Category: Christian Perspective

As vrea!

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

Florian Guler

http://desculti.blogspot.com/ 

 

As vrea sa-mi fac un cantec, din orisice durere,

Din lacrimile toate sa-mi fac margaritar.

As vrea sa ma inalt din orisice cadere

Si-n orice ratacire as vrea sa aflu Har.

 

As vrea sa port in mine nadejdea altor maluri,

Atunci cand sunt in larg si se framanta marea.

As vrea sa Te-ntalnesc, venind atunci pe valuri,

Chemandu-ma pe nume… sa-mi dai imbratisarea.

 

As vrea sa-mi fie ochii privind mereu la Tine,

Si harul bucuriei sa-mi lumineze fata.

As vrea sa fiu veghind, cand ai sa vii la mine,

Si-n noptea vietii mele, sa cante dimineata.

 

 

De ce ?

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

Florian Guler

http://desculti.blogspot.com/ 

Intreb “DE CE?” a nu stiu cata oara!

Nu Te-nteleg si cum sa indraznesc?

Cand Tu iubesti pe cei ce Te omoara

Si-i rastignesti pe cei ce Te iubesc?

 

De ce cararea Ta spre ape de hodina,

Trece adesea prin umbrita vale?

De ce sunt pasii mei ingreunati de tina?

Si limpede izvoare, de ce nu las pe cale?

 

De ce ma dor toiagul si nuiaua Ta,

Cand Tu ma inconjori cu indurare?

De ce cand trist, imi plange inima,

Tu ma inalti cu sfintii-n sarbatoare?

 

De ce veghezi in jurul meu mereu

Precum in jurul ciutei capriorul?

De ce-mi asterni in nouri curcubeu?

De ce ma tii? Cand luneca piciorul.

DECLINUL PATERNAL SI CRIZA IDENTITATII MASCULINE

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

 

   De câteva  saptamâni Marea Britanie e zguduita de revolta generatiei tinere


Multi dintre cei implicati sunt adolescenti, multi educati in scolile si universitatile de prestigiu britanice. Unii sunt elevi sau studenti de nota 10. Altii personalitati de renume, printre ele o balerina faimoasa (de 17 ani), o ambasadoare olimpica (de 18 ani), un muzician de 19 ani care a furat o vioara, si o activista sociala de 24 de ani. Iar altii sunt doar copii, printre ei o fetita de doar 11 ani care a spart ferestrele unor magazine. Peste 3..000 de tineri au fost arestati. Au incendiat cladiri, au spart si furat din magazine, au distrus proprietati, s-au luat la harta cu fortele de ordine, s-au comportat intr-un mod cu totul necivilizat. Intreaga lume a privit cu nedumerire aceste imagini intrebindu-se cum de astfel de lucruri se pot petrece intr-o tara atit de “civilizata” ca Marea Britanie. http://news.yahoo.com/london-police-charge-1-000th-person-riots-probe-112907909.html

Ce a cauzat aceasta revolta? Comentarii pe tema aceasta s-au scris cu sutele sau poate chiar mai mult si inca se scriu. Multe dintre ele insa o explica ca fiind rezultatul declinului moral prin care Marea Britanie trece de citeva generatii incoace. Revolta, spun aceste comentarii, reflecta criza morala in care se afla Marea Britanie la ora actuala. 

Din anii 60 incoace, generatii de britanici au fost crescuti si educati intr-un mediu moral tot mai vicios si fiecare generatie a mutat hotarul imoralitatii cu inca un pas inspre si mai multa imoralitate. Generatia tinara contemporana nu e exceptie, fiind produsul cumulativ al imoralitatii care s-a acumulat in Marea Britanie de la o generatie la alta. Tinerilor britanici li s-a oferit si continua sa li se ofere o gama larga de produse imorale din care pot alege in voie, fara a li se explica consecintele. Fiecare viciu e denominat ca un“drept al omului,” iar lista viciilor pare fara sfarsit: pornografie, avort, drepturi sexuale, imoralitate sexuala, alcoolism, consum de droguri, lenevie, ateism, indiferenta sau chiar ura fata de traditie ori valorile crestine, indoctrinarea in secularism. Consecintele acestor nonvalori se vad astazi si sunt de netagaduit. 

