asemenea, joaca un rol important in sprijinirea activitatii IMM-urilor si in special in exporturi.

Charleroi, oras sportiv…

Este un oras in care se practica sportul la nivel inalt: baschet, fotbal, volei, tenis de masa, Charleroi fiind dotat cu o infrastructura demna de ambitiile sale, gazduind in fiecare an concursuri internationale si, printre altele, meciuri din UEFA 2000. Jocul traditional practicat in Charleroi este pelota, joc sportiv de origine basca, intre doi jucatori, care consta in aruncarea unei mingi de cauciuc brut intr-un perete, de unde, ricosand si atingand pamantul, este preluata de partener.

… si cultural

Si din punct de vedere cultural orasul Charleroi merita vazut. In fiecare an acesta este sediul unor expozitii de prestigiu si gazduieste numeroase spectacole. Reputatia Palatului de Arte Frumoase, Muzeul de Fotografie, de Dans… au depasit demult granitele Belgiei. Muzeele din Charleroi ofera ocazia de a descoperi frumoase colectii in domeniul picturii, sculpturii, sticlei, fotografiei, arheologiei industriale, stiintei… Charleroi este leaganul benzilor desenate belgiene cu Scoala Marcinelle ilustrata de Editions Dupuis.

Leaganul traditiilor

Locuitorii orasului au ca obiectiv promovarea folclorului, acesta fiind prezent in timpul carnavalurilor traditionale de Mardi Gras sau procesiuni si marsuri napoleoniene, evenimente care aduna in fiecare an mii de participanti costumati in imbracaminte de epoca. Targul de Pasti transforma inima orasului intr-un gigant parc de distractie. Originea acestor sarbatori dateaza de mai multe secole.

Proiectul orasului Charleroi

Din 1991 in Charleroi s-a stabilit un proiect urban care contine strategia sa de dezvoltare, adoptand in 1994 si o harta care defineste calitatile esentiale spre care acesta aspira: Charleroi vrea sa fie un oras metropolitan, deschis, echilibrat, prietenos, solidar, tanar, inovator, sanatos, cultural, sportiv, un partener sigur…

Charleroi in cateva cifre

Suprafata: 102 km2 sau 10.213 ha, 57% – mediu urban si 43% – mediu rural (parcuri, paduri, terenuri agricole…)
Densitate: 1 974,6 loc./km²
Altitudine fata de nivelul marii: 121 m
Coordonate geografice: Latitudine : 50° 24′ 0” Nord, Longitudine : 4° 25′ 60” Est

Tatiana Scurtu-Munteanu

Baie de Anul Nou in Marea Nordului

On By nelursIn EuropeLeave a comment

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Daca pe 6 ianuarie romanii ortodocsi sarbatoresc Boboteaza si multi barbati se arunca in rauri pentru a recupera crucea cu care se sfintesc apele, cel ce o scoate considerandu-se norocos tot anul; in Belgia, 5.500 de persoane au participat in dupa-amiaza zilei de 8 ianuarie 2011 la traditionala baie in mare de Anul Nou. In acest an au fost cu 500 de participanti mai putini fata de anul trecut, iar cei mai putin curajosi au urmarit evenimentul de pe dig.

Baia a durat cam un sfert de ora, termometrele afisand sambata pe plaja din Ostende 11 grade Celsius, iar in apa marii doar 4 grade. Serviciile de urgenta au fost mobilizate ca o masura preventiva, insa nu a fost nevoie de nicio interventie. Departamentul de turism nu a fost incantat de faptul ca s-au organizat si alte maratoane asemanatoare in acelasi timp in statiunile balneare Bredene si Wenduine (Le Coq), care au motivat evenimentul cu imposibilitatea statiunii Ostende de a gazdui pe toata lumea.

Traditia scaldatului de Anul Nou este intalnita si in alt oras de pe tarmul Marii Nordului, portul francez Calais, infratit cu orasul Braila din Romania, unde, pe 1 ianuarie 2011, 200 de inotatori curajosi au venit imbracati in costume extravagante si s-au scufundat in apa de 5 grade Celsius.

La iesirea din mare, fiecare participant a primit cate un certificat de botez de la Asociatia „Baia de gheata” cu grade diferite, in functie de temeritatea lor, cel mai inalt fiind cel al „Parului complet umed”. Si aici anul acesta evenimentul a avut parte de mai putini participanti din cauza vremii geroase. Acestia au primit pe plaja o supa de ceapa pentru a se incalzi.

