PRIN ROMÂNIA ANULUI 2011

 Elena BUICA

O noua carte m-a întors acasa printre cei carora le-am purtat dorul, cei care mi-au încântat urechile cu graiul în care vietuiesc, graiul de care sunt lipsita în buna masura în tara stramutarii mele. Punând piciorul pe pamântul românesc, a înflorit iarasi în mine sentimentul apartenentei. M-am simtit iarasi în largul meu si mai „la mine acasa”. Familia mea cea mare m-a îmbratisat cu unde nevazute si i-am raspuns pe masura. Pentru prima data, s-a potrivit ca sa fiu împreuna cu nepoata mea, Mara, în vârsta de 19 ani. Nu i-a trebuit multa vreme sa ajunga la o concluzie pe care o spunea tuturor ca pe o revelatie: „Buni a mea este aici alt om, de care nu aveam habar. Aici este locul ei de pe pamânt, locul unde se misca în voie. Acum înteleg mai bine pretul pe care l-a platit ca sa vina si sa aiba grija de mine în Canada. Acum au alte întelesuri pentru mine rândurile scrise de ea prin care strabat fulgerele launtrice ale dorului de România.”

Si ca peste tot în lume, au fost pentru mine si în vara asta, atat zile în care am simtit ca plutesc, dar si din acela în care am mers pe brânci, târându-ma cu întreaga fiinta la pamânt, mai ales lânga pamântul care acoperea chipuri dragi care faceau parte din viata mea. Fratele mai mare n-a putut sa ma astepte înainte de a trece pragul cel mare, a intrat în sirul lung al disparutilor, multi din generatia mea sau altii mult mai tineri. Mâhnirile mi-au venit si din alte surse, unele foarte nelinistitoare. Am întâlnit suferinte de tot felul, saracie care impinge omul în pragul dezastrului, oameni aflati la limita rezistentei, disperati cautând de lucru. Într-un fel, România este înca o întreaga tara în suferinta. Pentru cei saraci cauza este bine cunoscuta, patura mijocie este inca foarete subtire si înca neconsolidata, iar pentru cei bogati, doar aparentele si teribilismele le aduc o falsa stralucire. Lacomia de a aduna averi nu le da liniste interioara. Sunt tulburati de invidia bine ilustrata prin zicala cu capra vecinului si nu de putine ori de teama dezvaluirilor adâncurilor mocirloase, izvorul averile lor de peste noapte.

N-am mai vazut anul acesta clocotul social în care fierbea tara anul trecut, pe vremea reducerii salariilor si pensiilor. Acum viata parea ceva mai calma, desi în adâncuri se simte ca nu e bine asezata. Marea industrie a tarii nu da multe semne de revigorare. Tara merge totusi înainte, încet, dar se misca. Revenind în tara dupa un an, am putut remarca unele schimbari în bine. Oamenii nu stau pe loc, multi realizeaza câte ceva pe batatura lor asa cum pot si pic cu pic se aduna, doar si marea este alcatuita din picuri de apa. Urechea mea a prins mai multe glasuri de intelectuali, artisti si oameni de bine care lupta pentru redresarea demnitatii nationale aflata la un nivel prea jos din cauza unor raufacatori care au cotrobait înjositor prin civilizata parte a Europei.

Mi-am gasit satenii mei din Tiganestiul Teleormanului traind ca si pâna acum, dupa rosturile stiute, vazându-si fiecare de treburile lui. M-au întâmpinat cu aceeasi caldura si cu bucurie înscrisa pe fetele lor. Primarul comunei, Gelu Florian Pisica, pe care îl credeam mai distant si cu tinuta mai oficiala, m-a întâmpinat cu deosebita caldura. A iesit bucuros din Primarie sa-mi cunoasca nepoata, placut impresionat ca în foarte scurtul timp de stat în tara, am adus-o din îndepartata Canada sa vada radacinile de unde se trage. Când a vazut-o încântata de lumea satului bunicii ei, i s-au luminat ochii si mai tare. Am auzit multe laude la adresa primarului, dar nu mi-am închipuit ca ma întâmpina cu citate din nenumaratele descrieri pe care le-am dedicat consatenilor mei, mentionând din memorie chiar si paginile citatelor. Îi parea rau ca timpul sederii mele în tara e prea scurt, fiindca voia sa pregateasca o sarbatoare în care sa fiu primita ca Cetatean de Onoare al Tiganestiului, dar si-a înscris în agenda lui de lucru sa o pregateasca în viitor.

Frumoase si emotionante momente am trait si la cele doua lansari ale celui de al cincilea volum intitulat „Luminisuri”. Prima lansare a fost organizata de Liga Scriitorilor Români, Filiala Bucuresti, în frumoasa sala a Bibliotecii Metropolitane din inima Bucurestiului, aproape de Piata Romana. Caldura cu care am fost primita si cuvintele ce mi s-au adresat mi-au întarit convingerea ca efortul de a scrie nu a fost o chiar o zadarnicie. Cea de a doua lansare a fost organizata de catre Academia Dacoromâna în somptuoasa sala a Bibliotecii Pedagogice din strada Zalomit, asezata în umbra Cismigiului. Aici am primit si o Diploma de Excelenta „pentru remarcabila creatie literara româna”. Peste câteva zile m-am prezentat împreuna cu câtiva scriitori de seama la o emisiune de doua ore la TV România de Maine, la emisiunea „Dor de casa”.

In tara scrierile mele mi-au adus multe bucurii, fara sa pierd legatura cu pamântul. Am avut si doua familii, chiar dintre cele mai apropiate, care au dat în vânt tot ce am scris, dar mi-am amintit ca nu dai cu piatra în vânt, dai în pomul care da roade si ata cum nu se asteaptau, eu m-am bucurat si de încrâncenarea cu care îmi neaga scrierile si voi încerca sa mai dau roade pe cât ma vor tine puterile.

Nu mai putin încântatoare au fost întâlnirile cu prietenii uneori la o cârciumioara în fata cu câte o bere rece care ne-a încalzit inimile, ne-a rascolit amintirile si ne-a revigorat sentimentele.

Scriind aceste rânduri, îmi vine în minte gândul ca, dupa tiparul frecvent al scrierilor de acest fel, ar fi trebuit sa iasa de aici doua lucrari separate, una despre cum am vazut România în aceasta vara si alta cu evenimente si trairi personale. N-am avut puterea sa le separ. România este în mine cu toate ale ei, bune sau rele, iar eu sunt parte a ei cu tot ce mi se întâmpla. Pentru mine asta e România, cu tot ce am vazut, am gândit, am simtit sau mi s-a întâmplat pe plan personal sau pe acel plan al întregului. Si oricâte neajunsuri ar fi, ea mi-a adus si deosebite satisfactii si bucurii si eu nu uit asta. Oricum ar fi, Romania îmi apartine si în ea las nadejdea sa-si teasa urzeala zilelor mai bune, caci întotdeauna dupa ploaie vine soare, dupa noapte urmeaza zorii zilei. E în firea lucrurilor, nu se poate altfel. Au mai fost vremuri când se parea ca nu va mai fi iesire din impas, dar schimbarea vremurilor si-a urmat pasii. Chiar daca nu curând, chiar daca n-as apuca sa le mai vad, simt cum în straturile mai adânci ale fiintei neamului nostru se pregatesc prefacerile benefice.

Elena BUICA

Toronto – Bucuresti


 

NOUA MEA ORDINE MONDIALA SI NOUA LOR ORDINE MONDIALA

Magdalena ALBU

[pullquote]Chiar când Dumnezeu ne întinde mâna, satana ne împinge s-o scapam.

Parintele Arsenie Boca[/pullquote]

Schimbarea actuala de paradigma este mai mult decât evidenta pentru orice locuitor al acestei planete înguste.

Se încearca a se impune altceva decât ceea ce a fost pâna acum cu orice pret. Numai ca noua lor ordine mondiala nu bate absolut deloc cu noua mea ordine mondiala. Nu se potrivesc nici în clin si nici în mâneca. Faptul ca Omul nu mai încape deloc ca entitate fixa si primordiala în acest asa-zis concept globalizant, care aduna în el o gândire extrem de precara, fundamentata pe un primitivism feroce, ma pune din ce în ce mai mult pe gânduri. Sclavagismul conturat acum cu mare forta pe toate laturile si fatetele societare ale zilei de azi nu poate decât sa te determine pe tine, observator atent al propriei tale lumi în care existi, a crede ca abjectia conjuncturala „NOM” – a câta, oare, în lungul sir al istoriei acestei lumi?!… – reprezinta un nou tip de imperialism dur construit pe temelia prabusirii evidente a unei întregi economii mondiale a prezentului acesta destul de ambiguu si de cetos. Un prezent care e dat însa omenirii de catre Cel de Sus spre a-l parcurge pentru a fi trait, asa cum trebuie, iara nu pentru a-i fi blestemate cu sârg secundele una dupa alta, ajungând a-ti huli fireasca matrice materna cu patima si imprecatii cât te tin bojogii.

Moneda actuala de schimb, banul, începe sa zvâcneasca, iata, cu putere sub presiunea intereselor unor grupuri, care conduc azi umanitatea, grupuri înecate pâna peste urechi în opulenta si în neaducerea aminte deloc a ceea ce înseamna complexul verb „a fi”. Crize peste crize, de identitate, economice ori de alte naturi, mai mult sau mai putin reale, la fel ca si vestitele revolutii mai mult sau mai putin regizate ale umanitatii de catifea, de iasomie si de ce or mai fi fost ele – de fapt, cantitati enorme de sânge amestecat sinistru de cinematografic cu retorici discursive contrafacute cu usurinta si inuman -, au fost si vor mai fi. Prapastii, aparent fara iesire, s-au tot succedat unele dupa altele, pierzîndu-se toate în fumul înecacios al unei uitari perverse (trista neamintire a unui trecut ce a fiintat aievea!…), niciuna dintre ele neavând însa omenirea în centrul sau, ci doar interese marunte de ordin finaciar-politic, nici macar moral sau cultural, ale conducatorilor ei vremelnici si, de cele mai multe ori, complet iresponsabili.

Actualmente, ceea ce traim acum nu e nici pe departe o rezultanta nefericita a unei diacronii firesti a destinului liniar al acestei lumi. Criza prin care trece întreaga umanitate acum nu este una care sa anunte un previzibil final apocaliptic. Dimpotriva. Regiile existente în spatele ei însa (a nu se citi aici „conspiratii”, ci planuri nedate în vileag înca, un soi de secret al lui Polichinelle care sta în mintea si pe buzele tuturor) nu anunta, dupa cum se poate constata pe pielea noastra a tuturor, nimic bun. Configuratia încropita a unei asa-zise „noi lumi” refacute phoenixian din cenusa proprie se pare ca este una lipsita de doua notiuni precise în sfera ideologiei ei precare: Omul si Dumnezeul din launtrul si din afara sa. Se concretizeaza din ce în ce mai pregnant un soi de metaom robotizat si împins catre obedienta oculta si un nou dumnezeu „iluminat” (de fapt, o însiruire de cranii cu ochii scosi, evident, gasite prin cimitire si asezate simetric, cu o lumânare în spatele lor, în sanctuarele satanice ale celor ce propovaduiesc propagandistic un ecumenism fortat si impropriu, de fapt, niste simpli închinatori zelosi „marelui arhitect” al omenirii trasat din echer si compas pe un birou de proiectare oarecare de catre reprezentantii plesnind de aroganta si de venin ai noii ordini mondiale), nascut din anularea de facto, prin tot soiul de experimente stiintifice îndelung mediatizate, a Celui real, unicul zamislitor al Universului enigmatic si fascinant din interiorul caruia facem si noi parte.

Cipul – o forma de de control total al întregii lumi de catre actualii vatafi ai NOM-ului, cu hoiturile zacând în lux patologic, zis si „elitist”. Prostitutia, pedofilia, sodomia si desfiintarea familiei – formulele cele mai sigure de alungare a Iubirii, de atrofiere a centrului acesteia din creierul omenesc. Lupta omului nu cu sine însusi, ci împotriva sa, un deziderat care nu urmareste altceva decât sa omoare Sinele curat al bietei fiinte umane si reducerea acesteia la un simplu organism viu cu o neostructura armata doar cu instinctualitate feroce si-atât. Industria pornografica a fost dezvoltata cu minutiozitate în timp tocmai pentru a-i demonstra Omului ca nu e nimic altceva pe pamântul acesta clisos, pe alocuri, decât o mâna de madulare fara suflet, posesoare a unor organe genitale de diferite marimi împerechiabile în fel si chip (atât i se insufla fiintei umane azi prin varii manipulari grosolane), dar si un recipient urias de trivialitate si de incultura, o entitate insalubra din toate punctele de vedere si acerebrala, care, în afara de sex, droguri si analfabetism, nu mai trebuie sa fie educata spre a vedea absolut nimic (amintim aici toate tipurile de „vedete” si de emisiuni de acest gen promovate ostentativ de catre mass-media), noua tipologie humanoida din ziua de azi fiind, iata, un fel de construct monstruos fundamentat din plin numai pe tupeu, subdezvoltare personala si coit pervers cât cuprinde.

Calcatul peste cadavre se doreste a fi o moda impusa acum cu strasnicie de catre aparatul de propaganda a actualului sistem conducator dictatorial al lumii. Prigoana consumerismului exacerbat, aroganta fara de limite afisata peste tot si carierele de tip sinecuri nasc din ce în ce mai abitir noile cete de copii nu ai Soarelui, ci ai NOM-ului, doritori aprigi de opulenta si de desfrâu la cote maxime – niste victime inconstiente ale vanitatii prostesti, care curge azi în valuri. Nimic sfânt, nimic la locul lui. Doar haos. Haos întretinut cu buna stiinta pentru instaurarea cu pasi repezi ai noii ordini mecanice antiumane planetare cu orice pret de catre o multime finita de forte ale raului descarnate însa pâna la ultima lor fibra de semantica plina a verbului „a fi”. „Jos cu fiinta numita OM!” Nu este nevoie de asa ceva. Interesant în aceste momente e doar jocul de distrugere a omenirii celei umane si nasterea cât mai grabnica a umanitatii mecanice formate numai din entitati mecanico-cipate, adumnezeite si animalice, singurii, de fapt, noi locuitori plini de „vrednicie” ai acestei cu totul si cu totul alte lumi marcate de simboluri oculte afisate în mod vizibil orisiunde în ziua de azi. Praf de stele satanic aruncat cu putere în ochii tuturor de catre sleahta de vrajitori reali si hidosi ai ilustrei noastre contemporaneitati macabre!…

Personal, îmi doresc – desi ma întreb mereu daca are vreo urma de importanta ceea ce vreau eu ca fiinta umana cu ratiune si afect a acestei planete mici, daca intereseaza pe cineva dintre cei care ne numesc simplu „negri pe plantatie sau sclavi”?!… – un tip de noua ordine mondiala deloc utopica, însa lipsita completamente de izuri francmasonice felurite. Caci „Ne-ar cuprinde Dumnezeu cu totul si ne-ar îmbraca în lumina, însa nu gaseste în noi loc curat de care sa ne cuprinda (…).”, ne glasuieste din vesnicie Parintele Arsenie Boca. Vreau o noua lume dominata de pace si de spirit divin, de buna întelegere între oameni si de substanta rara a întelepciunii. Un soi de Realia terestra, unde Omul sa se simta cu adevarat la el acasa si nicidecum într-un vesnic prizonierat al dihaniilor înspaimântatoare care conduc malefic planeta. Noua mea ordine mondiala presupune scoaterea Omului de sub obrocul minciunii si al manipularilor sale de zi cu zi. Departe de mizerie, fiinta umana s-ar întoarce sigur catre ea însasi si ar salaslui de la un capat la altul al spatiului acesta teluric cu rugaciunea în inima si cu Dumnezeu, în sfârsit, alaturi o data pentru totdeauna. Îmi doresc prea mult ?!… Eu cred ca nu, fiindca ceea ce gândesc constant în adâncul sufletului meu se cheama nici mai mult si nici mai altfel decât normalitate. Sau, precum ar spune atât de patrunzator Parintele Arsenie Boca: „Lipiti-va inima de lucrul lui Dumnezeu (…). Nu mai chemati pe dracul, pe bata-l crucea, caci, daca tot pe el îl chemati, el va va ajuta si el va va aduce risipa si moarte.”