Chiar si premierul britanic, David Cameron, a afirmat ca revolta este consecinta unui “colaps moral”, al culturii relativiste si nihiliste promovata in Marea Britanie de generatii. A criticat si timiditatea cu care societatea britanica trateaza colapsul familiei, al absentei parintilor din casa, si refuzul de a critica vedetele si personalitatile antimodel. Britanicii, a afirmat el, au fost prea multa vreme indiferenti sa-si invete copiii diferenta dintre bine si rau, sa-si fortifice familiile, si au lasat statul sa se transforme in pedagogul principal al copiilor lor. http://news.yahoo.com/cameron-riot-hit-uk-must-reverse-moral-collapse-231015878.html

Dar tatii? Printre multele comentarii despre revolta adolescentilor britanici am depistat unul care o explica ca fiind rezultatul absentei tatilor din familie. De mult timp casatoria si familia au fost in declin in Marea Britanie, iar in ultimii 20 de ani cultura politica britanica, in loc sa le sprijineasca, le-a subrezit prin masuri ostile si promovarea stilurilor de viata paralele cum ar fi uniunile civile, concubinajul, promovarea notiunii ca familia nu este atit de necesara societatii cum se credea in trecut, ori a homosexualitatii si a drepturlor homosexualilor, drepturi care se bat cap in cap cu valorile traditionale care au asigurat stabilitatea sociala vreme de mii de ani. Ocazional judecatorii si sociologii britanici au atras atentia asupra impactului pe care destramarea familiei il are asupra societatii britanice fara insa ca liderii britanici sa ia aminte sau atitudine. Dimpotriva, socialistii si secularistii britanici au promovat si inca promoveaza notiunea ca statul poate sa inlocuiasca mama si tatal ca parinti in familie. http://www.crossrhythms.co.uk/articles/life/Rioters_Are_NOT_Scum_They_Are_The_Fatherless/44210/p1/?utm_medium=twitter&utm_source=twitterfeed

In 2010 sociologul britanic Mark Stibbe a publicat I Am Your Father (“Eu sunt tatal tau”), in care a descris efectele dezastruoase ale politicii britanice antifamilie din ultimii 20 de ani. Declinul familiei in Marea Britanie e cel mai pronuntat din intreaga Europa, afirma el, dupa cum indica statisticile comparative. 75% din familiile britanice care primesc asistenta sociala de la guvern sunt familii din care lipsete un parinte, de obicei tatal. In doar 15% din aceste familii este prezent sotul si sotia. 15% din toti copiii nascuti in Marea Britanie se nasc in familii unde tatal e absent, iar pe 7% din certificatele de nastere emise in Marea Britanie nu se inscrie numele tatalui pentru ca e necunoscut. Consecintele acestei destramari a familiei sunt din cele mai rele: 75% dintre copiii crescuti fara tata au o predispozitie mai mare ca ceilalti copii sa falimenteze in scoala, 70% sa fie consumatori de droguri, 50% sa devina dependenti de alcool, 40% sa traiasca in datorii, 35% sa fie someri. 70% din adolescentii recidivisti sunt tineri crescuti fara tata. In 2008 11.000 de copii britanici au fost tratati pentru dependenta de droguri si alcool. Actualmente, Marea Britanie are incidenta cea mai ridicata din Europa Occidentala la categoria sarcinii adolescentelor. 

Deci intrebam: unde sunt tatii responsabili? Au disparut? Aceasi intrebare o putem pune si despre tatii din Romania. Unde sunt tatii romani? O intrebare si mai actuala insa este, ce se intimpla cu genul masculin in general? Ne pierdem identitatea? Devenim tot mai iresponsabili? Suntem afectati si noi de trendurile care se reliefeaza tot mai pregnant in alte tari unde barbatii nu mai sunt luati in serios ci sunt priviti ca o specie inferioara, molateci, iresponsabili, imaturi? Intrebarile acestea sunt cit se poate de relevante si importante si pentru societatea romana. Asa dupa cum veti vedea in materialul care-l publicam astazi, avem de invatat din experienta altora. Am selectat articolul aparut pe 19 iunie in publicatia americana Wired for Success cu titlul The Decline of Fatherhood and the Male Identity Crisis (“Declinul paternal si criza identitatii maculine”) scris de psihologul american Ray Williams. Textul a fost tradus si adaptat pentru noi de Marieta si Daniel Tut, membri AFR Timisoara. Le multumim. Textul integral in engleza a articolului este aici: http://raywilliams..ca/blogs/the-decline-of-fatherhood-and-the-male-identity-crisis/ 