Traditii culinare si cutume belgiene de Craciun

On By nelursIn EuropeLeave a comment

By Tatiana Scurtu-Munteanu

E bine cunoscut ca sezonul sarbatorilor de iarna in Belgia incepe pe 6 decembrie, odata cu sarbatoarea Sfantului Nicolae – patronul elevilor si se termina cu Revelionul sau Anul Nou.
Ajunul Craciunului se petrece in familie, se merge la Liturghia de la miezul noptii sau iluminand piata orasului cu lumanari in timp ce bat clopotele de la 12 noaptea. Traditiile variaza in functie de oras si de particularitatile fiecarei familii. Copiii primesc cadouri impartite, evident, de Mos Craciun. In Nivelle si Andenne, de exemplu, cei mici au posibilitatea de a descoperi deliciile din regiune, cum ar fi „cougnous” – biscuiti care il infatiseaza pe micul Isus sau pe Sfantul Nicolae. Toata lumea se poate bucura, de asemenea, de o alta specialitate: „boukètes” – un desert insotit de vinul fiert. Urarea obisnuita de Craciun in Belgia este „Zalig Kertfeest”.
Indreptandu-ne atentia spre orasul Liege, descoperim acolo organizarea unui festival cu ocazia sarbatorilor de iarna, iar in a doua zi de Craciun a unui concurs la care candidatii pot castiga titlul de cel mai rapid mancator al placintei Gaumais, o placinta cu carne care trebuie mancata in 20 de minute. O specialitate, care duce la multe alte feluri de mancare oferite pe tot parcursul lunii decembrie in tara este vanatul. Budinca facuta din varza creata si mezeluri se bucura de popularitate in sudul Belgiei. Gama meniurilor este foarte variata, putem intalni pe mesele de Craciun de la carnea de strut pana la carnea de cangur, iar in ziua de Anul Nou, nelipsita varza murata.
Targurile de Craciun au o veche traditie in orasele belgiene, acestea se organizeaza cu mare fast in Bruxelles, Liege, Bruges si alte mari orase, unele mai fermecatoare decat altele. Acestea sunt caracterizate de sclipirile miilor de luminite si concerte in aer liber, patinoare in inima oraselor si o oportunitate unica de a face turism pentru comerciantii din zona care isi expun obiectele artizanale, bijuterii si decoratiuni.
Cei trei magi reprezinta un simbol al sarbatorii Nasterii lui Isus. Povestea lor provine din Evanghelia dupa Matei, care i-a portretizat ca pelerini nobili ghidati de o stea, in cautarea nou-nascutului Isus. Acestia ajung la Betleem in ziua de Boboteaza, conform versiunii lui Jacques de Voragine si ofera pruncului daruri ce constau in aur, smirna si tamaie.
Impodobirea pomilor de Craciun reprezinta un obicei relativ nou pentru belgieni. Ei aleg ca decoratiuni biscuitii pe care ii atarna de ramurelele bradului, in timp ce la Muzeul de Stiinta si Industrie pomul e impodobit cu fructe, in semn de recompensa bogata a agriculturii belgiene.
Piesele de teatru si scenetele care descriu Nasterea Mantuitorului sunt foarte populare in Belgia. In satele mai mici „cei trei regi” canta colinde din usa in usa pe 6 ianuarie.
Ziua de Anul nou este numita Nieuwjaarsdag. La miezul noptii din ajunul Anului Nou oamenii din Belgia se saruta si isi fac urari pentru noul an, sa fie plin de bucurie si surprize.