Magdalena ALBU

11 august 2011

FETITE SCHIMBATE IN BAIETI

O crima impotriva umanitatii si a naturii

O crima odioasa dar nepedepsita de  nimeni. O crima impotriva celor mai firave si inocente fiinte umane. O crima comisa de adulti impotriva copiilor lor. O crima cu consecvente enorme pentru prezentul si viitorul umanitatii. E vorba de uciderea intentionata a fetitelor nenascute, iar in unele cazuri chiar a celor nascute, pentru simplul motiv ca Dumnezeu le-a creeat fetite nu baieti. Despre aceasta crima am scris des in vara aceasta dar revenim privind o crima asemanatoare: in loc sa-si ucida fetitele inainte de nastere sau la nastere, parintii care-si doresc baieti in loc de fete isi transforma fetitele in baieti prin proceduri chirurgicale. Ati citit bine: micute fetite indiene sunt transformate in baieti la o varsta frageda pentru ca parintii, din diferite motive, isi doresc baieti in loc de fete.

 Suntem obisnuiti cu traditii si obiceiuri barbare si necrestine care provin sau au provenit din India de-a lungul secolelor. Ne-au socat atunci cind am auzit sau citit despre ele prima data si continuam sa fiti socati. Iar ori cind citim sau aflam despre un obicei barbar nou avem aceasi reactie – una de dezgust, soc, repulsie. Practica despre care scriem astazi nu e mai putin barbara si inumana – schimbarea sexului biologic al fetitelor din feminin in masculin. O practica atit de inumana incit aproape ca iti dau lacrimile. Si te intrebi, cum de este posibil asa ceva in lume la inceputul Mileniului III? Iata ca se poate. Si asta in ciuda faptului ca traim in mult trimbitata epoca a „drepturilor omului,” cind „dreptul la viata” este consfintit in nenumarate tratate internationale, in epoca post-Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in epoca in care chiar si animalelor li se acorda „drepturi.” [Nota AFR: pe aceasta tema va recomandam comentariul alaturat publicat pe 27 iulie in Climate Imperative ce catre filozoful american Steven Best] http://drstevebest.wordpress.com/2011/07/28/minding-the-animals-ethology-and-the-obsolescence-of-left-humanism-2/ India insa nu e singura tara in care se comit astfel de crime barbare fara ca societatea mondiala sa ia atitudine. In Brazilia inca exista triburi native care isi ingoapa copiii de vii pentru aplanarea dumnezeilor pagini carora se inchina.

Citind astfel de stiri mintea te duce inevitabil la pasajul binecunoscut din Bilblie care descrie starea omenirii inainte de Potop: „Pamantul insa se stricase in fata lui Dumnezeu si se umpluse pamantul de silnicie”. (Facerea 6:11) Ratiunea iti spune ca retraim ceasurile de dinaintea acelui mare cataclism. Ca undeva, cindva, si cumva omenirea va trebui sa dea socoteala si pentru aceasta crima. Si nu doar cei care o comit, cit si cei care stiu despre ea, nu iau atitudine si o lasa nepedepsita. Uitat-va doar la chipul firavei fiinte umane din imaginea de mai jos. Este fiinta aceasta fetita sau baiat? Dar totusi ea zimbeste. Dar intr-o zi va plange si nu va intelege, asa cum nici noi nu putem intelege astazi, cruzimea „celor mari” care supun pe micutele fetite unei astfel de practici inumane. 

Materialul care-l publicam astazi a aparut initial in publicatia britanica The Telegraph pe 27 iunie. A fost tradus si prelucrat pentru noi de catre dl Radu Ionita, voluntar AFR Danemarca. Ii multumim. Articolul original poate fi citit in intregime aici: http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/asia/india/8601488/Indians-pay-surgeons-to-turn-girls-into-boys.html 

Indienii platesc chirurgi pentru a-si transforma fetele in baieti 

 Medicii indieni sunt acuzati ca desfasoara operatii de schimbare de sex pe fete tinere ai caror parinti doresc sa îmbunatateasca perspectivele financiare ale familiei. În prezent, in India exista cu sapte milioane de baieti mai mult ca fete sub sub sase ani 

  Guvernul statului indian Madhya Pradesh investigheaza date si informatii care afirma ca pâna la 300 de fete au fost transformate chirurgical in baieti într-un oras din stat. Se pare ca parintii lor au platit  aproximativ 2.000 de lire pentru fiecare operatie. Militantii pentru drepturile copiilor si ale femeilor numesc aceasta practica o “nebunie sociala”, o “bataie de joc la adresa femeilor din India”. Echilibrul intre sexe in India a fost deja afectat drastic în favoarea baietilor din pricina acestui feticid impotriva sexului feminin (numit in cercurile medicale avort selectiv de sex). Ce sta in spatele acestei practici? Familiile care se tem de costurile ridicate de casatorie si zestre pe care vor avea sa le plateasca la casatoria ficelor lor. În prezent, in India exista un excendent de sapte milioane de baieti in raport cu numarul de fete sub sase ani. Militantii declara ca utilizarea chirurgiei pentru redesemnarea sexului biologic dupa nastere înseamna ca fetele si identitatea lor sexuala nu mai sunt sigure, nici macar dupa nastere. Acest articol a aparut dupa ce ziarele au aflat despre copiii din India ce au fost operati de catre medicii din Indore, Madhya Pradesh. 

  Medicii supusi anchetei sustin ca doar fete cu anomalii genitale sunt trimise la clinicile orasului sa fie “corectate chirurgical” si ca numai copiii nascuti cu caracteristici sexuale nu bine definite, adica si masculine si feminine, au fost supusi procedurii de schimbare a sexului. Militantii insa spun ca parintii si medicii au indentificat gresit conditia copiilor tocmai pentru a-si transforma fetele în baieti. Operatia, cunoscuta sub numele de genitoplastie, modeleaza un penis din organele de sex feminin, iar copilul este injectat cu hormoni de sex masculin pentru a crea un baiat. [Nota AFR: expertii in domeniu afirma ca exista doar un caz la 400.000 cind un copil se naste fara ca organele sexuale sa-i fie bine definite la nastere]

 Dr. Goswami VP, presedintele Academiei Indiene de Pediatrie din Indore, admite ca dezvaluirile sunt cu adevarat socante si a avertizat parintii ca procedura are potentialul de a le lasa copilul impotent si infertil la varsta adulta. “Genitoplastia este posibila, pe un copil normal de ambele sexe, dar mai târziu aceste organe nu vor creste cu influente hormonale normale si acest lucru va duce la infertilitate si impotenta. Este o veste socanta si vom tine cont de ea si vom lua masuri” a spus el. “Parintii trebuie sa ia în considerare impactul social, precum si cel psihologic al acestor proceduri asupra copilului” continua el.

 Comisia Nationala a Indiei pentru Protectia Drepturilor Copilului a ordonat guvernului Madhya Pradesh sa investigheze informatiile si sa produca constatarile sale în termen de 15 zile. Ranjana Kumari, de la Centrul pentru Cercetare Sociala si una dintre militantii de frunte ai Indiei împotriva feticidului feminin, a declarat ca transformarea chirurgicala a fetelor în baieti, fara consimtamântul lor informat este un semn ca in India „nebunia sociala” e in crestere. Spune ca uraste faptul ca educatia scolara si civica din India nu a reusit inca sa eradicheze atitudinile sociale care privesc fetele ca fiinte umane inferioare lipsite de valoare umana sau sociala.  

 “Cifrele se agraveaza”, spune ea. „În 2001 doar 886 de fetite s-au nascut  pentru fiecare 1.000 de baieti în Delhi. Astazi sunt doar 866. Cu cat esti mai educat si bogat, cu atat exista mai multa ucidere de fete”, a spus ea. “Oamenii nu vor sa-si împarta averea ori proprietatea sau sa investeasca în zestrea fetelor sau in scolarizarea lor. Este clasa mijlocie care e lacoma dupa bani. Asta este atât de socant cit si o încalcare fatisa a drepturilor copiilor.” Guvernul trebuie sa abordeze problema, subliniind valoarea spirituala a unei fete sau femei pe care o aduce intr-o gospodarie si în cultura hindusa. “În India se spune ca Dumnezeu locuieste în casa aceea în care exista o femeie, dar aceasta idee s-a evaporat din cauza tuturor acestor lacomii. Avem nevoie sa subliniem bogatia spirituala pe care o fata o aduce intr-o familie. Dar avem, de asemenea, nevoie de a le sprijini cu subventii financiare si locuri de munca , “a mai adaugat ea. 

 UN BESTSELLER

  V-am informat acum citeva saptamini despre publicarea recent a unui bestseller despre originile, justificarile si dimensiunile avortului selectiv pe baza de sex in societatea internationala contemporana. Este vorba de cartea luiMara Hvistendahl:Unnatural Selection: Choosing Boys Over Girls, and the Consequences of a World Full of Men. (“Selectia Nenaturala: Alegind baieti in loc de fete si consecintele unei lumi pline de barbati”)

Va recomandam o recenzie in limba engleza a cartii  http://www.lifenews.com/2011/08/03/legacy-of-population-control-163-million-missing-women/ Cele 314 pagini ale ei sunt impartine in XV capitole, pe linga un prolog si un epilog. Ele redau importante date statistice despre avortul selectiv, cit si perspectiva diversilor experti asupra problemei: doctorul, economistul, parintele, demograful, studentul la medicina, feminista, etc. Cartea e remarcabila si datorita varstei autoarei – doar 24 de ani. Nepoata unor fosti misionari protestanti americani in China, Hvistendahl vorbeste curent diferite dialecte chinezesti si e evident ca a cercetat mult pentru a-si scrie prima carte. A calatorit de-a lungul si de-a latul intretinindu-se cu personalitati influente din tarile implicate. A adunat date imense si le-a aranjat intr-o forma usor accesibila oricarui cititor. De aceea se zice ca aceasta carte e cea mai bine informata asupra genocidului impotriva fetitelor nenascute care a fost publicata la zi.

 

Lipsita de simtaminte religioase si neafiliata denominational, o feminista si o militanta a dreptului femeii la avort, Hvistendahl insa pune punctul pe I:

Intreaga societate e responsabila pentru acest genocid ale carui dimensiuni sunt nemaiauzite in istoria omenii, atit cei cu credinta in Dumnezeu cit si cei fara, atit miscarea feminista cit si cea pro-viata, atit cei care promoveaza controlul populatiei cit si cei care i se opun, atit ONU si structurile internationale cit si guvernele nationale, atit doctorul cit si preotul, pastorul si liderii spirituali ai societatii.

 De-a lungul istoriei demografii au observat ca in mod normal tot la 105 de baieti se nasteau 100 de fete si ca doar de-a lungul Ecuatorului se nasc mai multe fete decit baieti. Misterul acesta insa nu-l intelege si nu-l poate explica nimeni. Excedentul de baieti moare in timp, ei fiind si mai firavi decit fetele la nastere. Mor pentru ca sunt prin natura lor mai agresivi ca fetele, traiesc o viata mai riscanta, beau si fumeaza mai mult si se implica in actiuni antisociale cu consecinte fatale mai mult ca fetele. Nici chiar Darwin nu a putut da o explicatie evolutionista echilibrului relativ dintre sexele umane. In ultimii 30 de ani insa, echilibrul a fost denaturat prin interventia intentionata a factorilor umani. Nu mai putin de 160 de milioane de fetite au fost avortate in China si India in acesti ani doar pe motivul ca apartin sexului feminin. Alte 3 milioane au fost avortate, tot intentionat, in alte tari, printre ele Vietnam, Armenia, Georgia, Azerbaijan, Albania, si Bosnia-Hertegovina. Uciderea fetitelor nenascute in China e la moda, spune Hvistendahl, pentru ca e la moda sa ai baieti. Toata lumea in China vrea baieti, spune ea, citind afirmatiile interlocutorilor ei chinezi. Dar chiar daca feticidul ar inceta astazi, restaurarea echilibrului dintre sexe in aceste tari va lua incia citeva generatii pina la 2050. Ceea ce demografii numesc “masculinizarea” populatiei globale este pentru moment o realitate de netagaduit. In Azerbaijan raportul la nastere este de 115 baieti la 100 de fete, in Georgia de 118 la 100, in Armenia de 120 la 100. In Albania e de 115 la 100 si in continua deteriorare. Intre 2004 si 2009 discrepanta intre baietii si fetele de pina la 5 ani a crescut la 120 de baieti la 100 de fete.


Avortul selectiv e comun tuturor religiilor: Hindu, Budism, Islam si Crestinism, cu toate ca se practica mai mult in civilizatiile Hindu si Budiste. Hvistendahl dezvaluie participarile ei la servicii religioase crestine in China comunista unde pastorii propovaduiesc impotriva avortului si mai ales al avortului selctiv. Femeile, spune ea, pling si isi marturisesc faptele. Altele isi indreapta calea si inceteaza sa mai avorteze. Dupa ce devin insarcinate “dispar”, iar dupa mai multe luni revin acasa cu inca un baiat sau o fata. Lunile absente le petrec la tara, ascunse prin locuri mai putin frecventate de autoritati, la bunici, la rudenii si la prieteni de incredere unde dau nastere copilului in ascuns.

  

Cum de a inceput acest genocid in masa tocmai acum 30 de ani? A coincis cu introducerea aparatelor ultrasound in China si India, fiind propulsat de acestea. Aparatele ultrasound dezvaluie si sexul copilului nenascut cu mult timp inainte de nastere. In India anilor 70 avortul selectiv era atit de raspindit incit medicii si infirmierele intrebau femeile insarcinate, dupa ce le informau ca vor avea o fata, daca vor sa avorteze, o intrebare care nu se punea daca fetusul era baiat.

  Hvistendahl insa explica ca feticidul nu este un fenomen nou in India. A fost practicat acolo de sute de ani poate chiar de o mie. Cind britanicii au inceput sa penetreze interiorul Indiei cu sute de ani in urma au dat peste aceasta practica pe care au numit-o barbara si in timp au interzis-o prin lege. Pe atunci insa era practicat pe o scara mult mai restrinsa si era cauzat de motive economice si de  dorinta de a mentine separarea intre caste.. Era practicat mai mult in zonele rurale de catre saracii tarii. In ultimii 30 de ani insa feticidul a devenit la moda cu preponderenta la clasa mijlocie si la cei bogati, fiind mai prevalent in Delhi si Mumbay, zonele urbane cele mai bogate ale Indiei. Zestrea care trebuie platita, dupa traditia indiana, la casatoria fetelor devine exhorbitanta. Mai bine sa cheltui, zic ei, citeva sute de rupii pentru a avorta fata decit sute de mii sau milioane de rupii sa o casatoresti. Rezolvi problema inainte de nastere, fara mare bataie de cap si cu bani putini.