DECLINUL PATERNAL SI CRIZA IDENTITATII MASCULINE 

America devine rapid o societate fara tati, sau mai bine zis o societate al tatilor absenti. Importanta si influenta tatilor in famile se afla intr-un declin major inca de la inceputul Revolutiei Industriale iar acum au ajuns la un nivel critic. Alexander Mitschlerlich sustine, in Society Without a Father (“Societatea fara un tata”), ca astazi se poate vorbi despre o ” pierdere progresiva a autoritatii paternale si o diminuare a autoritatii tatalui in familie si in afara acesteia.” Iar daca tendintele prezente continua, adauga David Popenoe, profesor de sociologie la Universitatea Rutgers din Statele Unite: “procentajul copiilor americani separati de tatal lor biologic va ajunge la 50% in urmatorul deceniu”.. Popenoe sustine ca “eroziunea paternala masiva contribuie substantial la problemele majore ale societatii din zilele noastre … Copiii fara tata au un factor de risc mai mare de doua si chiar de trei ori comparat cu cei care au un tata, privind o gama larga de rezultate negative, asta incluzand abandonarea scolara liceeala, nasteri in timpul adolescentei sau delicventa juvenila.” 

Date Statistice 

Iar dupa David Blakenhorn, autorul cartii Fatherless America (“America fara tati”) si presedintele Initiativei Nationale Paternale din cadrul Institutului American de Valori (American Values Institute), datele statistice privind copiii crescuti fara tata sunt infioratoare:  

           *          aproximativ 30% din copiii americani sunt nascuti in familii cu un singur parinte iar in comunitatea de culoare acest procent se ridica la 68%. 

          *          conform statisticilor, copiii fara tata au un risc mult mai mare de a abuza droguri sau alchool, de a dobindi boli mintale, tedinte de suicid, performanta scolara deficitara, sarcini in timpul adolescentei si criminalitate. Statisticile acestea parvin de la Departamentul  Sanatatii si Serviciilor Sociale a Statelor Unite, si de la Centrul de Statistici de Sanatate. 

            *          peste jumatate din copiii care locuiesc doar cu mama traiesc in saracie, o rata de 5-6 ori mai mica decat a copiilor care traiesc cu ambii parinti. 

        *          abuzul copiilor este mai prevalent in familiile cu un singur parinte decat in familiile intacte cu ambii soti. 

            *          63% din suicidurile tinerilor provin de la cei fara de tata, in conformitate cu Biroul de Recensamant al Statelor Unite. 

           *          72% din adolescentii criminali au crescut fara tata, precum si 60% din tinerii care fac viol, precizeaza un studiu a lui D. Cornell publicat in Behavioral Sciences and the Law (“Stiintele Comportamentale si Dreptul”) 

          *          63% din peste 1500 de directori de intreprinderi si directori de personal care au fost anchetati sustin ca nu este justificat pentru ca un tata sa paraseasca familia dupa nasterea unui copil 

        *          71% din abandonurile scolare in timpul liceului provin din camine in care tatal lipseste, avertizeaza un raport al Asociatiei Nationale a Directorilor de Licee Americane

           *          80% din tinerii care fac violuri sadice provin din case in care tatal lipseste, sustine un raport publicat in publicatia Criminal Justice & Behavior (Justitia Criminala si Comportamentul) 

        *          in familiile din America in care doar mama este prezenta rata saraciei este de 66% 

            *          90% din copiii care fug de acasa provin din familii in care tatal nu este prezent          

        *          copiii proveniti din familii intregi, cu venit bugetar redus, intrec semnificativ din punct de vedere academic pe cei proveniti din familii instarite dar cu un singur parinte. Nivelul reusitelor academice este de doua ori mai mare la cei care provin din familiile integre sustine un studiu realizat de Fundatia Charles F.Kettering. 