CA LA MAMA ACASA…

On By nelursIn EuropeLeave a comment

Un proiect  pe care l-am avut pe inima de cativa ani a luat chip si forma in ultimele saptamani, fapt ce dovedeste inca o data ca Dumnezeu este bun!  Este vorba de nazuinta noastra de a arata in primul rand cetatenilor Capitalei Uniunii Europene, dar si dumneavoastra, ca Romania este o tara binecuvantata de Domnul, ca oamenii ei sunt harnici si priceputi, ca gusturile noastre sunt alese, rafinate, diversificate si ca merita testate.  Cofetaria Transilvania va dovedi cu prisosinta aceasta. Intelegerea deplina pe care am gasit-o in aceasta privinta din partea a trei prestigioase firme din Romania ne face sa fim optimisti si ne da garantia ca la noi veti fi bine serviti si ca nicaieri in capitala si in toata Belgia nu gasiti gust si arome ca la « Cofetaria Transilvania », ca « la mama acasa… »  Cofetaria Rodna Baia Mare,  cu o experienta  de 20 de ani, laborator propriu si personal  de exceptie, ne pune la dispozitie o gama de prajituri, torturi festive, turta dulce si alte delicatese, ca doar  ce le auzi numele si pofta vine: tort diplomat, savarine, Katy tészta, albinita, amadine, ciocolatine… Dupa ce a ospatat zeci de mii de nuntasi si a urat ‘casa de piatra dulce’ la sute de miri nu doar maramu-reseni si satmareni si salajeni, a venit  timpul  sa ne indulceasca viata si celor plecati si indepartati. 
Fabrica de panificatie romano-germana Grewe din Sibiu si-a castigat deja, de ani buni, un binemeritat prestigiu; produsele lor, intre care vreo zece sortimente de paine, inclusiv cu cartofi, cozonaci si cornulete cu nuca, mac, stafide, rahat, cacao, etc, se gasesc in mai toate marile magazine din tara, inclusiv la supermarketuri. Suntem convinsi ca dupa Germania si Belgia vor urma alte destinatii, ca si romanii din Spania, Italia, Franta… vor avea in curand pe masa bunatati ca la mama acasa. Visul este pe jumatate implinit avand in vedere ca in urma cu doar o luna de zile a intrat in folosinta o hala noua moderna care permite diversificarea si modernizarea productiei. Dar poate mai presus de astea sa fie ordinea nemteasca, disciplina si devotamentul recunoscute pe deplin ale cetatenilor ora-sului cu adevarat european care se situeaza exact in centrul tarii. Cei peste 100 de angajati au ceva din farmecul si darzenia Marginimii Sibiului, din ordinea si disciplina sasilor si din daruirea crestinilor.
 Brutaria Panemar din Cluj este deodata cu revolutia, deodata cu noi si si-a castigat un real prestigiu atat prin calitatea produselor si disciplina muncii, dar mai ales prin gama larga de servicii ce presteaza in domeniu, de la moara pana la cuptor, pana pe masa noastra cea de la mama de acasa. Cozonacii de aici, batoanele, covrigii si alte bunatati va vor convinge. Dumnealor ne stau la dispozitie si cu asis-tenta de specialitate.  Ca aici am deprins taina meseriei si dragostea pentru framantat, dospit, copt…  Capitala recunoscuta a Ardealului, Clujul, locul nasterii, copilariei si tineretii… mi-a ramas cel mai aproape de inima, Aici poposesc motii, ardelenii, moldovenii, aici  isi aduc legumele spre vanzare oltenii, aici investesc austriecii, britanicii, ungurii, italienii…  Aici se coace painea care are gust si romanesc si unguresc si european. De aici vine si numele cofetariei, din centrul si inima  Ardealului.
La multi ani Transilvania ! Eljén Kolozsvàr !! Vive La Roumanie !!! Vive La Transilvanie !!!!
Incepand de Miercuri 22 decembrie 2010,  orele 19.30 (inclus ceremonie si surprize !) la adresa :
Chausseé de Waterloo nr. 344  –  1050  Saint Giles – Bruxelles,  va asteptam cu zambetul mamei, cu bunatati ca acasa, cu stima pentru toti.  Orarul exact il vom anunta ulterior.  
Sarbatori fericite si La multi ani dragi romani !