 

 

La inceput medicii indieni avortau selectiv cu multa tragere de inima si fara remuscari.

In anii 70 guvernul indian ducea o politica oficiala de reducere a populatiei. Ce mijloc mai bun decit uciderea fetelor si reducerea fecunditatii? Avortul fetitelor nenascute devenise o datorie patriotica pentru tinerii doctori indieni. Pe linga asta, guvernul SUA, guvernele Europei Occidentale, si marile fundatii americane (Rockefeller, Ford si altele) finantau din abundenta programul de reducere a populatiei in India, si in special avortul fetitelor. In doar citiva ani Suedia a investit in aceasta practica sordida 60 de milioane de dolari, Banca Mondiala 66 de milioane de dolari, Fundatia Rockefeller 1.5 milioane de dolari, etc. In citiva ani guvernul Indiei a sterilizat cu forta si 6.2 milioane de barbati, de 15 ori mai multi decit numarul de persoane sterilizate de nazisti. In plus, sume enorme erau investite in dezvoltarea si producerea pe scara larga a tehnologiilor de detectare a sexului fetusului inainte de nastere. Hvistendahl relateaza amintirile unui medic care studiase medicina in anii 70. Pe vremea aceea isi amintea el, ciinii si pisicile umblau libere prin spitalele publice in care se avorta, si nu o data a vazut fetusuri umane in gura pisicilor care fugeau prin holurile spitalelor cu prada in gura. Scirbit de ce a vazut, a devenit, in timp, un militant impotriva feticidului in India.

 

 Astazi avortul selectiv e interzis atit in China cit si in India – in teorie. Tehnologia ultrasound a fost si ea interzisa, iar la inceputul saptaminii guvernul Chinei a anuntat ca va intensifica campania de eradicare a avortului selectiv http://hosted.ap.org/dynamic/stories/A/AS_CHINA_GENDER_GAP?SITE=AP&SECTION=HOME&TEMPLATE=DEFAULT&CTIME=2011-08-08-08-37-04 Avortul fetitelor insa continua in ambele tari. In India bogatii merg din spital in spital pina dau de cineva binevoitor care sa le avorteze fata. Oficial, medicilor li se interzice sa dezvaluie parintilor sexul fetusului, dar au aflat modalitati indirecte pentru a o face. Baietilor le spun “brosaca testoasa” iar fetelor “sandwich.” Ori pe fisa medicala scriu in culoarea albasta daca fetusul e baiat ori in roz daca e fata. Asa parintii inteleg ce au de facut. Costul avortului selectiv a crescut. Lacomi dupa bani, inca sunt multi doctori care continua sa ucida fara remuscari.

  

Dar la consecinte nu se gindesc parintii? Da, se gindesc. Multi. Dar atunci? Isi aplaneaza constiinta nadajduind ca cindva si cumva problema se va rezolva de la sine. Altii nadajduiesc ca vor afla mirese pentru baietii lor in alta parte. Ca le vor putea atrage datorita bogatiilor pe care le au, bogatii care, in cultura lor, se mostenesc prin baieti nu fete.. De unde insa sa vina miresele? Pentru ca si numarul lor scade. Mii de nepaleze au fost duse in India ca mirese in ultimii ani, dar si in Nepal numarul femeilor de varsta casatoriei se imputineaza.

APEL DE CONSTIINTA DIN PARTEA UNUI MEDIC 

Luni am primit din partea unui medic din Bucuresti, dna Maria Dunca-Moisin, materialul de mai jos. Am mai scris si noi despre nevoia unei treziri morale la medicii din Romania pentru stoparea avortului in tara. Ne bucuram sa stim ca pe linga dna Moisin mai sunt multi alti doctori in Romania care refuza sa presteze servicii de avort si isi consiliaza pacientele sa nu avorteze. Felicitari dinsei si celor ca ea. 

 

APEL DE CONSTIINTA DIN PARTEA UNUI MEDIC: CATRE ALTI MEDICI PENTRU APARAREA DREPTULUI LA VIATA AL COPILULUI NENASCUT, PRIN CONSTIENTIZAREA ÎN ACEST SENS A VIITOARELOR MAME 

 Dr. Maria Dunca-Moisin 

  Astazi, cînd scriu aceste rînduri, parintii micutului Marc m-au invitat sa fiu „parte importanta” din viata lui, adica sa-i fiu nasa la botez. Este o forma de multumire – mi-a spus mama copilului – pentru tot ceea ce a însemat participarea mea cu sfaturi si încurajari la venirea pe lume al celui de-al doilea copil al ei. Ma întorc cu gîndul în urma cu mai bine de treizeci de ani, la începutul activitatii mele de medic la tara. Pe usa cabinetului meu intra framîntata si speriata o femeie maruntica, mama a opt copii; dorea sa îi completez fisa de întrerupere a sarcinii, asa cum prevedea legea pe vremea aceea (dupa al patrulea copil se dadea „dreptul” de a face „întrerupere legala a sarcinii”). A avut loc o discutie scurta despre eroismul de a aduce pe lume opt copii si despre voia lui Dumnezeu. Dupa un timp, mama aceea s-a întors la mine cu cel de-al noualea copil si mi-a spus cu chipul luminat de bucurie, dar parca si cu putin naduf: „Îl vedeti? Este al dumneavoastra.” 

  Am considerat întotdeauna ca este de datoria mea sa nu ezit niciodata sa stau de vorba cu o femeie framîntata de aducerea pe lume a copilului ei. Mi s-a întîmplat de multe ori sa simt ca nu stiu ce sa raspund la „argumentele” unei asemenea persoane. Ma rugam ca Spiritul Sfînt  sa-mi „sopteasca” în ce fel sa o încurajez, apoi ma rugam pentru fiecare mama ca Dumnezeu sa-i dea puterea de a alege pastrarea vietii copilului. Si rezultatele s-au vazut. 

  Eram deja medic la Bucuresti cînd o tînara mamica, studenta, a intrat în cabinet cu un baietel de doi ani, Andrei, caruia i-a spus: Uite-o pe mama ta”. Venise sa-mi multumeasca pentru sfatul pe care i-l dadusem. În urma cu un an, fiind în metrou, o doamna a venit la mine si m-a salutat zîmbitoare. Nu stiam cine este. A scos din portofel o fotografie cu fiul ei de zece ani, Alexandru, si mi-a spus, între doua statii, povestea lui. „De-ati sti, doamna doctor, de cîte ori v-am pomenit în anii acestia, la cîta lume am povestit cum a venit pe lume Alexandru!” Mama copilului venise la mine la cabinet adusa de cumnata ei, care-mi era pacienta, pentru a-i face o ecografie. Era însarcinata si hotarîse sa faca avort. Trebuia sa-i duca medicului ginecolog ecografia. Discutia pe care am avut-o cu ea a fost, se vede, suficient de convingatoare pentru ca fiul ei, Alexandru, sa devina „lumina vietii ei”.  

  Micuta Andreea, acum scolarita, ma viziteaza des la cabinet, împreuna cu mama ei. Povestea ei? In urma cu sapte ani, intrînd în cabinetul unei colege, vad o tînara cu un bilet de trimitere în mîna, gata sa plece la ginecolog pentru a-si face întrerupere de sarcina. Am oprit-o ca sa stam putin de vorba. Raspunsul ei a fost ruperea biletului de trimitere în fata mea si decizia de a renunta la avort. Raspunsul lui Dumnezeu a fost venirea pe lume a unei fetite superbe, casatoria tinerei, obtinerea unei locuinte. 

 În urma cu un an, consultînd un site medical am gasit urmatorul mesaj: „Am nevoie de ajutor”. Era strigatul unei tinere absolvente de liceu, gravida în cinci saptamîni. Dorea sa fie sfatuita ce alegere sa faca, deoarece tatal copilului ei o îndemna sa avorteze. „Argumentele” lui îmi erau arhicunoscute. Am contactat-o telefonic, apoi au urmat discutii la telefon sau prin e-mail. Într-o seara, apoape de miezul noptii, primesc un mesaj pe telefon: „Buna seara! Sînt X din orasul B., sînt terminata! Mîine dimineata prietenul meu ma duce sa fac avort. Nu stiu ce sa fac. Mi-a zis ca daca nu fac avort ma paraseste. Nu am cum sa cresc singura copilul. Psihic sînt terminata.” Au urmat încurajari, argumente, rugaciuni din partea mea. Pe 19 martie, anul acesta am primit un e-mail: „Sînt X. din orasul B. Am nascut un baietel. Dumnezeu v-a trimis si am avut noroc deoarece eram tare disperata si dumneavoastra mi-ati dat putere si încredere sa merg mai departe. Ati avut dreptate,  acum sînt mamica si sînt tare fericita. Acest pui este totul pentru mine,  este viata mea. X. s-a casatorit cu tatal copilului si alcatuiesc o familie normala. 

  Nu-mi atribui niciun merit prin toate aceste istorisiri deoarece stiu clar ca Dumnezeu este cel care a lucrat în inima acestor mame. Ramîne doar ca fiecare sa raspunda chemarii lui Dumnezeu si sa respecte viata, care este expresia vointei Lui. Ma adresez colegilor medici cu urmatorul apel: consiliati-le pe femeile însarcinate sa renunte la intentia avortului. Din experienta proprie pot spune ca, în mod sigur, peste 50% dintre femeile care vor sa avorteze se razgîndesc si pastreaza copilul daca sînt sfatuite serios de un medic. Este un mare merit în fata lui Dumnezeu ca pe aceasta cale sa fie salvate vieti nevinovate. 

 AM AVUT DREPTATE! 

 

In 2010 12 ambasade straine, printre ele si cea a Cehiei, au emis o Declaratie de sprijin a marsului homosexual de la Bucuresti. Va amintiti probabil ca AFR a luat atitudine emitind note de protest catre unele dintre ambasade, inclusiv Ambasadei Cehiei. Ministerul de Externe al Cehiei a raspuns demersului nostru cu aroganta, dupa cum v-am informat la vremea potrivita. Iata insa ca in 2011 un eveminent identic s-a petrecut in Cehia. Cu prilejul marsului homosexual de la Praga 13 ambasade straine au lansat o Declaratie de spijin a marsului. Reactia Ministerului de Externe Ceh si al Presedintelui Cehiei insa, a fost prompta. Ambasadorii straini au fost criticati si acuzati de amestec in treburile interne ale Cehiei. Detalii aici: http://www.washingtonpost.com/world/europe/czech-president-condemns-13-western-diplomats-for-support-of-1st-gay-festival-in-prague/2011/08/08/gIQAt6KO2I_story.html Morala acestui incident este zicala romaneasca: ce tie nu-ti place, altuia nu-i face! 

COMUNICAT DE PRESA AFR 

 Comunicarea informatiei ca Alianta Familiilor din România (AFR) îi va furniza consiliere lui Doru Iuga, fostul director OTV arestat pentru implicare într-o retea de homosexualitate pedofila, i-a inflamat pe activistii homosexuali. Aparitia în presa a unui interviu cu unul dintre psihologii AFR a declansat o avalansa de mesaje de amenintare si intimidare. Aceasta reactie a homosexualilor nu este prima de acest fel si, de altfel, ea se manifesta si în alte tari. „Speranta si vindecare pentru homosexuali” este un proiect care a fost lansat în mediul online în anul 2004. A început ca o informare privind cauzele homosexualitatii si posibilitatea consilierii pentru reducerea si eliminarea acestor atractii nedorite din viata persoanei.  

 Marturiile publicate ale unor oameni care si-au schimbat orientarea de la homosexualitate la heterosexualitate se doreau a fi o încurajare pentru cei ce se confrunta cu asemenea probleme.

 Cresterea volumului de informatii de pe situl proiectului, www.homosexualitate.ro, si faptul ca a început sa devina cunoscut au facut sa atraga, pe de-o parte, strigate de ajutor din partea unor homosexuali care voiau o schimbare în viata lor, dar, pe de alta parte, si reactii virulente din partea altor homosexuali care îsi simt agenda politica amenintata prin distribuirea informatiei ca homosexualitatea nu este înnascuta, se poate schimba si deci nu poate reprezenta o baza pentru drepturi civile (casatorie, adoptii…). Prin amenintarile si mesajele de intimidare, transmise atât online, dar si telefonic, coordonatorului proiectului, s-a dorit abandonarea proiectului. AFR arhiveaza toate aceste mesaje si, în unele cazuri, am identificat si persoanele care se afla în spatele lor. În acelasi timp, raspunsul pozitiv primit de la cei ajutati prin acest proiect – români din tara si din diaspora – ne-a determinat sa mergem mai departe. 

 Activistii homosexuali au aceeasi politica în toate tarile. Ceea ce fac si vor sa faca în România este similar cu ceea ce fac în SUA, Canada, Italia… De aceea, observarea actiunilor lor din acele tari poate fi un indiciu asupra intentiilor lor din România – legalizarea „casatoriilor homosexuale”, dreptul de a adopta copii, propaganda homosexuala în scoli, interzicerea oricarei critici la adresa comportamentului homosexual. Deocamdata însa, în România ei încearca sa îi intimideze pe cei ce nu le cânta în struna ca homosexualitatea ar fi un comportament normal. 

 Actiunile activistilor nu se rezuma doar la intimidarea oponentilor. Cu sprijinul fondurilor UE, ei organizeaza periodic „cursuri de instruire” pentru psihologi. Pentru câteva zile, acestia se bucura de cazare si masa la un hotel dintr-o statiune, iar la „curs” li se spune sa îi consilieze pe homosexualii care vin sa le solicite ajutor în sensul acceptarii conditiei proprii si nicidecum a schimbarii catre heterosexualitate, chiar daca aceasta este dorinta clientului. Mai mult, li se spune ca orice încercare de reducere a atractiilor homosexuale ale clientului este periculoasa! 

Nota de plata”, din punct de vedere emotional si medical, platita de cei prinsi în acest stil de viata este uriasa. Statisticile arata numarul celor afectati de probleme emotionale, psihologice si medicale în rândul homosexualilor – de aceea unii vor o schimbare. A închide ochii la implicatiile tragice ale comportamentului homosexual ne transforma în complici. Cu toate acestea, în luarile de pozitie pe tema homosexualitatii, mesajul oficial e cel al tolerantei si nediscriminarii fata de acest comportament. Numai daca ne referim la politicieni, acestora le este pur si simplu teama sa graiasca altceva. Aceasta este moda actuala. Cineva se poate întreba de ce n-am fi la fel de toleranti si nediscriminanti si fata de alte comportamente sexuale, cum ar fi cel pedofil sau zoofil. Românii, conservatori din fire, nu subscriu însa prea usor la tema tolerarii perversiunilor. 

  În toate aceste dezbateri, polemici, retorici si intimidari, prea putin si chiar deloc nu se vorbeste despre ce spune stiinta. Unii cred ca homosexualii asa s-au nascut, însa nu pot spune de ce cred asta. Si aici, proiectul „Speranta si vindecare pentru homosexuali” face lumina. Nu exista nici o gena a homosexualitatii. Cercetarile stiintifice indica rolul major al mediului familial si de viata în formarea atractiilor homosexuale. Daca vorbim despre caracterul înnascut, homosexualitatea este cel mult o predispozitie, influentele externe fiind, ca si în cazul altor comportamente, cele ce o pot transforma în realitate sau nu. Alianta Familiilor din România va continua sa îi ajute pe cei ce solicita ajutor în lupta cu atractiile homosexuale nedorite. Activistii homosexuali pretind toleranta, dar sunt intoleranti fata de aceia dintre ei care vor sa rupa lanturile acestui comportament, si fata de cei care îi ajuta. Relatii: BogdanMateciuc, Director Executiv AFR, Tel. 745-783-125. 