            *          85% din toti copiii care manifesta tulburari de comportament provin din familii despartite afirma si Centrul de Control al Bolilor din America. Dintre toate crimele si violentele intime asupra femeilor aproximativ 65% sunt comise de fosti iubiti sau prieteni in comparatie cu doar 9% de soti. Fetele care locuiesc cu tati vitregi sau prieteni ai mamei sunt mult mai mult predispuse la abuz sexual decat cele care locuiesc cu tatii lor naturali. 

         *          fetele crescute de mame singure sunt cu 53% mai predispuse sa se casatoreasca in adolescenta, 111% sa aiba copii in adolescenta, 162% sa aiba copii ilegitimi si 92% sa divorteze in propriile casatorii. 

         *          un sondaj de amploare efectuat la sfarsitul anilor 80 a descoperit ca 20% din tatii divortati nu si-au vazut copiii in ultimul an iar 50% ii vad doar de cateva ori pe an. Rata criminalitatii juvenile, comisa in mare majoritate de adolescenti, a crescut de sase ori fata de 1992. 

          *          intr-un studiu longitudinal efectuat pe un numar de 1197 elevi de clasa a patra cercetatorii au observat nivele crescute de agresiune la baietii crescuti de mame singure comparat cu cei crescuti de ambii parinti. Studiul a fost publicat in The Journal of Abnormal Child Psychology (Jurnalul Phihologiei Anormale a Copilului). 

          *          Testul de aptitudini scolare a scazut cu mai mult de 70 de puncte in ultimele doua decenii, copiii din familiile cu un singur parinte tinzind sa obtina scoruri mai mici la testele standardizate si note mai mici la scoala, afirma si raportul serviciului de cercetare a Congresului american. 

In plus, David Blankenhorn sustine ca America se confrunta nu doar cu pierderea rolului tatilor in familie, dar mai ales si cu eroziunea imaginii si conceptului de tata. Prea putini oameni se indoiesc de rolul fundamental pe care mama il are, afirma si Popenoe, dar rolul tatalui ridica intrebari pe care multi spun ca il pot substitui altii, cum ar fi tatii vitregi, unchi sau matusi, sau chiar bunici. 

Tatilor – Va Vrem Banii!! 

“Scala defalcarilor maritale in Occident incepand cu 1960 nu are precedent istoric cunoscut afirma Lawrence Tone, un binecunoscut istoric familial de la Universitatea Princeton. N-a mai fost nimic asa de grav in ultimii doua mii de ani sau poate mai mult”. Luati in considerare ce s-a intamplat cu copiii. Majoritatea estimarilor arata ca doar 50% din copiii nascuti intre 1970-1984 mai locuiesc cu parintii naturali la varsta de 17 ani, o scadere uimitoare de aproape 80% in comparatie cu statisticile precedente.  

In ciuda interesului actual in ce priveste implicarea tatilor in familie, majoritatea studiilor si a cercetarilor se centreaza pe mame si copii, dar nu pe tati. Agentiile de ingrijiri sociale si alte multe organizatii exclud tatii, de multe ori fara sa vrea. Incepand cu sarcina si pana la nastere majoritatea vizitelor medicale sunt efectuate atunci cand tatii sunt la lucru.. La fel si vizitele pediatrice. Dosarele scolare si fisele de asistenta a organizatiilor cu prestatii familiale includ numele copiilor si al mamei, dar exclud pe cel al tatalui. In majoritatea acestor agentii peretii sunt vopsiti in culori pastelate, tablourile de pe pereti includ poze cu mame, flori si bebelusi, in camerele de asteptare revistele de rasfoit sunt pentru femei, iar angajatii sunt predominant de sex feminin. In birourile de ajutorare sociala tatii nu sunt implicati, iar atunci cand un control la domiciliu este efectuat iar un barbat deschide usa, de obicei este ceruta mama pentru comunicare. Date fiind toate aceste scenarii, tatilor li se comunica ca sunt invizibili sau irelevanti in bunastarea copiilor lor, in afara suportului financiar. 