Vasile B. – 18 dec. 2010 – Aische en Refail – Belgia

„Venetia de nord” din Belgia

On By nelursIn EuropeLeave a comment

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Unul dintre cele mai frumoase orase ale Europei, cu o atmosfera de basm si o istorie de peste 2000 de ani, orasul Bruges din NV Belgiei, face parte din patrimoniul mondial al UNESCO.
Scurt istoric al orasului:
Teritoriul orasului a fost ocupat de o colonie galo-romana, locuitorii sai dedicandu-se agriculturii si relatiilor comerciale cu Anglia si Tara Galiilor. In jurul anului 270 germanii ataca coasta campiei flamande pentru prima data. Romanii isi mentin trupele militare in teritoriu pana in secolul IV. Prin urmare, orasul a fost locuit de-a lungul perioadei de tranzitie la inceputul Evului Mediu. Atunci cand Sf. Eligius a ajuns pe coasta flamanda pentru a raspandi crestinismul, in jurul anului 650, Bruges era capitala fortificata a zonei.
Aproximativ dupa 100 de ani Bruges dezvolta relatii comerciale si cu regiunea scandinava, numele de „Bruges” fiind derivat din vechea norvegiana, cuvantul “Bryggja” semnificand „mal” sau „punte”, acesta apare in actele si pe monedele de la mijlocul secolului al IX-lea. La acea vreme orasul avea deja o cetate care adapostea locuitorii de jafurile normanzilor. Chiar si asa, relatiile comerciale intre Burges si peninsula Scandinava au fost mentinute, la inceputul Evului Mediu fiind un important centru comercial si port cu iesire la mare.
Cele mai vechi biserici parohiale din Bruges dateaza din secolul IX, Biserica Maicii Domnului si Catedrala Sf. Sauveur.
In secolul al XI-lea Bruges devine un important centru de afaceri al Europei de Nord-Vest, iar Flandra una dintre zonele cele mai urbanizate din Europa. Lenjerii de pat si tesaturi din lana erau exportate in toata Europa din Bruges, oras care avea in secolele XIII-XV intre 40.000-45.000 de locuitori. In secolul al XIV-lea Bruges putea fi numit un oras-port bogat, dezvoltandu-se in egala masura o retea hoteliera si una bancara.
Cu toate acestea orasul a fost zguduit in mod constant de tulburari. Diferentele de venit intre oamenii obisnuiti si antreprenori au trezit revolte ale maselor care au fost reprimate cu brutalitate, precum cele din 1280 sau din 1436-1438.
Secolul XIV a fost o perioada de criza, insurectii, epidemii si tulburari politice. S-a incheiat cu fuziunea dinastiilor de Flandra si Burgundia. Perioada burgundiana a inceput in Bruges in 1384. Timp de un secol, orasul a ramas principalul centru comercial la nord de Alpi. Industria panzei a fost inlocuita treptat cu bunurile de lux. Orasul a cunoscut un avant economic. Arta si cultura au inflorit ca niciodata pana atunci. Aceasta perioada prospera a luat sfarsit dupa moartea neasteptata a Mariei de Burgundia din 1482.
In literatura europeana, Bruges este facut cunoscut prin romanul “Bruges la Morte” de Georges Rodenbach (1892), in care este descris ca un oras adormit, mort, dar misterios.
Arhitectura contemporana a orasului:
Sala de Concerte – cladire de 120 de metri lungime si 50 de metri latime, al carei turn poate gazdui 300 de persoane, iar sala de concerte a cladiriiare aproximativ 1300 de locuri, este opera arhitectilor Paul Robbrecht et Hilde Daem care au imbinat modernul in peisajul urban existent. In fiecare an in incinta acestei cladiri sunt organizate peste 100 de evenimente, variind de la muzica clasica, la jazz, opera sau teatru.
Muzeele oferite de http://www.brugge.be:
* Béguinage et maison de béguine
* Cour Bladelin
* Basilique du Saint-Sang
* Choco-Story
* Musée brugeois du Diamant
* Frietmuseum (musée de la frite)
* Ter Doest
* Lumina Domestica
* Couvent Anglais
* Dali Xpo-gallery
* Eglise de Jérusalem
* Centre de la Dentelle
* Guilde des Arbalétriers de Saint-Georges
* Cathédral Saint-Sauveur
* Guilde des Archers Saint-Sébastien
* Abbaye Saint-Trudo
* Observatoire Beisbroek et planétarium
Atractii turistice in Bruges reprezinta Muzeul de Arte si Traditii Populare, Muzeul de Ciocolata, plimbarile de-a lungul canalelor sau cu trasura, precum si morile de vant din zona. Din septembrie 2009 o noutate a orasului o constituie proiectul „Bruges pe calea ferata”, orasul la scara 1/87.
In prezent Bruges are o populatie neerlandofona de 117.073 locuitori. Este denumit „Venetia de nord” datorita numeroaselor canale care incercuiesc si traverseaza orasul.

Sfantul Nicolae vine in Belgia

On By nelursIn EuropeLeave a comment

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Sfantul Nicolae (Sinterklaas) vine in Belgia pe magarusul sau si intra pe hornurile caselor cu sacul plin de jucarii. Copiii au grija sa lase un morcov pentru magarus, iar pentru Sf. Nicolae o scrisoare in care ii spun ce vor sa primeasca.

Inca din secolul al XII-lea se spune ca Sf. Nicolae mergea din casa in casa deghizat in seara de 5 spre 6 decembrie pentru a-i intreba pe copii daca au fost cuminti. Copiii ascultatori sunt rasplatiti cu cadouri, iar cei obraznici primesc cate o nuielusa.