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA!

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

 Va multumim pentru semnaturile constante pe care ni le dati in sprijinul Declaratiei de la Timisoara. Ne apropiem de 6.900, dar dupa cum stiti, tinta este de 7.500. Deci, inca mai avem putin de alergat pina la incheierea maratonului timisorean. Haideti sa ne continuam alergarea cu curaj si persistenta! Va rugam continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cit mai multi sa o semneze.     

  Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php  Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura d-tra nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)    

 Declaratia accepta doar o singura semnatura pe adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”     

  Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim. 

 

 Rugaminte: Va rugam postati si publicati acest apel peste tot. Va multumim.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro

FACETI-NE CUNOSCUTI! 

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.  

ANUNTURI 

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

JURNAL LONDONEZ (1)

 Lavinia IANCU

 

 

 

Plecarea.

Gata! Mi-am luat inima-n dinti si m-am hotarât sa plec! Viata e cam grea la noi acasa. (din mai multe puncte de vedere pentru mine!) .Asa ca de ce sa nu încerc sa vad cum sta treaba asta cu emigrarea. Stiu ca nu e usoara! Dar de ce sa nu îmi încerc si eu norocul!? Am auzit ca in Europa cel mai bine se câstiga în Marea Britanie si Germania, dar cum cu limba germana nu ma prea împac, Marea Britanie câstiga în detrimentul Germaniei, ca la un meci de fotbal… Asa ca… directia Londra!

*

Dupa un drum putin obositor cu microbuzul spre aeroport si cu avionul, iata-ma ajunsa în tara ploilor United Kingdom”!Pe parcursul zborului am trecut printr-o zona de turbulenta… nu prea placuta pentru stomac! (Sic!). În timp ce pilotul aeronavei se pregatea de aterizare, majoritatea pasagerilor au aplaudat în semn de multumire pentru dexteriatea pilotilor de a aduce aparatul la sol. Cu aceasta ocazie, am facut cunostinta si cu adevaratul gentalman britanic si anume un domn” care împreuna cu prietenii lui ne-a facut pe toti pasagerii „idiots”... deoarece am îndraznit sa batem din palme!

 Prima impresie.

În fine, aceasta a fost doar prima dintre ciudateniile traite aici, pe aceste meleaguri. Ca sa nu mai spun ca… deseori am avut impresia ca sunt în Asia, Africa sau poate Orientul Mijlociu. Este plin de oameni de culoare de diferite nationalitati.Dar nici asta nu ar fi o problema… Adevarata problema este mizeria de nedescris pe strazi! Credeti-ma! Nu va puteti imagina cât de curat este orasul de pe malul Crisului Repede, de unde am plecat… pe lânga vestita Londra. Si pedeasupra mai si pute a urina destul de desAm dedus ca acest „fenomen” este cauzat de faptul ca toti beau, foarte mult, mai ales bere. Imediat dupa ce ies de la serviciu merg in pub-uri la baute si e posibil ca nusuntsuficientewc-uri publice asa ca se usureaza pe unde apuca! Deci cam asta a fost „Wellcome to London” pentru mine!

Unde locuiesc?

 Londra e împartita pe 6 zone, iar eu stau în zona 2, adica una din cele bune zone, cica. Zona1 e centrul, unde e situat Wesminster Abbey, Big Bensi alte atractii turistice pe care le stim cu totii de prin filme sau reviste! Zona 6 se afla în afara Londrei, si se remarca prin case si strazi mai curate, iar urmatoarea comparând calitatea si curateniaeste zona 1 unde se face curatenie zilnic. Zona 4 e plina de români, bulgari, albanezi, tigani si alte rase…. Oricum am facut poze sa vedeti, din zona 2. Numai spun ca în metrouri am vazutpersoane care beau sau manânca ceva”. O bere, un suc,o cafea si apoi lasa pe jos, pe marginea geamului, sau pe bancheta: ambalaje, sticle, cutii cu resturi de meniuri de la McDonalds, ziare… Ce mai! Mizerie cât cuprinde. Asa ca la capitolul curatenie toate zonele stau foarte prost.

 Si culmea… ma întreb de ce oamenii de pe-aici sunt aroganti, galagiosi, încrezuti si indiferenti la tot ce misca din „alte tari mai putin neaose”. Nici nu pot sa va descriu… Oare acestia ne învata pe noi ce înseamna bunul simt…? Hm! Mai au foarte mult sa ne ajungaSincer! Dar, desigur, avem si noi foarte multe capitole unde ni se pot da lectii

 În cautare de munca.

  Oricum, eu iau viata asa cum este, încerc sa nu ma stresez si chiar sa nu bag în seama prea mult lucrurile negative. Încerc sa ma adaptez din mers. Ieri am aplicat on-line pentru toate job-urile posibile în zona de est, sudest si centrul Londrei (pentru ca eu locuiesc în zona de est si vreau sa fiu mai aproape de casa). Astept raspunsul lor, dar oricum mai aplic si în seara asta pentru alte job-uri si nu numai în domeniul cosmeticii… la care (zic ca) ma pricep! Am sa verific pe internet si site-ul comunitatii de români de aici. Între timp am sa ma interesez de un curs bun de machiaj… Nu am intentia sa stau prea mult fara servici, asa ca mâine ma duc la o agentie a unor polonezi (sunt foarte multi aici) care au ajutat-o si pe o prietenade-a mea pentru a obtine „National Inssurance Number” (NIN), adica un fel de carte de identitate. Fara NIN, ca emigrant, nu poti facenici o miscare...

(Pe curând)

Lavinia IANCU

Londra, UK

13 iunie 2011

DRAGOSTE DE MAMA – O ISTORIE ADEVARATA

Mamele si simtamintele lor materne nu pot fi subestimate nici o data. Mai ales atunci cind este vorba de dragostea unei mame pentru copiii ei. Astazi discutam un exemplu concret. O istorisire adevarata despre o mama curajoasa si determinata care a lasat totul in urma doar pentru a-si proteja fetita de influentele nocive ale imoralitatii sexuale. Este vorba de Lisa Miller, o mama pe care Interpolul si FBI american o cauta cu persistenta de mai bine de un an. Dar pina acuma fara succes.  

Istoria lui Lisa Miller si a fetitei ei e un veritabil thriller, un roman de aventuri care se aseamana unui spy novel, dar o istorie in care persoanele, evenimentele si suspansul sunt reale. O istorie care incepe in nordestul SUA cu ani in urma in micutul stat Vermont, se deruleaza apoi in diferite alte state din SUA si Canada, iar acum, afirma autoritatile, in micuta tara din America Centrala, Nicaragua. Fara insa ca autoritatile sa le poata da de urma. E o istorie despre o mama si dragostea ei nemarginita pentru fetita ei. O fosta lesbiana care a trait intr-o relatie imorala cu o alta femeie, Lisa Miller si-a venit in fire aidoma Fiului Risipitor, s-a impacat cu Dumnezeu, iar dupa aceea si-a luat fetita, conceputa prin inseminare aritificala iar apoi adoptata de partenera ei, si au disparut. Lisa Miller nu si-a dorit ca micuta ei sa fie expusa imoralitatii sexuale ci sa aibe o viata si un mediu de viata moral si normal. De cind a plecat din Vermont autoritatile americane o cauta. Lisa insa a ramas perseverenta, a ignorat deciziile instantei care o obliga sa imparta custodia fetitei cu fosta ei partenera si a devenit o mama fugara. Peste tot pe unde a juns, insa, a dat de prieteni, oameni binevoitori, oameni ai lui Dumnezeu care i-au calauzit pasii inapoi spre normalitate, spre impacarea cu Dumnezeu, spre credinta in Dumnezeu. Asa a ajuns intre prieteni si in America Centrala unde crestinii refuza sa o predea autoritatilor crezind ca e mai bine sa implineasca porunca lui Dumnezeu decit porunca oamenilor. 

Recent, povestea lui Lisa Miller a fost obiectivul unui reportaj mai detaliat publicat in presa americana de catre Associated Press. Ne-am gindit ca v-ar face placere sa puteti citi acest material si in limba romana. A fost tradus pentru noi de CristinaVisovan, voluntar AFR Sighetul Marmatiei si studenta la Cluj la limba franceza si engleza. Multumim Cristinei  pentru efortul, abnegatia si promptitudinea cu care a tradus pentru noi acest material, si mai ales pentru calitatea exceptionala a traducerii. Va dorim tuturor o lectura placuta. Celor interesati in lecturarea materialului in engleza, va recomandam linkul alaturat: http://www.stuff.co.nz/world/americas/5200398/Christians-aid-kidnap-in-lesbian-custody-battle 


Intre legea omului si legea lui Dumnezeu 

  Anul 2003 … 

Drumul Lisei Miller de la lesbiana angajata într-o relatie cu o alta femeie pâna la fugara cautata in toata lumea a început în 2003. Atunci s-a despartit de partenera ei, Janet Jenkins, a renuntat la homosexualitate si a devenit o crestina evanghelica înainte sa dispara, în 2009, impreuna cu fata pe care o are cu Jenkins, micuta Isabela Miller-Jenkins. Ceea ce a început ca o batalie pentru custodia Isabelei Miller-Jenkins s-a transformat in timp într-o ancheta globala, indicatiile recente fiind ca pastori menoniti si alti credinciosi le-ar fi ajutat pe cele doua sa se ascunda în Nicaragua, iar toti venind acuma impreuna si în ajutorul persoanei care, afirma FBI, a ajutat-o pe Miller si fica ei sa scape de autoritarile americane, misionarul american Timothy Miller. 

 Sanctuar in Nicaragua 

Tinind neaparat sa o tina pe fata departe de Jenkins si de ceea ce ei considera a fi un stil de viata periculos si imoral, rolul acestora este comparat cu acela al grupurilor secrete care in trecut ajutau sclavii fugari. [Nota AFR: Memonitii sunt ramura moderna a anabaptistilor care au aparut la inceputul secolului XVII in Amsterdam si de unde s-au extins in toata lumea, locuind in comunitati rurale, compacte si izolate. In ultimele secole coloniile menonite s-au inmultit cu precadere in Mexico, America Centrala si de Sud. De-a lungul secolelor menonitii au fost cunoscuti si pentru faptul ca acordau sanctuar sclavilor fugari care ajungeau in comunitatile lor]

Legea Sfânta a lui Dumnezeu nu recunoaste si nici nu va recunoaste niciodata o casatorie între persoane de acelasi sex’, spune Pablo Yoder, un pastor menonit din Nicaragua, într-un email trimis lui Associated Press. „Asadar, comunitatea menonita nicaraguana a crezut de cuviinta ca e potrivit sa o ajute pe Lisa, nu doar sa se elibereze pe ea însasi de asa-numita casatorie unisex si de stilul de viata lesbian, ci mai ales sa-i protejeze fata de 9 ani pentru a nu fi luata si încredintata unei femei lesbiene care sustine activ stilul de viata homosexual”. În timp ce miscarea care promoveaza casatoriile între persoane de acelasi sex câstiga teren în SUA prin legalizarea recenta a casatoriilor homosexuale in statul New York, cazul denotaobstacolele si diferentele pe care cuplurile de acelasi sex si familiile lor le pot întâmpina in stabilirea de familii si casatorii intre persoane de acelasi sex. 

 Anul 2000 

Povestea Lisei Miller a început în anul 2000, când ea si Jenkins au contractat o uniune civila în Vermont.  Dupa doi ani, Miller a nascut o fata, conceputa prin înseminare artificiala. Cuplul s-a despartit în 2003, când Miller a renuntat la homosexualitate si a devenit baptista, iar apoi menonita. Initial instanta i-a incredintat lui Miller custodia fetei, dar nerespectarea de catre Miller a programului de vizita a fetitei de catre Jenkins, a determinat tribunalele din Vermont si Virginia sa emita decizii în favoarea lui Jenkins, culminând în 2009 cu decizia unui judecator de a acorda lui Jenkins custodia exclusiva a fetitei. 

Dupa ce Miller si fata nu s-au prezentat la o intilnire cu Jenkins pe 1 ianuarie 2010 pentru a ceda lui Jenkins custodia, autoritatile americane au demarat o ancheta impotriva lui Miller. Dar Miller si Isabela au disparut. Autoritatile au emis un mandat de arestare pe numele lui Miller si numele Isabelei a fost adaugat pe lista disparutilor tinuta la Centrul National pentru Copiii Disparuti si Exploatati.  

Dar Miller si Isabela deja erau de mult timp plecate. În 2009, cu doua luni înainte de a avea loc schimbul custodiei, Miller si fata au zburat spre America Centrala, stabilindu-se pentru o vreme în Nicaragua înainte de a disparea din nou. Asa raporteaza FBI evenimentele, care a mai revelat în Aprilie ca intre timp l-a arestat pe misionarul american Timothy David „Timo” Miller. Stabilit in Nicaragua, Timothy Miller nu e rudenie cu Lisa Miller. Americanii l-au acuzat de facilitarea unei  rapiri internationala, Timothy Miller se pare aranjind calatoria si cazarea lui Lisa Miller si a ficei ei in Nicaragua. Acum îsi asteapta procesul. 

 FBI intra in actiune 

Potrivit lui FBI, Timothy Miller – nici o legatura cu Lisa Miller– a aranjat zborul lui Miller si al fiicei sale din Canada spre aeroportul international din Managua, Augusto C. Sandino. El insa nu o cunoscu-se pe Lisa Miller  inainte de a se intilni cu ea la aeroport, potrivit unei informatii date de Loyal Martin, un prieten de-al lui Timothy Miller. Timothy Miller, insa, a pledat nevinovat si a fost eliberat pe o cautiune de $25.000 asteptindu-si procesul. Avocatul sau, aparatorul federal public Steven Barth, nu vrea sa discute cazul, iar un alt avocat al lui Timothy Miller, Jeffrey Conrad, din Lancaster, Pennsylvania, nici el nu a raspuns solicitarilor de a comenta cazul. „Timothy crede ca exista o lege superioara legilor oricarei tari pe care toti oamenii trebuie s-o respecte, inclusiv el însusi,” afirma Martin, barbat de 40 de ani din Philadelphia, si care a participat la primul proces a lui Timothy Miller. 

Într-un raport din 1 Aprilie, care contine dovezi împotriva lui Timothy Miller, agentul FBI Dana Kaegel descrie implicarea grupurilor religioase si ale altor grupuri în apararea lui Lisa Miller. Potrivit ultimelor cercetari, ea pare sa fi fost adapostita si sprijinita de comunitatea menonita de linga capitala nicaraguana Managua. Pablo Yoder, un menonit care lucreaza în Waslala, un catun izolat la 260 de kilometri de Managua, le-a comunicat celor de la Associated Press ca Lisa Miller a sarbatorit ziua de nastere a Isabelei in casa lui, anul trecut. „A venit aici ca sa se simta bine si i-am dat voie sa celebreze ziua de nastere a fiicei sale în casa mea pentru ca o iubim pe fetita”, spune el. 