 

Influenta Tatilor in Caracterul Copiilor 

Popenoe si multi altii au examinat cu deamanuntul rolul tatilor in cresterea copiilor si au gasit diferente uimitoare comparat cu cel al mamelor. Spre exemplu, o dimensiune prea trecuta cu vederea a rolului de tata este joaca. De la nasterea copilului pana la adolescenta tatii pun mai mult accentul pe joaca decat pe purtarea de grija. Deseori asta se rasfrange in relatii de pregatire si invatare, cu accent pe lucrul in echipa, teste si abilitati de competitie. Modul in care tatii se joaca afecteaza totul la copii, incepand cu controlul emotiv, inteligenta si succesul academic iar in final auto-controlul si stapinirea de sine. 

Un comitet asamblat de consiliul de copii si al famililor al Consiliul National de Cercetare a tras concluzia urmatoare: “copiii invata lectii critice despre cum sa recunoasca si sa intampine emotiile supraincarcate. Tatii la randul lor practica stapanirea propriilor emotii si recunoasterea indiciilor emotionale”. La joaca, cat si in multe alte contexte, tatii tind sa puna accentul pe competitie, provocare, initiativa, asumarea riscului si independenta. Mamele sau bonele in shimb pun mai mult acentul pe securitatea emotionala si siguranta personala. Implicarea tatalui pare sa fie legata de imbunatatirea competentelor cantitative si verbale, de abilitatea imbunatatirii rezolvarii problemelor si un grad ridicat de succes scolar. Barbatii joaca si un rol important in promovarea cooperarii si al altor virtuti. Tatii implicati au rol special in invatarea empatiei la copiii, afirma un studiu longitudinal efectuat pe o perioada de 26 de ani. 

Perspectiva Moderna a Masculinitatii 

Viata de familie, de casatorie si cresterea copiilor reprezinta o forta civilizatoare pentru barbati. Ii incurajeaza sa dezvolte prudenta, cooperare, onestitate, incredere, sacrificiu de sine si alte abilitati care aduc succes si ca furnizor economic, dovedind un bun exemplu de urmat. Mark Finn si Karen Henwood, scriind un articol despre problema masculinitatii si paternitatii in Jurnalul Britanic de Psihologie Sociala intaresc ideea ca masculinitatea conceputa in mod traditional, bazata pe tarie, securitate economica si “barbatie” in comparatie cu conceptul nou despre tati, care incorporeaza multe aspecte maternale, este o sursa enorma de lupta interna pentru noii tati. 

Un studiu realizat de catre Timothy Allen Pehlke si colegii lui pe sitcom-urile TV au tras concluzia ca tatii sunt priviti in general ca fiind relativ imaturi, neajutorati si incapabili de a purta de grija de familiile lor in comparatie cu alti membrii ai familiei. In plus, pe seama tatilor se faceau bancuri si glume proaste. Toate aceste caracterizari, chiar cu scop umoristic, descriu tatii ca fiind incompetenti si ca obiecte de batjocura. 

Cercetatoarea Suzanne M. Flannery Quinn, analizand peste 200 de carti pentru copii dintre cele mai bine vandute, a ajuns la concluzia ca in 24 de carti tatii apareau singuri si in doar 35 de carti ambii parinti apareau impreuna. Autoarea concluzioneaza ca “deoarece tatii nu sunt prezenti sau proeminenti intr-un mare numar din aceste carti, cititorilor li se da doar un set de imagini restranse si de  idei pe care pot sa construiasca  sau sa inteleaga asteptarile culturale si ce inseamna intradevar sa fii tata”. 

Mi se pare ca problema declinului paternal si a crizei de identitate al sexului masculin sunt strans interconectate. Intr-un articol precedent la intrebarea referitoare la criza masculinitati si ce se va intampla cu barbatii? am raspuns: “intr-o lume post-modernista privata de frontiere clare si distinctii, este greu sa stii ce inseamna cu adevarat sa fii barbat dar si mai greu sa te simti mandru sa fii unul. Limitele multe impuse de o lume gen-costruita in jurul opozitiei de productie de munca si a familiei fata de reproducere, competitie fara cooperare, greu fata de usor de dobandit, s-au estompat iar barbatii dibuie in intuneric pentru identitatea lor.” 