In Belgia exista si o comuna cu numele de Saint-Nicolas, localitate francofona din regiunea Liege. Are o populatie totala de 27.550 locuitori pe 6.84 km²

Datele istorice care ne vorbesc despre Sfantul Nicolae sunt incerte. Se presupune ca se face referire la Nicolae de Mira (cca 280-345) si visul lui Constantin cel Mare in care sfantul Nicolae ii cere sa ierte trei soldati osanditi la moarte. Facand parte dintr-o familie instarita, el isi foloseste mostenirea ajutandu-i pe cei nevoiasi.

De-a lungul secolelor au fost formulate mai multe legende si povesti despre viata si faptele sale. Cea mai frumoasa poveste ne vorbeste despre un om sarac care avea trei fiice. Acestea nu se puteau casatori din cauza ca nu aveau zestre. Atunci cand fata cea mare a ajuns la varsta maritisului, a gasit in pragul casei un saculet cu galbeni. Acelasi lucru s-a intamplat si pentru celelalte fete. Ultimul saculet a aterizat intr-o soseta, iar tatal fetelor, pus la panda, sa descopere binefacatorul, l-a vazut pe Nicolae, devenit intre timp episcop, coborand pe horn.

Astazi sfantul Nicolae este considerat patron si protector al copiilor, intruchipand o sarbatoare a dragostei, sperantei, bunatatii si generozitatii.

O serie de simboluri ne ajuta sa-l recunoastem pe Sf. Nicolae. Ele s-au dezvoltat din povestirile cele mai populare:
• Mitra – acoperamant al capului in forma de cupola, purtat de episcopi.
• Toiagul – simbol al pastorului peste popor.
• Trei bile de aur – reprezinta zestrea acordata fecioarelor; sunt folosite mere sau portocale pentru a simboliza darul.
• Monedele de aur sau pungutele – alta modalitate de a reprezenta aurul fetelor.
• Pantofii – pusi in asteptarea darurilor.
• Nava sau ancora – asociatia Sf. Nicolae cu marinarii, oferindu-le protectie impotriva furtunilor
• Cele trei fete sau copiii – simbolizeaza protejarea acestora.

Liège, centru cultural in 2010 al regiunii Valonia-Bruxelles

On By nelursIn EuropeLeave a comment

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Frumosul oras de pe malul fluviului Meuse, care nu are o populatie mai mare de 200.000 de locuitori pe o suprafata totala de 69,39 km², este gazda numeroaselor evenimente culturale pana la sfarsitul acestui an. Liege, un oras francofon, este cel mai important centru economic din Valonia si capitala provinciei cu acelasi nume.

Lansat in 2009, „Concursul pentru creatie in domeniul artelor plastice din Liege” isi propune sa descopere, sa incurajeze si sa sprijine tinerele talente in diferitele forme de exprimare artistica contemporana. Laureatii concursului sunt premiati de un juriu compus din reprezentanti ai centrelor de arta din zona. Premiul I este de 6000 de euro, iar premiul II este de 4000 de euro.

Festivalul „Libertatilor” mobilizeaza in fiecare toamna toate formele de exprimare pentru a face martora situatia drepturilor si libertatilor politice si artistice in lume prin teatru, film sau diverse expozitii. Muzica este prezenta prin Festivalul de Orga in perioada 24 octombrie-28 noiembrie, care a devenit un eveniment cu traditie pentru iubitorii de muzica regala sau reprezentatiile Orchestrei europene compusa din 47 de muzicieni din Germania, Belgia, Olanda, Rusia, Franta, Polonia, condusa de Garett List.

Nu lipseste nici dansul. Astfel intalnim un concurs international de break dance la care participa 16 echipe de cate 8 persoane din Belgia, Olanda, Italia Franta si Luxemburg. Concursul este arbitrat de un juriu international de profesionisti din hip-hop din Olanda, Belgia si Statele Unite ale Americii. Premiul mare consta in suma de 3000 de euro.

De peste 20 de ani, Corul Simfonia din Liege organizeaza un mare concert de Craciun in biserica Saint-Jacques. 100 de cantareti, 40 de muzicieni si 6 solisti pun la un loc talentul lor pentru a da viata unei munci impresionante.