Yoder, care e mentionat în raportul FBI-ului ca facind un schimb de mesaje electronice cu Timothy Miller in care au planificat onomastica fetitei, a afirmat intr-un intervit dat lui Associated Press ca nu-si aminteste cât de mult a stat Lisa la el. A dormit în casa altui pastor, spune el, dar nu vrea sa-i dezvaluie numele, de frica de a nu fi interogat de politie. Ba mai mult, enoriasii bisericii s-au inteles intre ei sa nu dea nici un detaliu despre Lisa Miller sau Timothy Miller pentru a-i proteja pe amindoi. „Vrem sa pastram tacerea deoarece nu stim daca nu cumva le vom cauza probleme”, spune Yoder. „Ar putea sosi si momentul în care vom dori sa vorbim, când vom considera necesar sa spunem la intreaga Nicaragua adevarata poveste.” 

Politia nicaraguana inca nu i-a luat la intrebari nici pe Yoder si nici pe ceilalti membri ai comunitatii menonite, a declarat el într-un interviu luna trecuta. „Ei stiu ca nu suntem implicati în problema asta’, spune el. Richard Huber, din Myerstown, Pennsylvania, un prieten de-al lui Timothy Miller care i-l tine la el in casa pina la proces, vede actiunea prietenului sau ca fiind justificate si bazata pe credinta. „Alegerea de a urma legea lui Dumnezeu mai mult decât pe cea a omului ar fi cea mai potrivita explicatie a atitudinii lui Miller”, a afirmat el într-un e-mail. Lisa Miller e posibil sa fi primit ajutor si de la alti prieteni religiosi care simpatizeaza cu situatia ei. 

Intre timp, avocatul fostei partenere a lui Miller, Janet Jenkins, a declarat FBI-ului ca a primit un telefon în iunie 2010 de la cineva –nu vrea sa spuna cine– care i-a spus ca Lisa Miller si fata au locuit într-o casa de pe o plaja de lânga coasta San Juan del Sur, cam la 70 de mile (110 km) la sud de Managua. Potrivit FBI aceasta casa e proprietatea lui Philip Zodhiates, tatal lui Victoria Hyden, asistenta administrativa la universitatea crestina de drept Liberty University. [Nota AFR: Liberty University e una dintre cele mai prestigioase universitati crestine din SUA, fiind fondata in anii 70 de pastorul Jerry Falwell. In 1979 pastorul Falwell a fondat miscarea Moral Majority care vreme de 20 de ani a promovat, cu un oarecare succes, valorile crestine in viata publica din SUA] Avocatul lui Jenkins, Sarah Star, a raportat FBI-ului ca Zodhiates si-a rugat fiica sa ajute la stringerea de ajutoare pentru Lisa Miller si fica ei.

Localizata în Lynchburg, Virginia, Liberty University a fost fondata de recent-decedatul pastor, Jerry Falwell. O afiliatie a universitatii, firma de avocati crestini Liberty Counsel, a reprezentat-o pe Miller în Vermont, în batalia pentru custodia ficei ei. Decanul facultatii de drept, Mathew Staver, care e si seful firmei de avocati, declara ca Zodhiates nu face parte din nici una din aceste institutii.. „Din punctul nostru de vedere, spune el, Lisa Miller si fica ei au disparut fara urma. Nu mai stim nimic de ea si nici de ceilalti care pretindeau ca ar fi stiut ceva de ea,” a adaugat el. 

 Interpol 

In varsta de 42 de ani, Miller e cautata atit de catre FBI cit si de Interpol, care nu demult au cerut ajutorul politiei nicaraguane pentru a le afla pe cele doua femei fugare. Oficialii ambasadei SUA în Nicaragua spun si ei ca nu stiu unde se afla. „Avem indicii, dar nu vrem sa le dezvaluim pentru a nu ne îngreuna investigatia”, a afirmat  luna trecuta intr-un interviu cu Associated Press Fernando Borge, purtatorul de cuvânt al politiei nationale nicaraguane. „Nu putem spune, în acest moment, nici macar daca se gasesc sau nu în Nicaragua.” Juan Garcia, gardian la hotelul Royal Chateau din San Juan del Sur, a raportat celor de la Associated Press ca îsi aminteste sa o fi vazut luna trecuta [Nota AFR: in mai 2011] pe Miller cu fiica sa pe malul oceanului.  

Dreptul international nu ar putea constringe relocarea fetei in Statele Unite, chiar daca ar fi gasita in Nicaragua, deoarece Nicaragua, spre deosebire de SUA, nu a semnat Conventiile de la Haga, potrivit lui Robert Spector, expert în dreptul international al familiei. „Singura cale de a aduce copilul înapoi este de a convinge Nicaragua sa aplice verdictul dat in SUA cu privire la determinarea custodiei”, afirma Spector, profesor de drept la Universitatea din Oklahoma. Intre timp, acasa la ea in Vermont, Jenkins asteapta noutati cu privire la Lisa Miller, Isabela, derularea procesului, ori alte indicii de progres. „E greu de înteles, spune ea intr-un email, cum cineva poate considera ca si o copilarie normala o minora fugara, in loc de una unde fetita e înconjurata de familie, cu doi parinti si doua perechi de bunici, care pot sa-i ofere iubire si sprijin.” Jenkins insa a refuzat sa fie interviewata în legatura cu istoria lui Miller si fetita ei.

SONDAJ DE OPINIE 

Postul de televiziune national canadian Canadian Broadcasting Corporation efectueaza saptamina asta un sondaj de opinie online privind sinuciderea asistata. Cititorii sunt intrebati daca cetatenilor ar trebui sa li se recunoasca un drept la sinuciderea asistata. Colegii din Canada ne-au rugat si pe noi sa participam la acest sondaj de opinie si sa votam NO. Intrebarea este „Should people have the legal right to assisted suicide?” Va rugam bifati raspunsul NO, intrind pe linkul acesta:

http://www.cbc..ca/news/yourcommunity/2011/08/should-people-have-the-legal-right-to-assisted-suicide.html 

DIN MOLDOVA

Suntem informati din Moldova ca procesul homosexualilor moldoveni, organizati in asociatia “Gender Doc M” si finantati cu generozitate de structurile europene si tarile scandinave, impotriva dlui Vitalie Marian, Directorul Executiv al Aliantei pentru Salvarea Familiilor din Moldova, a continuat pe 1 august. Homosexualii au cerut judecatoarei, dna Stela Blesceaga de la Judecatoria sectorului Riscani din Chisinau, sa interzica dlui Marian, pe perioada procesului, sa faca cunoscute publicului anumite invinuiri aduse lui de catre homosexualii moldoveni. Dna Blesceaga a admis, partial, cererea homosexualilor. Curios, insa, nu a impus aceleasi restrictii homosexualilor care acuma sunt liberi de a-l judeca pe d-l Marian in forul public moldovean, fara ca dl Marian sa se poata apara. Gasim decizia judecatorului nepotrivita si o incalcare a libertatii de exprimare a dlui Marian consfintita si garantata lui de Constitutia Moldovei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, si de catre alte instrumente internationale.   http://marianvitalie.eu/?p=2250

Prin coincidenta, pe 21 iulie 2011 Comitetul Drepturilor Omului al ONU (UN Human Rights Committee) a emis Comentariul General No. 34 (General comment 34) privind libertatea de opinie si expresie. In paragraful 9 afirma ca libertatea de opinie si exprimare nu poate fi subminata. (“No person may be subject to the impairment of any rights under the Covenant on the basis of his or her actual, perceived or supposed opinions. All forms of opinion are protected, including opinions of a political, scientific, historic, moral or religious nature.”) Recomandam deci dnei Blesceaga sa consulte aceasta opinie importanta a unor experti in domeniu. Textul in intregime al opiniei, in limba engleza, se afla aici:

Urmatoarea sedinta de judecata va avea loc la data de 30 septembrie la ora 9.30 în cabinetul 35. Rugam pe cititorii nostri din Chisinau sa se prezinte la proces in semn de solidaritate cu cauza dlui Vitalie Marian. 

 http://www.soros.org/initiatives/justice/focus/foi/articles_publications/publications/unhrd-gc14-20110725/UNHRCgeneral-comment34-20110725.pdf

PENTRU ROMANII DIN HOUSTON

Amintim romanilor din Houston, Texas ca Simbata 6 august guvernatorul statului Texas, Rick Perry, impreuna cu organizatia American Family Association, bisericile din Houston, si lideri religiosi din diverse parti ale Statelor Unite, organizeaza pe Stationul Reliant din Houston, o zi de post si rugaciune. Detalii aici: http://theresponseusa.com/ Evenimentul se va desfasura intre 10 dimineata si 5 dupa masa. Scopul acestei adunari solemne este mobilizarea cetatenilor statului si ai SUA sa caute Fata lui Dumnzeu in aceste zile dificile pentru societatea americana din toate punctele de vedere: economic, social, dar mai ales moral. Incurajam pe toti romanii din Houston sa participe iar apoi sa ne trimita o scurta nota a impresiilor lor despre acest eveniment.  

PENTRU ROMANII DIN CALIFORNIA

Saptamina trecuta v-am informat ca in urma cu citeva saptamini guvernatorul Californiei a semnat o lege care impune predarea in scolile publice din California a unui curs despre homosexualitate, in speta, “contributia” homosexualilor la civilizatia mondiala. Crestinii californieni vad acest curs ca unul deghizat sa indoctrineze adolescentii si copiii in homosexualitate. Suntem de acord. Au lansat un referend de abrogare a legii. Pina pe 7 octombrie  trebuie sa obtina si sa inregistreze la autoritati 775.000 de semnaturi [NOTA AFR: nu 500.000 cum am anuntat eronat saptamina trecuta] pentru ca initiativa sa fie pusa la vot in toamna acestui an. Detalii despre acest eveniment pot fi aflate aici: http://www.pacificjustice.org/news/%E2%80%9Cgay-history%E2%80%9D-law-halted-referendum-drive Invitam pe toti romanii si bisericile romane din California sa se implice in acest proiect. Saptamina trecuta au fost tiparite si emise tabelele de semnaturi care pot fi descarcate aici: http://stopsb48.com/get-involved/sign-the-petition/ Va rugam sa le tipariti si sa le dati prin biserici sa fie semnate. Important: semnaturile trebuie date in conformitate cu prevederile legal mentionate in petitie. In caz contrar vor fi anulate.

PENTRU ROMANII DIN SUA

Doua corporatii gigante americane, Wall-Mart si Proctor & Gamble au fact un parteneriat pentru promovarea in media americana a programelor TV profamilie. Periodic canalul de televiziune american ABC ruleaza programe si filme pentru familie sponsorate de aceste doua corporatii. Filmul urmator va fi difuzat Simbata 6 august la ora 8/7 (8/Eastern Standard Time si 7/Central Standard Time) Detalii si un mic trailer aici: http://www.familymovienight.com/who-is-simon-miller/ Vi-l recomandam. 

PENTRU ROMANII DIN SPANIA – BLOOD MONEY

Anul trecut a fost lansat in SUA un documentar de calitate care dezvaluie si denunta motivul profitului in industria avortista americana. Din avort se fac profituri de miliarde de dolari. Numele documentarului este „Blood Money”. A fost tradus si subtitrat si in spaniola. Il recomandam romanilor din Spania cit si tututor romanilor care cunosc limba spaniola. Documentarul dureaza aproape o ora si jumatate: http://es.gloria.tv/?media=156682 

MOLDOVA SPUNE NU VIOLENTEI IN FAMILIE

Reproducem anuntul alaturat foarte important pe care-l preluam de la Romanian Global News. Invitam pe toti cititorii nostri din Moldova sa participe la aceste evenimente si sa se solidarizeze impotriva violentei in familie. Spunem si noi NU violentei in familie! 

Pe 10 august 2011, Asociatia Presei Independente (API) de la Chisinau organizeaza un „turneu de presa” pentru jurnalistii din mass-media locale si nationale la Centrul Maternal „Pro Familia Causeni” din orasul Causeni, institutie publica care acorda servicii de consiliere victimelor violentei domestice si ofera plasament temporar mamelor cu copii minori, transmite Romanian Global News citand organizatorii. În cadrul vizitei la Causeni, jurnalistii vor discuta cu managerul institutiei despre serviciile acordate de Centrul Maternal „Pro Familia Causeni”, vor realiza interviuri cu victimele violentei domestice. De asemenea, jurnalistii vor avea posibilitatea sa discute cu Ion Oboroceanu, Procurorul raionului Causeni, consilier juridic de rangul I, care pâna în iulie 2010 a exercitat functia de presedinte al Centrului de drept din Causeni – ONG specilizat în prestarea serviciilor juridice pentru victimele traficului de fiinte umane si ale violentei în familie. Plecarea din Chisinau spre Centrul maternal „Pro Familia” este programata pentru data de 10 august, ora 9.15, din fata sediului API, situat pe strada Bucuresti 77. Jurnalistii interesati sa participe la „turneul de presa” sunt rugati sa-si confirme participarea pâna vineri, 5 august 2011, la numarul de telefon (022) 22-09-96 sau prin e-mail la irina.lazur@api.md Aceasta adresa de e-mail este protejata de spamboti; aveti nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a vizualiza persoana de contact: Irina Lazur. Evenimentul este organizat de API în cadrul proiectului „Protectia si abilitarea victimelor traficului de fiinte umane si ale violentei în Moldova”, implementat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Fondul ONU pentru Populatie (UNFPA), Misiunea în Moldova a Organizatiei Internationale pentru Migratie (OIM), Misiunea în Moldova a Organizatiei pentru Cooperare si Securitate în Europa (OSCE). Toate activitatile proiectului sunt finantate de Guvernul Japoniei si Fondul Natiunilor Unite pentru Securitate Umana.


SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA!

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

Va multumim pentru semnaturile constante pe care ni le dati in sprijinul Declaratiei de la Timisoara. Am trecut de 6.800, dar dupa cum stiti, tinta este de 7.500. Deci, inca mai avem putin de alergat pina la incheierea maratonului timisorean. Haideti sa ne continuam alergarea cu curaj si persistenta! Va rugam continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cit mai multi sa o semneze.   

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php  Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura d-tra nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)   

Declaratia accepta doar o singura semnatura pe adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”     

 

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

Rugaminte: Va rugam postati si publicati acest apel peste tot. Va multumim.

OSAMA BIN LADEN 

Desigur, Osama Bin Laden nu are nimic de a face cu valorile familiei ori cu preocuparile noastre. Capturarea lui de catre soldatii americani in mai, insa, este unul dintre cele mai interesante evenimente petrecute in ultimii ani. Luni 1 august prestigioasa publicatie americana New Yorker a publicat un articol lung privind capturarea lui Bin Laden. Articolul e foarte captivant, detaliat si informativ si merita citit de oricine e pasionat de subiect. Articolul, intitulat „Getting Bin Laden: What happened that night in Abbattabad” (”Prinderea lui Bin Laden: ce s-a intimplat in noaptea aceea la Abbattabad”), poate fi accesat aici: http://www.newyorker.com/reporting/2011/08/08/110808fa_fact_schmidle?currentPage=all 

VACANTE PLACUTE! 

Multi dintre d-tra, voluntarii nostri si membrii nosti sunt in vacanta impreuna cu familiile lor. Inca nu am facut-o dar o facem astazi: va uram tuturor o vacanta placuta, plina de odihna si bucurie, fara griji sau peripetii nefericite. 

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro

FACETI-NE CUNOSCUTI! 

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim. 

ANUNTURI 

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

CÂSTIGATORII CELEI DE-A PATRA EDITII A FESTIVALULUI “TITEL CONSTANTINESCU’’

EDITURA RAFET

A DESEMNAT CÂSTIGATORII CELEI DE-A PATRA EDITII  

a Festivalului International de Creatie Literara

“TITEL CONSTANTINESCU’’!!!