Mai mult decat atat, portretizarea barbatului si a identitatii masculine in societatile contemparane occidentale este predominant negativa. Barbatii sunt adesea demonizati, marginalizati si obiectivati, intr-un fel reminescent a ceea ce s-a intamplat si cu femeile. Problema identitatii masculine are o importanta cruciala deoarece baietii se incadreaza in urma in performantele scolare, comit mai multe sinucideri si crime, mor mai tineri si se trateaza de boli precum ADHD mai frecvent decat fetele. Se inregistreaza si o pierdere tot mai mare a paternitatii in societate deoarece inseminarea artificiala cu donatori anonimi este in crestere. Mai mult, experimentele medicale demonstreaza ca sperma barbatului poate fi produsa artificial in laborator. Rata divorturilor este in crestere iar in majoritatea cazurilor custodia este data mamelor. Continuarea portretizarii negative in media, feminizarea barbatilor si pierderea paternitatii in societate au cauzat confuzie si frustrare in randul generatiei tinere masculine, care nu numai ca nu are un model de urmat, dar intampina greutati in a se defini. 

De la odata fiind vazuti ca intretinatori cu succes al familiei, capi ai familiei si conducatori respectabili, barbatii din ziua de azi sunt subiecte de glume in mass media. Un grup de cercetare canadian, Nathanson & Young, ce viza analizarea schimbarii rolului barbatilor si influenta mediei au concluzionat ca programele TV larg vizionate, precum The Simpsons, prezinta caracterul tatalui Homer ca fiind unul lenes, sovinist, iresponsabil si stupid iar fiul Bart, rautacios, crud si nepoliticos cu sora lui. Prin comparatie, mama si fiica apareau ca si grijulii, atente si usoare din fire. Majoritatea show-urilor si emisiunilor TV descriu barbatii ca bufoni prosti, tirani agresivi si de mica adancime pentru placerea femeilor. 

Dupa spusele lui J.R.MacNamara in cartea sa Media si Identitatea Masculina: in creerea si recrearea imaginii barbatului mai putin de 20% din profilele media reflecta aspecte pozitive despre barbati. Crime violente, incluzand omoruri, atacuri si furturi armate aduna peste 55% din ceea ce media prezinta despre barbati. MacNamara spune ca peste 30% din toate discutiile purtate pe media in ce priveste sexualitatea masculina se refera la pedofilie, heterosexualitatea  masculina, dominanta si agresiune. Nu de putine ori se arata la TV barbati fara simtul raspunderii in relatii si care-si inseala nevestele. Si cu aceasta crestere, si femeile sunt descrise ca fiind mame singure, independente care nu au nevoie de barbati pentru a fi ajutate. 

Guy Garcia, autor al cartii The Decline of Men: How the American Male is Turning Out, Giving Up and Flipping Off His Future ( Declinul Barbatului: ce devine barbatul american si cum isi vinde viitorul), argumenteaza ca multi barbati deplang o “fragmentare a identitatii proprii” in care sunt rugati sa preia roluri familiale neobisnuite, precum grija copiilor si munca menajera, in timp ce tot mai multe sotii cistiga mai mult si aduca banii in casa. “Intradevar femeile au devenit  genul dominant”, spune Garcia. “In ce ma priveste, cred ca barbatii raman in urma rapid. Femeile devin mai educate decat ei, castiga mai bine, si la mod general vorbind nu mai au nevoie de barbati deloc. In acelasi timp, barbatii ca si grup incep sa-si piarda urma.” 

“Criza paternitatii in fond si in definitiv e o criza a culturii, o criza de declin de la sensul traditional de responsabilitate comunala” sustine Poponoe astfel ca “pentru a salva institutia paternitatii pe cale de disparitie, trebuie sa ne redobandim sentimentul de comunitate”. In concluzie, asa cum celebram anual Ziua Tatilor si meditam la semnificatia ei pentru stabilitatea societatii, tot mai multi barbati ai timpului nostru trebuie sa-si gaseasca identitatea lor masculina si sa promoveze importanta centrala a paternitatii.  