Orasul Liege se bucura de o vasta incarcatura istorica si culturala, nefiindu-i greu sa faca fata unui program artistic incarcat. Aflandu-se in posesia uneia dintre cele mai bogate colectii din lume de arheologie, arme si arta religioasa, metropola deschide usile mediului cultural din nenumaratele muzee care stralucesc la intersectia Europei de Vest. Dintre acestea amintim „Le Grand Curtius”, numit initial „Muzeul de Arheologie din Liege”. A fost inaugurat oficial la data de 1 august 1909 intr-un imobil impozant de stil renascentist, construit la sfarsitul secolului al XVI-lea de Jean de Corte zis Curtius, un prosper negustor de arme si praf de pusca care facea afaceri cu armata spaniola. Muzeul de Arheologie si Arta decorativa poseda colectii de materiale arheologice de mare valoare istorica si stiintifica, cum ar fi uneltele de piatra din paleoliticul mijlociu, descoperite la Spy in 1885-1886. Pe langa Departamentul de Arheologie, muzeul sustine si colectiile din Departamentul de Arta religioasa, Departamentul de Arta decorativa, Departamentul de Arme si Departamentul de Sticla.

Muzeul de Arta Moderna si Contemporana, renovat in 1993, poate fi considerat unul dintre cele mai bune muzee de arta moderna din Europa. Aici se poate urmari evolutia artei moderne si contemporane prin cele mai frumoase opere de arta plastica ale colectiilor lui Picasso, Gauguin, Monet, Magnelli, Tapies. Cladirea muzeului este situata in Parcul Boverie. Are in posesie picturi si sculpturi din 1850 pana in prezent, aproximativ 750 de piese.

Muzeul de Arta Valona include si el colectii de pictura si sculptura – ale artistilor comunitatii franceze din secolele saisprezece-douazeci sau Muzeul Ansembourg in care sunt expuse opere de arta si mobilier din secolul al XVIII-lea. Cladirea este un conac construit in 1740, monument al patrimoniului Valoniei, care isi pastreaza decorul original: lemnul sculptat si fierul forjat, tapiseriile, draperiile de perete, candelabrele de sticla, ceasurile si ceramica…

Din categoria muzeelor non-municipale fac parte:
• Muzeul Aquarium, un loc unic in Liege si in Valonia, in care se poate explora fascinanta lume acvatica si bogatia regnului animal. Muzeul a fost infiintat in cadrul Institutului de Zoologie, intr-o cladire de stil neoclasic, care a fost construita in secolul al XIX-lea. In salile de acvariu se gasesc 46 de rezervoare cu apa de mare rece, apa de mare calda, apa dulce calda si apa rece de rau, avand decoratiuni fidel reconstituite cu circa 2.500 de pesti din oceane, mari, lacuri si rauri din intreaga lume. In salile muzeului, 1.000 mp sunt dedicati diversitatii de animale, de la cele mai mici insecte pana la elefanti si balene de 19 metri lungime… 20.000 de exemplare conservate de pe toate continentele.
• Casa Jazz-ului, dedicata cercetatorilor, muzicienilor, fanilor muzicii jazz, colectionarilor, jurnalistilor, studentilor si turistilor care trec prin Liege. Cuprinde mii de colectii de inregistrari rare.
• Muzeul in aer liber de Sart Tilman contine aproape 100 de sculpturi si picturi murale care se potrivesc peisajului natural si atmosferei de campus. Lucrarile in aer liber sunt construite din otel, bronz, piatra, ceramica sau combinatii de materiale originale care introduc diverse aspecte ale artei moderne si contemporane, de la clasicism la expresionism si de la abstract la conceptual.
• Archeoforum Liege. Vizitatorii intra intr-un loc subteran, care a fost amenajat vizual si sonor astfel incat sa reliefeze toate perioadele istorice ale Liege-ului, mai mult de 9.000 de ani de pelerinaj: ruine preistorice, constructii ale galo-romanilor, cladiri medievale sau resturi ale unei catedrale gotice.
• Muzeul Denis si Muzeul Tchanches, dedicate marionetelor. Explica diferitele tipuri de papusi din lume si tehnicile de manipulare.
• Muzeul de Arheologie Preistorica ilustreaza perioadele istorice si o serie de mulaje din ghips ale craniilor umane, prezentand evolutia fizica a omului. Este situat in subsolul cladirii principale a Universitatii din Liege.
• Gradina Botanica, inaugurata in 1883 si renovata in 1997, are o colectie de sere in care se pot vedea plante din intreaga lume: 2 sere cu 360 de copaci, arbusti si plante apartinand climei mediteranene; 2 sere dedicate climei temperate; o sera tropicala; cateva plante tropicale rare; o colectie istorica de Bromeliaceae; un complet de ferigi; 2 sere de cactusi si 2 sere cu multe specii de orhidee si diferite tipuri de plante carnivore.
• Casa Metalurgiei si Industriei din Liege, muzeu dedicat istoriei metalurgice, energiei si tehnologiei informatice.
• Muzeul iluminarii cu gaz si Istoria veche de iluminat, contine mai mult de 600 de corpuri de iluminat de toate tipurile: gaz, ulei, petrol, acetilena, electricitate, din care 60 sunt de gaze naturale. Muzeul a fost creat la initiativa Progaz si este gestionat de catre Asociatia Europeana Prolumine-Progaz.
• Muzeul Transporturilor in comun, prezinta 40 de vehicule: taxiuri diligenta, tramvaie trase de cai, tramvaie electrice, troleibuze, autobuze, vehicule de serviciu care ilustreaza perioada din secolul XVIII pana astazi.