        În acest an, numarul celor înscrisi a fost cu 47% mai mare decât anul trecut, însumând 237 de creatii literare, dintre care 43 au fost descalificate  (fiind carti publicate deja, ori care au depasit 220 pag., format A5 – cf. Regulamentul de concurs!), ramânând în concurs 194, dintre care 39 au fost nominalizate la marile premii. 

Premiile care s-au acordat:

Marele Premiu „Titel Constantinescu” – cu publicarea volumului de eseuri:

CAZUL DACIA…ROMÂNIA DE AZI: PREGATIREA CEA TAINICA (a Drumului spre ROMÂNIA SACRA, de ieri, de mâine…de PURURI!) – de Adrian BOTEZ

Marele Premiu „ Titel Constantinescu” – cu publicarea volumului de proza:

ROLURI DE COMPOZITIE, ACTE IMPURE – de Geo VASILE

Premiul „Victor Frunza” – cu publicarea volumului de eseuri:

PSIHOTECA – Aforisme si eseuri – de Eugen EVU

Premiul „ Octavian Mosescu ” – cu publicarea volumului de proza:

PE MASA DE OPERATIE – de Constantin STANCU

Premiul ,,Alexandru Sihleanu’’ – cu publicarea volumului de versuri:

CAFEAUA DIN PAHARUL IUBIRIIdeValeriuMATEI (CHISINAU)

Premiul  ,,C.C. Datculescu ‘’ – cu publicarea volumului de versuri:

TACERI ASURZITOARE de Tatiana DABIJA (CHISINAU)

Premiul „Florica Cristoforeanu” – cu publicarea volumului de versuri:

 A DESCHIS O FLOARE OCHII – de Marin MOSCU

Premiul „ Dumitru Pricop” – cu publicarea volumului de fabule:

LA ÎNCEPUT A FOST… UMORULde Lucian MANAILESCU

Premiul ,, MIRCEA MICU” – cu publicarea volumului de proza:

THE GODMOTHERde Ion IFRIM

Premiul  ,,Slam Râmnic” – cu publicarea volumului de versuri:

CÂNTECE DIN PREPELEAC – cronica pictata-n rime – de Marian ILIE

Editura Rafet a hotarât suplimentarea premiilor de la 5 la 10 premii, si acordarea de premii speciale, constând în publicarea într-o antologie. Cei care vor primi premiul special al editurii Rafet (si vor fi, deci, publicati în antologie) sunt: Ionel Necula, Luminita Dascalu, Liviu Ofileanu, Horia Criosteanu, Manuela Macelaru, Lica Pavel, Ion Maria, Ioana Voicila Dobre, Vasile Popovici, Florentina Dalian, Carmen Tania Grigore (Anglia), Valerian Calin, Albert Catanus, Constantin Kapitza, Elena Niculescu, Petru Solonaru, Stan Brebenel, Bogdan Mereuta, Iulia Streanga, Carla Schoppel, Monica Muresan, Cristi Iulian Avram, Elena Olariu, Aurel Avram Stanescu, George Pasa, Elena Chesov (Chisinau/R. Moldova), Tincuta Bernevic, Ruxandra Niculescu (Elvetia), Mircea M. Pop (Germania).

Cei 10 autori câstigatori  îsi vor vedea creatiile publicate în volum, de catre Editura RAFET – si lansate în cadrul Festivalului International de Creatie LiteraraTITEL CONSTANTINESCU’’, împreuna cu “Antologia” ,  în   data  de 13 AUGUST 2011, ora 11.00, la restaurantul ,,OVIDIU’’, din Râmnicu Sarat.

Constantin MARAFET

Râmnicu Sarat,

20 Iulie 2011

GENOCID LEGAL

GENOCID LEGAL: 163 DE

MILIOANE DE FETITE

UCISE

 

COMUNICAT

Alianta Familiilor din Romania

 

In ultimul timp am scris destul de des despre cel mai groaznic genocid al zilelor noastre si al istoriei – acela al fetitelor nenascute, pentru simplul si unicul motiv ca Creatorul le-a facut fetite, si ca familiile lor prefera baieti in loc de fete. Revenim din nou astazi cu statistici noi si alarmante. Conform unui articol extensiv publicat pe 18 iunie in Wal Street Journal, 163 de milioane de fetite nenascute au fost avortate in intreaga lume in doar ultimele 3 decade!

http://online.wsj.com/article/SB10001424052702303657404576361691165631366.html#printMode

Pe motivul ca sunt fetite si ca familiile doresc baieti. Un genocid legal, discriminatoriu, si cel mai marsav din istoria omenirii. Si asta cu toate ca in mai putin de un secol umanitatea a fost martora multor altor genocide care au ucis si ele milioane si milioane de fiinte umane, incepind cu cel a lui Stalin, al lui Hitler, al Chinei maoiste, al comunistilor cambodgieni, cel din Ruanda, etc. Mai toate inspirate de ideologii seculare. Si dupa fiecare genocid ne punem aceeasi intrebare: cum de s-a putut face asa ceva? Si de fiecare data ne luam angajamentul, ca societate si la nivel colectiv, sa prevenim repetarea altor genocide. Dar nu o facem, uciderea fetitelor nenascute fiind cel mai potrivit exemplu al decaderii societatii internationale actuale.

ELECTAREA SEXULUI SI ASCENSIUNEA GENERATIEI XY

O noua carte exploreaza implicarea occidentala in ceea ce a devenit un flagel al lumii in curs de dezvoltare: selectia sexului copiilor.

Ed Pilkington, New York
Sambata, 18 iunie 2011
The Guardian

In 1979 China a semnat un acord de patru ani cu un organism al ONU conceput sa o ajute sa-si controleze populata sa in crestere, prin planificarea familiala. Era cel mai mare pachet de ajutor extern pe care Beijingul il acceptase in aproape 20 de ani.

Fondurile insa au ajuns sa se scurga  in politica singurului copil a Chinei, politica care tocmai intra in vigoare, si in loc sa sponsorizeze un program educational care sa promoveze familiile mici banii au fost folositi pentru a plati afisele din satele din China care proclamau: “Poti sa-l avortezi! Dar nu poti sa-l nasti.”

Povestea complicitatii UNFPA, principala agentie pentru populatie a Natiunilor Unite, cu tirania politicii avorturilor fortate a Chinei este doar unul din exemplele date intr-o carte care exploreaza implicarea occidentala in ceea ce a devenit un flagel modern: selectia sexului.

Selectia Nenaturala de Mara Hvistendahl schiteaza felul in care moda de a alege baietii in locul fetelor, de cele mai multe ori prin avorturi selective pe criterii sexuale, se raspandeste rapid in lumea in curs de dezvoltare.

In timp ce rata naturala a sexului la nastere este de 105 baieti la 100 de fete, in India aceasta s-a ridicat la 112 baieti si in China la 121. Orasul Lianyungang din China a inregistrat, in 2007, o rata uimitaore de 163 de baieti la 100 de fete.

S-a estimat ca preferinta pentru baieti a cauzat, numai in Asia, „disparitia” a 160 de milioane de femei si fete de-a lungul ultimelor cateva decade. Sablonul s-a raspandit acum mai departe si in Azerbaidjan, in Georgia si Armenia, in Balcani si Albania, unde rata sexului este de 115/100.

Inclinatia nenaturala spre populatia mascula a devenit asa de pronuntata in decadele recente incat Hvistendahl, un autor al Magazinului Stiintific, spune ca a dus la aparitia unei noi „Generatii XY”. Ea [Hvistendahl] atrage atentia asupra posibilitatii ca, din cauza atator de multi barbati in surplus – aproape o cincime din barbati vor fi necasatoriti in partea de nord-vest a Indiei in 2020 – o mare parte a lumii ar putea deveni ca si Vestul Salbatic al Americii, cu exces de testosteron ducand la o crestere a nivelului crimei si al violentei.

Din punct de vedere istoric, niste societati in care barbatii depasesc numeric in mod considerabil femeile nu sunt niste locuri placute in care sa traiesti”, scrie Hvistendahl. Lipsa relativa a femeilor in tari precum China si Taiwan a ajutat la crearea unor noi piete de femei.

Acestea includ agentii de casatorii aranjate care organizeaza casatorii intre barbati sud-coreeni si femei straine, deseori din tarile invecinate mai sarace precum Vietnam, casatorii care reprezinta acum 11% dintre toate cele incheiate in Coreea de Sud.

Exista de asemenea un comert exploziv constand in traficul de femei din Vietnam pentru prostitutie si o practica in crestere a casatoriei copiilor in China, unde familii mai bogate isi fac rost din timp de sotii pentru fiii lor, cumparand pur si simplu fete tinere pentru acestia.

O buna parte din literatura despre selectia sexului a sugerat ca sabloanele culturale explica fenomenul. Hvistendahl insa da vina direct pe guvernele si firmele occidentale care au exportat tehnologie si practici pro-avort fara a cantari consecintele. Amniocenteza si ecografiile au avut de cele mai multe ori aplicatii pozitive in Occident, unde au fost folosite pentru a detecta anomaliile fetale. Exportate insa in Asia si Europa de Est, acestea au devenit strans legate de o explozie a selectiei sexului si de o multiplicare a avorturilor de fete.

Hvistendahl sustine ca guvernele occidentale au promovat in mod activ avortul si selectia sexului in lumea in curs de dezvoltare, incurajand liberalizarea legilor avortului si subventionand vanzarea de aparatura ecografica ca o forma de control al populatiei.

A fost nevoie de fonduri de milioane de dolari de la organizatiile Statelor Unite pentru ca determinarea sexului si avortul sa prinda in lumea in curs de dezvoltare”, scrie aceasta.

Chiar si acum, cand sablonul selectiei sexului a fost bine documentat si exista perspectiva ca lumea in curs de dezvoltare sa gazduiasca cu zeci de milioane mai multi barbati decat femei, UNFPA refuza sa priveasca in fata greselile proprii si sa confrunte problema, spune Hvistendahl.

Efectele distantarii agentiei principale a Natiunilor Unite insarcinate cu sustinerea populatiei de problema avotului selectiv pe criterii de sex sunt imense”, scrie aceasta, observand ca taraganarea agentiei a descurajat alte fonduri globale sa se implice in criza.

© Guardian News and Media Limited 2011

DUMINICA FARA LUCRU

Revenim, la mai bine de un an, cu detalii privind un proiect in care multi dintre dvs. sunteti implicati. In ianuarie 2010 va informasem ca europarlamentarul german Martin Kastler a initiat un proiect european pentru a declara Duminica zi de odihna in intreaga Uniune Europeana. (Detalii aici: www.europeansundayalliance.eu) Proiectul a luat amploare in multe tari din Europa si petitia in sprijinul proiectului a facut inconjurul Europei. In ianuarie anul trecut cititorii notelor informative AFR au dat sute de semnaturi in sprijinul acestui proiect. Proiectul e desemnat sa asigure ca Duminica e declarata, la nivel unional si in conformitate cu traditia culturala si religioasa a Europei, o zi in care familia poate petrece timp impreuna fara presiuni din partea companiilor sau societatii.

AFR face parte din coalitia europeana care sprijina acest proiect. Il gasim bun pentru familie. Saptamana trecuta, d-l Martin Kastler a semnat documentul constitutiv al Aliantei Europene a Duminicii. (Ultimele detalii aici: http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/citizens_initiative/docs/eci…. ) In ianuarie 2010 AFR a solicitat tuturor europarlamentarilor romani sa sprijine acest proiect. D-na Renate Weber (PNL Sibiu) ne-a scris ca nu-l sprijina deoarece nu este nevoie, Duminica, spunand dansa, deja fiind recunoscuta ca si zi de odihna in majoritatea tarilor europene. Inca o pozitie seculara, necrestina a d-nei Weber.

Campania europeana pentru o Duminica fara lucru are nevoie de voluntari. (Detalii aici: info@freiersonntag.eu) Cei care sunteti interesati sa va implicati ca si voluntari sunteti invitati sa ne contactati la contact@alianta-familiilor.ro. E important ca voluntarii sa cunoasca limba engleza in masura in care pot comunica in scris. Campania se desfasoara ca o initiativa cetateneasca europeana in conformitate cu Tratatul de la Lisabona care permite europenilor, dupa 1 aprilie 2012, sa initieze referendumuri unionale dupa obtinerea unui milion de semnaturi valabile.

ANUNT

Libraria Sophia va invita la lansare volumului: “Marturie pentru cei ce înfrunta boala Mostenirea lui Lynette”. Invitati: Pr. Gheorghe Oprea – capela Spitalului Parhon. Pr. Zosima Banyai – capela Centrului de îngrijire paleative „Sf. Irina” (hospice –Voluntari), pentru bolnavii de cancer. Doina Rogiti – traducator. Joi, 30 iunie 2011, ora 18.00, str. Bibescu Voda, 19.

DECLARATIA DE LA TIMISOARA

Va multumim pentru semnaturile constante pe care ni le dati in sprijinul Declaratiei de la Timisoara. Ne apropiem de 6.500, dar tinta este de 7.500. Deci, mai este loc. Va rugam continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cat mai multi sa o semneze.

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasand pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura dvs. nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei.. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasand pe linkul de mai jos.”)

Declaratia accepta doar o singura semnatura pe adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceeasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptamanal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atat la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptamanal AFR. Cum? Inregistrandu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor dvs. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro.

 

SE NUMESTE STRES…

de Vavila POPOVICI

 

Ma trezesc dis – de – dimineata,

iau pozitia de drepti

( banuiesc ca asa se trezesc soldatii),

alerg spre baie – spalat,

dormitor – îmbracat,

bucatarie – pregatirea cafelei.

Si în timp ce apa fierbe,

execut automat alte treburi,

în graba, totul în graba.

Nu se mai respecta

orele de folosire a telefonului,

acesta suna în disperare…

Îl aud cu greutate,

fiindca am dat drumul televizorului

sa aud stirile de dimineata.

Apa fierbe, adaug cafeaua,

telefonul suna insistent,

cafeaua da pe dinafara,

ma grabesc, ridic receptorul, aud un glas,

schimb câteva cuvinte,

în timp ce promisiunile curg mincinos

printre stirile transmise.

Inima începe sa bata mai repede

si-n teasta zvâcneste

ceva ce se numeste creier.

Dintr-o data mi-aduc aminte

ca trebuie sa iau medicamente

pentru tensiune, pentru circulatie…

Asa spune medicul: „Nici o zi fara ele!”

si asta fiindca inima a devenit stapâna vointei,

trimite sângele prin traseele care-i convin,

îl opreste pe unde-i taie capul

(inima are „cap care cugeta”,

se pare totusi ca a mea cugeta gresit!),

se cearta cu mine, uneori se razbuna,

si nu stiu cu ce i-am gresit si când, ma rog!

Cârdul anilor grei pot fi de vina…

Si ritmul acesta de „mars fortat”

tine pâna la miezul noptii.

Se numeste Stres spun medicii

si mai nou, spun ca este necesar,

ca fara el

nu am simti ca traim cu – adevarat.

Concilianti medicii! Eu îi cred.

Simt ca pe undeva au dreptate!

Sau, stiu eu? Au început cumva

sa semene si ei cu politicienii

vremurilor noastre?

 

Din volumul „Singuratatea clipelor târzii” ed. 2008

O SEARA FURTUNOASA LA CENACLUL MIHAI EMINESCU DIN NEW YORK

de Lia LUNGU

 

Ma ard de o saptamâna întâmplarile de la Cenaclul Mihai Eminescu din New York.