PENTRU ROMANII DIN MELBOURNE, AUSTRALIA 

Homosexualii australieni fac presiuni asupra guvernului australian sa introduca casatoriile unisex. Guvernul australian a lansat o campanie consultativa nationala asupra acestui subiect, 24 august fiind data limita pentru ogranizatiile civice din Australia sa-si declare pozitiile. Crestinii din Australia organizeaza conferinte si intruniri cu biserici cu acest scop. Vineri, august 19, 2011 la ora 7:30 seara e organizata o intrunire pe aceasta tema la O’Hanlon Centre, Mitchell Street in Mentone, Victoria, o suburbie a metropolei Melbourne. Rugam pe toti romanii de buna credinta, preotii si pastorii romani ai bisericilor din Melbourne sa participe. RUGAMINTE: Rugam pe toti cititorii acestui paragraf sa trimita aceast anunt la toate cunostintele lor din Australia cu rugamintea de a participa. Va multumim. 

MICHELLE BACHMANN 

Simbata trecuta a avut loc primul sondaj de popularitate al candidatilor republicani la presedintia SUA. Surprinzator, pe locul intii a iesit o femeie crestina, Michelle Bachmann. Tinara si casatorita cu un psiholog crestin, Bachmann este doar una din tot mai multele femei crestine americane care se implica in viata politica americana. Este un semn de bun augur pentru societatea americana, aceste femei devenind modele pentru tinara generatie de femei americane. Pro-valori, pro-familie, pro-casatorie, pro-viata, ele definesc ceea ce sociologii americani incep sa eticheteze ca “noul feminism american”, un “feminism” crestin. Recent publicatia americana New Yorker a publicat un articol lung despre viata si credinta lui Michelle Bachmann si catapultarea ei in pozitia in care se afla astazi. Articolul poate fi citit aici: http://www.newyorker.com/reporting/2011/08/15/110815fa_fact_lizza?currentPage=all  Este de dorit ca si femeile crestine din Romania sa se implice tot mai mult in definirea politicii sociale a tarii. 

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA!

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

Va multumim pentru semnaturile constante pe care ni le dati in sprijinul Declaratiei de la Timisoara. Am trecut de 6.900, dar tinta este de 7.500. Deci, inca mai avem putin de alergat pina la incheierea maratonului timisorean. Haideti sa ne continuam alergarea cu curaj si persistenta! Va rugam continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cit mai multi sa o semneze.      

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php  Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura d-tra nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)     

Declaratia accepta doar o singura semnatura pe adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”  

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.   

Rugaminte: Va rugam postati si publicati acest apel peste tot. Va multumim.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.. 

FACETI-NE CUNOSCUTI! 

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.  

ANUNTURI 

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro. 

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

Circ si credinta

On By nelursIn Bible, Christian PerspectiveLeave a comment

Andrei CIOBANU

In Evenimentul zilei gasim chiar aceste cuvinte intr-unul din articolele sale:

 

Manastirea Nicula, circ si credinta: dupa turul bisericii în genunchi, pelerinii s-au batut pe sarmale

Va rataciti, pentru ca nu cunoasteti Scriptura!

Preotii ortodocsi, dar si invataceii acestora, marea masa de români „ortodocsi”- ca si cei catolici de altfel -, au multe conceptii nebiblice.

[pullquote] Daca tu nu intelegi, asta nu inseamna ca nu intelege nimeni.

Dorel SCHOR [/pullquote]

 

Insasi sarbatoarea din 15 august nu are temei biblic, si ma refer in principal la modul lor de manifestare si la doctrina pe care o promoveaza. La fel se intâmpla si in 8 septembrie.

Isus Christos vorbindu-le Saducheilor, celor care nu cred in inviere, le-a dat aceste cuvinte de invatatura, care ne sunt de mare folos si noua azi:

<Isus le-a zis: „Oare nu va rataciti voi, din pricina ca nu pricepeti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?”> (Marcu 12, 24)

Si aceste cuvinte le luam pentru noi, fiecare.   [pullquote]Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvântul lui Dumnezeu, asa ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad.

Epistola catre Evrei, 11:3[/pullquote]

Oare nu va rataciti?