Sursa: www.liege.be

Scurt istoric al hocheiului pe gheata belgian

On By nelursIn Life and HealthLeave a comment

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Pe 26 decembrie 1895 regele Leopold II a inaugurat la Bruxelles complexul „Polul Nord” in incinta caruia se gasea un patinoar luxos. In acel moment se putea vorbi deja despre hochei pe gheata in mai multe tari vecine, primul club belgian al acestei discipline ia fiinta in decembrie 1903, cu numele de Federatia Patinatorilor din Belgia (FPB). Victor Boin a fost primul presedinte al acestuia, sportivul care, cu ocazia Jocurilor Olimpice din 1920 in Anvers, a depus juramantul olimpic.

Prima reuniune internationala: Belgia – Franta

Dupa mai bine de un an, pe 4 martie 1905, va avea loc la Bruxelles, prima întalnire internationala intre Belgia si Franta. Belgienii s-au impus cu scorul de 3-0, goluri marcate de capitanul Ernest Fox. Cateva zile mai tarziu a fost fondat si Cercul Patinatorilor de la Bruxelles, iar in 1908 existau deja trei echipe care jucau in capitala belgiana. Aceste echipe se afiliaza UBSSA (Uniunea Belgiana a Societatilor Sportive de Atletism), organizatie coordonatoare.

La 15,16 mai 1908, sub conducerea francezului Louis Magnus,  a fos infiintata la Paris Liga Internationala de Hochei pe Gheata (IIHF), prin membrii sai fondatori: Belgia, Boemia, Marea Britanie, Franta, Elvetia.

In 1911 se deschide al doilea patinoar din Bruxelles (56 x 15m), in frumoasa statiune Saint-Sauveur. In acelasi an i se cere IIHF crearea Federatiei Begiene de Hochei pe gheata, misiune dusa la bun sfarsit in 1912, primul presedinte al federatiei devenind tanarul avocat Henry Van den Bulcke (1889-1947), investit cateva saptamani mai tarziu si ca presedinte al IIHF pana in 1920.

Belgia, campioana europeana

Punctul culminant al hocheiului pe gheata belgian il reprezinta Campionatul European de la Munchen din 1913, de unde, complet neasteptat, belgienii se intorc cu medalia de aur, iar Campionatul European din 1927 de la Viena le aduce locul II.

Orasul Anvers din Belgia are onoarea de a organiza primul Concurs Olimpic la Hochei pe gheata in 1920. Canadienii, reprezentati de Soimii Winnipeg, inving Suedia in finala cu scorul detasat de 12-1. Belgienii termina campionatul pe locul 6.

Belgianul Paul Loicq(1888-1953) a scris istoria hocheiului pe gheata international, devenind pentru un sfert de secol presedintele IIHF, 1922-1947.

Cluburi si patinoare

In anii cincizeci, trei echipe belgiene au concurat la campionatul Europei de Vest: Anvers, Bruxelles ?i Liege. In 1951 se produce o mica ruptura in lumea hocheiului belgian: pe de o parte, Liga Belgiana a Sporturilor de iarna (LBSH), iar cealalta, Liga Belgiana de Hochei pe Ghea?? (LBHG). Intre aceste doua organisme se va instala un joc de-a soarecele si pisica, dintre care niciunul nu va castiga. In ciuda acestui conflict, Campionatul European al Grupei B va avea loc la Liege.

In tot cazul, este notabil faptul ca s-au creat noi cluburi la urmatoarele patinoare: in Charleoi (CSI) Montignies-sur-Sambre (OMSI), La Louviere (Super Wolves), Deurne (Phantom), Herentals (HYC), Hasselt ( Haskey), Forest (Bruxelles Woluwe-Saint-Lambert), Heist-op-den-Berg (Olympia a facut acelasi lucru de la Anvers Sportpaleis) Gullegem (TIC-Choppers Ice) si Jambes (Penguins).

Cel mai bun jucator in cursul acestor ani este, fara indoiala, Bob Morris Sr., jucator la Olympia-Anvers.