La fel gândesc ca îl arde si pe Theodor Damian, poetul, filozoful, profesorul univesitar si nu în ultimul rând parintele Cenaclului, si initiatorul serii de dezbatere sub titlul: „Rolul Presei Române în Diaspora”. Piesa de teatru „The Stormy Night” jucata cu o seara înainte la Town Hall pe Off Broadway în Manhattan – (aduc pe aceasta cale omagiu actorilor Operei Comice din Bucuresti), a avut o prelungire pe masura, la Cenaclul din New York, fapt pentru care marele dramaturg, o fi mustacit fericit în Eden, vazând ca personajele sale se perpetueaza în bine cunoscutul stil, chiar si la mii de km distanta.

Pentru ca, dezbaterea propusa si mediata de distinsul intelectual, a luat o întorsatura cel putin ridicola, în care s-au exprimat frustrari si uneori argumentulul civilizat, a cedat locul atacului la persoana si publicatie, înlocuind minima moralitate. Având în vedere faptul ca reprezentam cel mai vechi ziar din America – Meridianul Romanesc (Micro Magazin), îmi pregatisem cu responsabilitate cuvântul si asteptam întrebarile si sugestiile cititorilor. Îmi propusesem sa vorbesc despre cea ce noi cerem de la noi însine ca jurnalisti, cum ne pozitionam în matricea natiunii, din punct de vedere cultural, politic, economic. Din capul locului m-am trezit atacata, nu eu, ci ziarul!

În contextul serii, atacul la ziar era un atac direct la mine care, de 15 ani lucrez pentru Meridianul Romanesc (Micro Magazin). Seara a suferit un viraj brutal, pe care o sa îl compar din punct de vedere al muzicianului, cu virajul pe care l-a facut muzica dodecafonica. Dupa prezentarea colegei de la „Romanian Journal” am fost invitata sa cuvântez. Cum era firesc, am început cu un scurt istoric al ziarului, raportându-l la celelalte societati romanesti înfiintate unele în urma cu mai bine de un secol de catre înaintasii nostri strarmutati în Lumea Noua.

Am avut surpriza, de a fi întrerupta cu un contraargument, referitor la omagiul pe care l-am considerat necesar împlinirii a 77 de ani de existenta a radioului Vocea Româneasca din Detroit. Am trecut peste interpelare, continuând istoricul ziarului „Micro Magazin” când, am fost întrerupta pentru a doua oara de aceasta data cu vociferari provocate de chinuri vizibile, pe care mediatorul serii a cautat sa le atenueze si, astfel am reusit sa îmi închei cumva cuvântul!

Revolta “atacatorului” nu era pentru vreun ideal privind subiectul serii (rolul presei…) era ca sa darâme credibilitatea ziarului Meridianul Romanesc (Micro Magazin). Desigur, colegul, „afisa” numai certitudini (!) fapt care l-a condus la nesabuinta de a ne numi HO?I!!! „Hotii care au furat Ziarul Micro Magazin!” (ziar care de aproape 40 de ani, apare fara întrerupere în America, având cel mai important tiraj si cea mai mare raspândire).

Tonul si aroganta dublata de îndrazneala de a spune la adapostul crucii celor disparuti, ca ei te-au respectat pâna la idolatrie si ti-au dat dreptul de a-i reprezenta verbal în viitor, (mortii oricum nu te mai pot contrazice!), sunt practici frecvente. I-am atras atentia, ca se înseala crezând ca lumea a uitat cum l-a tratat (cu palme) pe unul dintre fondatorii ziarului, un venerabil jurnalist al Micro Magazin-ului; deoarece venerabilul journalist îl prinsese cu ocaua mica, într-unul dintre magazinele romanesti unde se distribuia ziarul.

De asemena se înseala, închipuindu-si ca oamenii au alte griji, ori nu sunt suficient de priceputi ca sa înteleaga cât de deplorabila i-a fost comportarea, iar la o adica afirmatiile sale pot avea consecinte grave. Sigur în momentul în care ai un ziar, ai un instrument prin care poti influenta dar, poti si imbeciliza. Ai un vehicol în care tu tii frâiele, te prezinti întâi de toate „bine pe tine” în editorial, editorial care îti si nu îti apartine, important este ca îl semnezi. Astfel ajungi în registrul public – publicând! Si, culmea, devii temut pentru ca, vezi Doamne, spui lucrurilor pe nume! Pe care nume?

Asemenea colegului meu pe care voi continua sa nu îl numesc (!) un alt membru al cenaclului, încurcat în grandomania sa fara limite si stimulat de atitudinea înainte vorbitorului, a proferat injurii si vulgaritati greu de închipuit, la adresa directorului „Lumina Lina”. Desigur atacul a fost personal-subiectiv si frustrarea era vizibila. El, poet fiind, se simtea nedreptatit pentru ca nu era suficient publicat, în revista de cultura Lumina Lina.

Concluzia se impune. Nu contest dreptul nimanui de a scrie din vocatie! Dar vreau sa spun ca ipocriziile într-o zi vor iesi la iveala. Chiar daca mortii nu mai pot vorbi, sunt cei vii care stiu realitatea si mai au si dovezi. De altfel în curând vom începe publicarea în serial a istoriei celul mai vechi ziar romanesc din America, Micro Magazin – Meridianul Românesc. Pâna atunci eu, Lia Lungu, cu binecunoscutul meu simt al dreptatii, al omeniei si al apartenentei la neamul daco-valah, va doresc sa aveti si sa avem o vara frumoasa.

Lia LUNGU

New-York, SUA

Iunie 2011

 

Arta conversatiei

DIALOG ÎNTRE COLEGI DE SERVICIU SI DE SCRIS!

 

 

By Bianca MARCOVICI & Eduard MATTES

 

 

Bianca MARCOVICI: Draga Edi Mattes, cum te descurci cu pasiunile, hobby-urile tale multiple, în afara serviciului, în ce constau ele si cum sunt echilibrate de meseria ta de arhitect la Socetatea de Electricitate” din Haifa, unde lucram împreuna ca vechi colegi?

Eduard MATTES: Hobby-urile mele nu sunt echilibrate de activitatea mea de arhitect! Ele sunt sarea si piperul din viata mea! Ce sa-i faci? A fi arhitect la Societatea de Electricitate nu este exact visul meu cu care-am început sa învat arhitectura si nici cel cu care mi-am terminat studiile la Bucuresti! Visam poate sa lucrez la niste proiecte de referinta ale lumii moderne! Dar, ca în orice vis, în marea majoritate a cazurilor, familia si digestia sunt cele mai importante asa ca faci ceea ce trebuie pentru pâinea cea de toate zilele! Pasiunile, caricaturile, grafica, fotografia îmi umplu cele trei sau patru ore dupa ce toti membrii familiei, mama si cei doi flacai ai mei, Roni si Eden, merg la culcare! Atunci îmi gasesc linistea necesara strajuita de multumirea sufleteasca dupa o zi de munca, acea liniste ca toti ai tai sunt sanatosi, multumiti si pregatiti de o noua lupta, ziua de mâine!

Dar tu, draga Bianca, cum te împarti tu între devizele tale de la serviciu si lumea ta de vers?

Bianca MARCOVICI: La aceasta întrebare pe care mi-o returnezi, as putea raspunde în putine cuvinte: meseria mea de inginer constructor se contopeste perfect cu poezia, mai mult, sunt un colaj modern si dependent. Inspiratia mea, dupa cum se poate citi din cartea antologica,Muntele meu, Carmel, 2011″ e tocmai o dovada a diversitatii temelor poetice pe care le-am abordat. Ele tin de nostalgia româneasca, dupa ce am parasit România acum 20 de ani împreuna cu familia. Aici, în Israel am prins radacini puternice, am deja 6 nepoti. Fetele mele au facut armata grea, s-au casatorit si deja au devenit competitive în meseria lor. Lucreaza în domeniul calculatoarelor. Nu uita ca am sosit în tara foarte târziu! Eu la aproape 40 de ani, sotul meu la vârsta de 45 iar cele doua fete ale noastre au sosit în Israel la vârsta bacalaureatului, deci înainte de armata care a urmat.

Cum te împaci cu gândul ca ai colaborat din începuturi la cartile mele, facându-mi grafica, iar la interior sunt si câteva din realizarile tale în grafica, adica pot sa-ti zic ca ti-am oferit o sansa sa-mi ilustrezi poemele” (Sic!), dupa care multi scriitori te-au contactat cerându-ti sa repeti succesul pentru cartile lor? Îti mai amintesti despre ce plachete de versuri este vorba, le mai ai prin casa? Poti reproduce un colaj?

Eduard MATTES: Este adevarat ca te-ai comportat ca o adevarata prietena ce esti si-ti multumesc ca mi-ai acordat încrederea de-a-ti decora cartile cu desenele mele (si eu… Sic!), carti deja decorate cu frumoasele-ti versuri! Cum ma împac cu gândul ca am colaborat din începuturi la cartile tale? Pentru mine a fost si-a ramas o cinste deosebita de ati sta aproape, la câtiva centimetrii de adâncile tale versuri, în plachetele pe care le-ai editat si care ti-au consolidat un nume rasunator în poezia moderna.

[pullquote]

Bianca Marcovici a debutat în poezie în anul 1981, sub pseudonimul Blanca, la rubrica „Diligenta Postala” a poetului Emil Brumaru (…) activa în Cenaclul „Junimea” din Iasi între anii 1981-1991 (…). Bianca Marcovici este din 1990 membra a Uniunii Scriitorilor din România – filiala Iasi, precum si membra a „Asociatiilor Scriitorilor Israelieni de Limba Româna” din anul 1999. Din anul 1991 a devenit si membra a Societatii „Junimea” din orasul natal Iasi. A facut parte din delegatia scriitorilor israelieni de limba româna la „Întâlnirile scriitorilor de pretutindeni” de la Neptun, Constanta, de doua ori, în anii 1996 si 1999. (cu care ocazie a participat la emisiuni la televiziune ?i lansari de carte în cadrul colocviului). Poeta a colaborat la reviste literare din România, Israel, Germania si reviste on line pe internet. (…) Poeme ale ei au fost traduse în limba ebraica în antologii comune cu al?i autori, de catre Andreei Fischof, de asemenea i-a aparut o placheta de versuri în limba engleza, „18 poeme”, în traducerea Luizei Carol , în limba germana în traducerea lui Radu Barbulescu, iar în limba franceza în cea a lui Georges Astalos si Nicole Pottier. A publicat nenumarate volume de poezie si proza.

[/pullquote]

Bianca MARCOVICI: Dar cititorul ar trebui sa mai stie si cu ce te ocupi la serviciu!

Eduard MATTES: N-as vrea ca cititorul acestor rânduri sa creada ca sunt un plictisit si-un plafonat în ceea ce priveste activitatea mea la serviciu, dar… adevarul nu este prea departe de cele relatate mai sus! Îmi desfasor activitatea într-un mediu dominat de inginerie si exactitate, în care munca de arhitect este privita ca ceva desuet! Mereu mi se spune, mai în gluma, mai în serios, când vreau sa mai ies putin din unghiurile drepte, ca oricum nimeni nu va observa creatia” mea! Si-atunci ma surprind întrebându-ma unde s-au ascuns toate visurile mele? Îmi amintesc anii studentiei si ceea ce visam noptile: visam ca proiectul meu s-a materializat, ca este real si ca ma plimb prin tridimensionalul imaginar devenit peste noapte, realitate! Priveam în toate directiile si corectam proiectul acolo unde era nevoie, totul în tridimensional! Ma trezeam a doua zi si ma repezeam la planseta unde materializam visul în linii, culori si unghiuri. Si-atunci, eram multumit! Azi, fac ce mi se cere, dar am grija sa ma privesc în fiecare dimineata în oglinda si sa ma investighez cu atentie daca nu a început capul meu sa semene cu un cub…! Atâta timp cât capul îsi pastreaza forma pe care o stiu, plec linistit la serviciu si ma îmbrac cu culoarea locului pentru a iesi cât mai putin în evidenta!!! Noroc ca am capatat a-colo si o alta atributiune, si anume aceea de-a organiza expozitii de-ale colegilor de lucru care, ca si mine, evadeaza uneori în arta!

Dar cum te lauzi tu cu ceea ce faci la serviciu?

Bianca MARCOVICI: Cred ca simpla enumerare a lucrurilor pe care la fac în meseria mea, cum ar fi Statii de înalta tensiune”, partea de constructie, ar sugera clar ca nu poate fi acesta izvorul meu poetic. Cred ca situatia internationala, razboiul, dragostea, explozia internetului (Impactul Virtualului”- titlu unei carti lansata la I. C. Român din Tel Aviv), muzica, domeniul în care am activat ca violonista 17 ani, pot fi clarificate ca subiectele mele forte din proza si poezia mea, cea memorialistica. Ma consider o poeta modesta care a încercat sa pastreze legaturile cu literatura din România, cu toate ca multi dintre israelienii de origine româna considera lucrul asta ca o pierdere de timp.

[pullquote]

Absolvent al prestigiosului Institut de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti, ceea ce nu l-a împiedicat sa deseneze portrete, sa sculpteze în lemn, sa picteze în ulei… Si totusi, pe cartea sa de vizita ca profesionist al artelor vizuale relevanta este calitatea de caricaturist. Poate si pentru ca, în acest domeniu, a avut cele mai mari satisfactii personale. (…) Eduard Mattes se înscrie cu succes pe linia predecesorilor. Membru al Asociatiei caricaturistilor din Israel si al Asociatiei internationale a caricaturistilor, al Uniunii artistilor plastici, a participat la expozitii în Egipt, Portugalia, Italia, Spania, Olanda, Japonia, România… (dr.Dorel Schor)

[/pullquote]

 

Eduard MATTES: Dar cum e privita literatura israeliana în limba româna, peste hotare?

Bianca MARCOVICI: Descopar ca suntem înca competitivi, suntem o mostenire lirica puternica”, asa cum se vede clar în presa româneasca din Israel si în cea din România. Unii dintre noi au reusit sa fie publicati în România, cartile noastre au fost recenzate în revistele literare din România si din Israel. Au loc întruniri literare la Ierusalim, Tel Aviv si Haifa cu schimburi literare aproape lunar. Cu toate astea suntem (unii dintre noi!) ignorati când e vorba de ce am vazut si auzit la stirile culturale de la TVR CULTURAL legate de Salonul de carte” de la Bucuresti care se desfasoara zilele acestea. Ungaria e invitata ca membra de onoare anul acesta, Spania a fost invitata anul trecut. Mie personal nu mi s-a cerut colaborarea. Nici nu mai am pretentia sa fiu invitata. Poate ar trebui sa ma reculeg. Viitorul nostru literar sta în limba ebraica. Lucrul asta l-am simtit în cartea mea de poezie Espresso dublu la Ierusalim”, carte bilingva, ebraico-româna, carte receptata deja în presa israeliana.

Dar cum te lauzi tu cu expozitiile?

Eduard MATTES: Da, cu expozitiile mele ma laud într-adevar! Am câteva în fiecare an, sunt unul din candidatii la Premiul Ianculovici” pe care doresc din tot sufletul sa-l merit si sa-l primesc iar anul acesta urmeaza sa expun fotografie la Bucuresti, în galeria artistului fotograf român Gabriel Boholt din incinta cinematografului “Patria”. De asemeni, dupa succesul pe care l-am avut anul trecut cu creearea cupei comemorative pentru Memorialul Iosif Mattes” la box de la Iasi, anul acesta vreau sa proiectez iarasi o cupa sau o placheta pentru acest eveniment dedicat memoriei scumpului meu tata, fost antrenor emerit, decedat în anul 2000.