In 1964 se ceeaza „Ligue Royale Belge des Sports d’Hiver”, care va fi dizolvata la mijlocul anilor saptezeci, formandu-se apoi trei federatii (FRBPV, FRBPA, FRBHG), destinate celor trei sectiuni: Patinaj viteza, Patinaj artistic si Hochei pe gheata.

Generatia urmatoare

La inceputul anilor 80 unele zone sunt in curs de dezvoltare, astfel entuziasmul pentru sportul cu crosa si puc se raspandeste. In 1981 este creata echipa Griffoens, in cativa ani aceasta da tonul la echipa de juniori. Victoria din Cupa Belgiei in 1990 va fi punctul culminant al ascensiunii sportive al Griffoens.

Echipa de seniori a Bruxelles-ului castiga titlul Campionatului National in 1982. Cei de la Herentals HYC isi cunosc perioada de glorie in 1984-1985 cu o echipa formata din tineri si completata de sportivi canadieni. Printre ei, David Bluteau care se va dovedi a fi cel mai bun jucator pana in prezent. Intre 1986-1992 este perioada de aur a celor de la Olympia Heist, care obtin nu mai putin de sapte titluri nationale.

Singura echipa feminina care a reusit sa se mentina a fost CSHB (Bruxelles) in 1935, dupa care a urmat o lunga perioada de pauza. In 1996 isi fac aparitia 4 echipe feminine cu jucatoare remarcabile precum Ilse Van Gheel, Isis D’Hossche, Sara Verpoest. Treptat hocheiul pe gheata feminin intra intr-un con de umbra, in unele cluburi fetele sunt preluate de echipe corespunzatoare categoriei de varsta. La inceputul lunii martie 2007, echipa Nationala Feminina a participat la Divizia a III-a a Campionatului Mondial de la Sheffield (GBR).

Sursa: http://www.kbijf.be

Zile de sarbatoare in Belgia

On By nelursIn EuropeLeave a comment

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Arta Contemporana in Gand – 13 noiembrie 2010

Muzeul de Arte Frumoase si SMAK (Muzeul Municipal de Arta Contemporana) din Gand prezinta impreuna o expozitie, explorand relatia dintre pictorul expresionist si artistii contemporani, care au fost inspirati de acest lucru, atat in tehnica ca si in tematica.

Sfantul Nicolae – 6 decembrie 2010

Toata Belgia sarbatoreste Sfantul Nicolae (Sinterklaas).Copiii primesc cadouri si dulciuri, in timp ce personajul sfantului defileaza pe strazi, insotit de de asistentul sau Zwarte Piete in Flandra, sau Père Fouttars in Valonia .

Carnavalul din Binche – 6-8 martie 2011

Carnavalul din Binche este organizat in doua etape: pregatirea si celebrarea in sine. Faza de pregatire dureaza sase saptamani, timp in care au loc repetitii de dansuri si muzica.
Festivitatile incep cu o saptamana inainte de Mardi Gras. Luni inainte de aceasta, strazile din centrul orasului Binche sunt invadate de masti si de grupuri de personaje ciudat imbracate.
Festivalul culmineaza in cele trei zile „pline. Carnavalul a fost introdus in patrimoniul imaterial al UNESCO.

Marele Carnaval din Tournai – 1-3 aprilie 2011

Cu ocazia Laetare-ului, a treia duminica din Postul Pastelui, sunt organizate spectacole. Se arunca paine cu fructe confiate in cinstea regelui.

Carnavalul Ursilor din Andenne – 3 aprilie 2011

Ursii invadeaza orasul Andenne, condusi de gigantii Fonzi si Martin II. La sfarsitul zilei, ursuleti de plus sunt lansati de la balconul Primariei. Festivalul este inspirat de povestea lui Charles Martel.

Festivalul International de Film Fantastic de la Bruxelles – 7-19 aprilie 2011

Iubitorii de vampiri si strigoi sunt asteptati la acest eveniment. Din program vor face parte premiere de film, intalniri cu regizori, actori, concursuri de make-up si body painting. Vor fi acordate patru premii: Marele Premiu al Fesivalului, doua premii speciale ale juriului si premiul publicului.

Salonul Artelor in Bruxelles – 28 aprilie-1 mai 2011

Peste 150 de galerii prezinta o selectie a artistilor lor la acest eveniment foarte popular printre colectionari si pasionati. Acest spectacol este o platforma europeana adevarata pentru pictori, sculptori, fotografi si a altor creatori.