Bianca MARCOVICI: Acestea fiind spuse, ma bucur ca am gasit timpul necesar sa mai sporovaim putin si despre noi, în aceste vremuri tensionate si sumbre, mai ales ca ne stim de-o viata iar anii ne poarta pe-ale lor valuri învolburate si nu ne dam seama de fuga lor!

Bianca MARCOVICI & Eduard MATTES

Haifa, Israel

iunie 2011

————————————————

Bianca MARCOVICI, nascuta Grimberg, la 22 iunie 1952, Iasi. Poeta israeliana de limba româna, violonista si inginera de profesie. A absolvit „Universitatea populara” de 5 ani si Liceul de muzica „Octav Bancila“, din Iasi, sectia vioara. De asemenea ea este absolventa a „Facultatii de Constructii Civile si Industriale” a Institutului Politehnic din Iasi (1976). În 1991 a emigrat în Israel împreuna cu toata familia. În perioada 1984-1987 a fost membra a Orchestrei Comunitatilor evreiesti din Bucuresti si Iasi, efectuând turnee în Israel, Elve?ia si Statele Unite ale Americii. Intre 1990 – 1991 a lucrat timp de un an ca redactor pentru carti tehnice la Editura „Omnia” din Iasi. În acceasi perioada a fost vicepresedinta Asociatiei de prietenie România-Israel-filiala Iasi, alaturi de violonistul Bujor Prelipceanu, care îndeplinea func?ia de pre?edinte. Lucreaza în prezent ca inginera la “Societatea de Electricitate” din Haifa, în Israel.

Activitatea literara

Bianca Marcovici a debutat în poezie în anul 1981, sub pseudonimul Blanca, la rubrica „Diligenta Postala” a poetului Emil Brumaru, în Revista “Cronica”, Iasi, 1981 si în acelasi an în Revista „Convorbiri literare”. Ea a fost activa în Cenaclul „Junimea” din Iasi între anii 1981-1991, de asemenea a participat la începutul activitatii ei literare la Cenaclul: „În numele poetului” condus de poetul Cezar Ivanescu (un grupaj de poezii i-a aparut atunci în revista „Luceafarul”). Bianca Marcovici este din 1990 membra a Uniunii Scriitorilor din România – filiala Iasi, precum si membra a „Asociatiilor Scriitorilor Israelieni de Limba Româna” din anul 199. Din anul 1991 a devenit ?i membra a Societa?ii „Junimea” din orasul natal Iasi. A facut parte din delega?ia scriitorilor israelieni de limba româna la „Întâlnirile scriitorilor de pretutindeni” de la Neptun, Constanta, de doua ori, în anii 1996 si 1999. (cu care ocazie a participat la emisiuni la televiziune si lansari de carte în cadrul colocviului). Poeta a colaborat la reviste literare din România, Israel, Germania si reviste on line pe internet. În anul 2001 a fost aleasa în Conducerea Asocia?iei scriitorilor israelieni de limba româna, dar a fost nevoita sa se retraga dupa 8 luni din motive personale. Poeme ale ei au fost traduse în limba ebraica în antologii comune cu al?i autori, de catre Andrei Fischof, de asemenea i-a aparut o placheta de versuri în limba engleza, „18 poeme”, în traducerea Luizei Carol , în limba germana în traducerea lui Radu Barbulescu, iar în limba franceza în cea a lui Georges Astalos si Nicole Pottier. A publicat nenumarate volume de poezie si proza.

***

Eduard MATTES, arhitect, grafician, caricaturist, sculptor. Nascut în România, stabilit în Israel; Fiul renumitului antrenor de box Iosif Mattes din Iasi.

Iata cum ni-l descrie criticul de arta dr. Dorel Schor: „… Absolvent al prestigiosului Institut de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti, ceea ce nu l-a împiedicat sa deseneze portrete, sa sculpteze în lemn, sa picteze în ulei… Si totusi, pe cartea sa de vizita ca profesionist al artelor vizuale relevanta este calitatea de caricaturist. Poate si pentru ca, în acest domeniu, a avut cele mai mari satisfactii personale. (…) Eduard Mattes se înscrie cu succes pe linia predecesorilor. Membru al Asociatiei caricaturistilor din Israel si al Asociatiei internationale a caricaturistilor, al Uniunii artistilor plastici, a participat la expozitii în Egipt, Portugalia, Italia, Spania, Olanda, Japonia, România… În Israel, printre altele, a initiat si organizat prima expozitie româneasca de grup, precum si, în relatie de parteneriat, prima expozitie de caricatura israeliana în România…”

———————————————————-

PRIMITI CU… CASTRAVETELE?

de Viorel VINTILA

 

[pullquote]

Motto: „Castraveti… aveti… aveti!?” George RocaExercitii de dictie

[/pullquote]

 

 

 

A fost odata ca niciodata… o gripa aviara…!    Va mai aduceti aminte când indivizi îmbracati în costume de cosmonaut au dat navala în ograda românasului si au înfascat tot ce se numea gaina pentru a fi eutansiata ca deh, eram virusati de aviara si biata gaina era sursa…

 

Tot atunci erau acei tipi cu furtune si spraiuri care la iesirea/intrarea din localitate te opreau si te stropseau cu o solutie magica si catartica care te purifica de orice urma de virus gainar (în realitate era un banal  Dero sau Perlan), chipurile stârpeau aviara… Câti bani s-or fi aruncat atunci pe niste Dero care facea spuma si ne fericea pe noi, muritorii de rând, izbavindu-ne de virusul gainar. Câti bani au facut unii pe seama gainilor nevinovate? Ca nu-i asa, orice belea aduce bani în buzunarele  bajetilor dastepti…

Nu peste mult timp, am fost vizitati de gripa porcina care a bagat frica în cetatean, dar si în bietele patrupede grohaitoare care erau motivul acestei noi epidemii… gaina scapase, venise rândul porcului… Statisticile au aratat ca aceea gripa porcina omora de vreo 10 ori mai putin decât o banala gripa, dar ne crispasera pe toti si se propovaduia o epidemie în masa… si ca urmare a venit si solutia izbavitoare: pe piata s-a lansat actiunea vaccinul contra gripei, vaccin care însa era contorversat si ineficient, dar care a umplut buzunarele celor care au produs acel vaccin. Astia, fiind alti bajeti dastepti…

Acum ne paste o alta belea… un banal cucumber (castravete) apare la orizont si baga spaima-n populatie cu al sau E Coli, care începe sa-si faca treaba de bacterie ucigasa si sa provoace noi pandalii la scara universala… Acum oare ce-o urma? Apar iar cosmonautii” si dau iama prin ograzi si pe tarlale cu atomizoare si sape ultraperformante care sa scoata din radacini bietul cucumber? Fratilor, pârjoliti tarlalele… We shall see… Si ca de obicei, unii (bajetii dastepti, of course) vor trage spuza pe seama cucumberului…

Viorel VINTILA

San Francisco – Brasov

30 mai 2011

 

Statiunea Saint-Gervais din Mont Blanc – acoperisul Europei

Orasul Saint-Gervais face parte din departamentul francez Haute-Savoie, situat in regiunea Ron-Alpi, la granita cu Elvetia si Italia, un oras spa, construit la rascrucea dintre secole, cu un patrimoniu bogat in cladiri traditionale, biserica in stil baroc si zone pietonale. Hotelul Le Regina, de aproape 100 de ani, situat in centrul orasului St. Gervais, este in apropierea restaurantelor, a magazinelor, a telescaunului si a statiei de autobuz.
Statiunea este situata la altitudinea de 850 m, in inima zonei Evasion Mont-Blanc cu 445 km de pista de schi. Cea mai inalta partie porneste de la 2350 m altitudine. Aici gasim 65 km de partii deservite de 27 instalatii de transport pe cablu, care fac legatura cu celelalte statiuni din regiune. Snowborderii se pot bucura de zapada in snowpark, iar copiii au la dispozitie cursuri individuale de schi.
Apa termala din Mont-Blanc iriga baile termale de peste 200 de ani. Datorita beneficiilor sale terapeutice, Saint-Gervais este singura statiune balneara de altitudine din Alpi.
Cu cladirile sale de la inceputul secolului trecut, caracterizate de eleganta acelei epoci, St. Gervais ofera vizitatorilor o panorama de vis cu bogatia unei naturi luxuriante prin prezenta maiestuoasa a muntelui Mont-Blanc, cel mai inalt varf din Alpi si din Europa de Vest, cu inaltimea de aproximativ 4810 m.
Unul dintre mijloacele de transport in comun este tramvaiul, care ofera posibilitatea de deplasare pe parcursul intregului an, fiind o necesitate pentru toti vizitatorii din zona.
Saint-Gervais pune la dispozitie o piscina acoperita, un patinoar – gazda clubului de hochei pe gheata Mont Blanc, care ofera sansa de a incerca unul dintre sporturile olimpice de iarna – curling-ul.
In timpul verii, St. Gervais se transforma dintr-o statiune a zapezii in una cu peisaje alpine, paduri, pajisti cu flori si animale salbatice. Parcul Merlet este unul favorit al iubitorilor de animale, cu 20 de hectare de peisaje naturale, neatinse, inclusiv cascade. Gasim aici trasee impresionante pentru drumetii, calarie sau ciclism montan. Se pot practica de asemenea tenisul, golful, tirul cu arcul, zborul cu parapanta si alpinismul. Este permis pescuitul si scaldatul in lacurile cu apa cristalina de munte.
Saint Gervais nu este atat de izolat de agitatia lumii moderne cum ar parea. Aeroportul  din Geneva este doar la o ora distanta, iar la poalele muntelui gasim gara Le Fayet.

Tatiana Scurtu-Munteanu

REVISTA INTERNATIONALA STARPRESS

COMUNICAT DE PRESA


de Ligya DIACONESCU

 

REVISTA INTERNATIONALA STARPRESS PREGATESTE VOLUMUL DOI AL ANTOLOGIEI SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME

 

Au început înscrierile pentru Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRESS 2012”.

 

Revista internationala STARPRESS (revista româno-canadiano-americana, cu corespondenti din întreaga lume) informeaza scriitorii de origine romana de pretutindeni ca au început înscrierile pentru realizarea celei de-a doua antologii a scriitorilor români contemporani din întreaga lume „Starpress 2012”. Aceasta va cuprinde doua sectiuni: poezie si proza. Lucrarile vor fi publicate simultan in limbile româna si franceza.

 

Mentionam ca la începutul acestui an am scos de sub tipar:

 

ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME, „STARPRESS 2011″ (în limba romana si limba engleza).

 

Volumul s-a bucurat de un real succes si a fost primit cu interes de cititori. Au avut loc  lansari în California, Germania si Spania, urmând Anglia, România, Australia, Israel.

 

Pentru detalii, contactati-ne pe adresele de e-mail:

star_ligya@yahoo.com

sun_andrada@yahoo.com

free3ymher@yahoo.ca

 

Informatii suplimentare gasiti intrând pe:

http://www.valceaturism.ro/j15/index.php?option=com_content&view=article&id=3638: inscrieri-antologia-scriitorilor-qstarpress-2012q&catid=19: poezie&Itemid=35

 

Prioritate în paginile ANTOLOGIEI STARPRESS 2012 vor avea câstigatorii si participantii la Concursul International de Poezie Pentru Romanii din Întreaga Lume STARPRESS, editiile 2008 si 2010, colaboratorii revistei, cei care au fost publicati de STARPRESS si cei care sunt recomandati. Nu excludem pe cei talentati care dintr-un motiv sau altul nu au aparut în paginile noastre.

 

Ne rezervam însa dreptul de a nu publica scriitori controversati, de a nu publica lipsa talentului si pe cei care trimit intentia lor prea târziu, dupa primirea materialelor într-o anumita perioada care se va anunta în curând.

 

Totodata anuntam ca dat fiind numarul de pagini deja stabilite si un numar de scriitori fix, cei care se vor înscrie prea târziu, nu vor putea fi inclusi în Antologie, chiar daca au facut parte din prima editie. (Pentru cei care nu sunt colaboratorii nostri se va face o selectie)

 

Atât pentru poezie cât si pentru proza se vor aloca, câte 4 pagini, doua în limba franceza, doua în romana/începând cu un scurt CV, poza si versuri/fragmente proza.

 

Fiecare autor va primi câte trei exemplare. Vom dona câte un exemplar ambasadelor straine în România, bibliotecilor românesti din diaspora, centrelor culturale, asociatiilor, etc. Totul va fi imortalizat” si prezentat în revista STARPRESS (http://www.valcea-turism.ro) si celorlalti parteneri media din diaspora si România, ziare, posturi de radio si TV, reviste, agentii internationale de presa, colaboratori cunoscuti deja de domniile voastre.

 

Astfel, proiectele culturale ale Revistei Internationale STARPRESS dintre România si alte state ale lumii vor fi realizate direct si nu prin Ministerul Culturii, valorile tarilor respective… din punct de vedere cultural – artistic vor putea fi mai bine cunoscute la noi… ca si cele românesti în tarile lor! Deja avem câteva parteneriate pe tapet, inclusiv China si Japonia (pe lânga cele din USA, Canada, Israel, Australia, Republica Moldova, Italia, Spania, Belgia, Franta, Anglia, Cipru, Belarus, Germania, India, Grecia). (Avem în vedere inclusiv realizarea unor scoli de vara – tabere de creatie, spectacole, etc.)

 

Vom dona Antologia si unor ambasade romane din strainatate, centrelor culturale, ziarelor, posturilor de radio si tv. din tara si întreaga lume cu care avem colaborare dar si cu cele cu, care neavând colaborare, o vom realiza cu acest prilej (avem în vedere si centre culturale ale anumitor tari, nu doar cele ale României în tarile respective)

 

Proiectele sunt realizabile, în acest scop, avându-se în vedere ca fiecare participant – poet/prozator (care are talent) si doreste sa faca parte din ANTOLOGIA STARPRESS va contribui cu suma de 65 de euro pentru realizarea cartii, si mai ales pt. expedierea si publicitatea ei în întreaga lume.

 

Conditii de participare:

 

1. Atât pentru poezie cât si pentru proza se vor aloca câte 4 pagini, doua în limba franceza, doua în limba româna, începând cu un scurt CV si o fotografie a autorului.

 

2.Se primesc materiale culese pe calculator, corp litera 10 cu diacritice, font Times New Roman, spatiere între rânduri de 1 (va vom anunta din timp detaliile tehnice, pe adresele care vor fi mentionate printr-un comunicat de presa), o fotografie în format jpg, sii un scurt CV.

 

Materialele si CV-ul vor fi trimise în limba romana si franceza, pâna la data de 1 octombrie 2011.

 

3 Scriitorii vor achita suma de 65 euro (sau contravaloarea acestora în RON) pe adresa sau în contul Revistei STARPRESS)

 

4. Fiecare scriitor va primi câte 3 exemplare, gratuit.

 

5. Fiecare scriitor va putea avea propriul sponsor pentru paginile sale, nominalizat în paginile respective (câteva rânduri despre activitatea sa, adresa de e-mail si coordonate sit)

 

Asteptam parerile dumneavoastra, intentia de înscriere si alte propuneri, pe adresele star_ligya@yahoo.com, sun_andrada@yahoo.com, free3ymher@yahoo.ca sau la telefon: + 40 0723 371626 begin_of_the_skype_highlighting + 40 0723 371626 end_of_the_skype_highlighting.

 

Ligya DIACONESCU

Director general

Revista Internationala STARPRESS

http://www.valcea-turism.ro