De ce?  Pentru ca nu pricepeti Scripturile (Biblia) si nici  puterea lui Dumnezeu! Priceperea vine prin credinta, acea credinta data sfintilor odata pentru totdeauna (Epistola lui Iuda, 3).

Imi aduc aminte ca un tânar „profesor” de yoga, instalat la cârma lectiilor teoretice si practice, unul Radu din Bistrita, cu o facultate (tehnica) absolvita la Iasi cam prin 1989, care a decedat de foarte tânar, dupa cca 10…15 ani de „activitate”, a avut grija sa spuna de la prima lectie cu noii sai cursanti ca si el e crestin! Profesor de yoga-practicant, crestin! O mare pacaleala, a lui personala, apoi a celorlalti! Da, tinea si el aceste sarbatori.

Ce vreau insa sa zic e ca profesorul Radu spunea des cursantilor: Sa cititi zilnic o Scriptura (din Scripturi). Pentru el „scriptura” insemna scrierile vechi, Biblia, scrierile indiene (Vedele, Upanisadele etc). Puteti sa credeti asa ceva?

Cine nu cunoaste Biblia, nu avea cum sa-si dea seama de marea aberatie si pretentie in spusele lui Radu.

Biserica Ortodoxa, prin profesori si teologi, prin slujitorii bisericilor, promoveaza generic „Scriptura”, cu trimitere la Biblie si la sfânta traditie!

Situatie care e oarecum asemanatoare, deoarece asa zisa sfânta traditie, numai sfânta nu e, deoarece a fost adaugata ulterior, de oameni, nefiind o „Lucrare” canonica, asa cum s-a stabilit despre cele 66 de carti care compun Sfânta Scriptura-Biblia. Adevarata Sfanta Traditie e cartea Faptele apostolilor din componenta Bibliei care arata care au fost faptele apostolilor, cum au gandit si cum au slujit ei.

Cititi Prefata la Biblia iesita in acesti ani sub indrumarea marelui carturar si teolog Batolomeu Anania- unde e explicata aceasta problema, 66 de carti canonice, iar B.Ortodoxa le-a adaugat si pe celelalte vreo 15, numite de domnia sa „carti bune de citit”.

Daca ati cunoaste BIBLIA, si invatatura care trebuie luata din ea, si Scriptura-Biblia nu poate fi desfiintata (Isus a spus: – si Scriptura nu poate fi desfiintata –, Evanghelia dupa Ioan, 10.35), ati sti tot ce e scris despre Fecioara Maria. Tot. Dar nimic peste ce este scris in Biblie.

Domnul Isus, El Insusi, când S-a confruntat cu satana (Matei, 4) i-a raspuns in trei rânduri: „Este scris…”. Si noi raspundem afirmatiilor nebiblice pe care le folosesc si pe care se sprijina teologia ortodoxa, cu ceea ce este scris si afirmat de cuvântul biblic.

Cu privire la Fecioara Maria este adevarat tot ce e scris in Biblie, ca a fost fecioara, plina de multe calitati si virtuti, ori câte am dori sa ne inchipuim ca le-ar fi avut. Ca a fost cuminte si ascultatoare de parinti si de Dumnezeu.

Sa vedem insa exact ce spune Evanghelia dupa Luca, despre Fecioara Maria:

1.28 „Îngerul a intrat la ea si a zis: „Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântata esti tu între femei!”

1.30 Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie; caci ai capatat îndurare înaintea lui Dumnezeu.

1.31 Si iata ca vei ramâne însarcinata si vei naste un Fiu, caruia Îi vei pune numele Isus.

1.32 El va fi mare si va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; si Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatalui Sau David.

1.33 Va împarati peste casa lui Iacov în veci, si Împaratia Lui nu va avea sfârsit.”

Ingerul ii spune „Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântata esti tu intre femei! …

In acest verset, as vrea sa pun lumina pe faptul ca i s-a facut mare har din partea lui Dumnezeu (mântuirea este prin har si credinta), avea si ea mare nevoie de har, de iertare si de curatire divina:

„Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.Si sunt socotiti neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpararea care este în Hristos Isus.” (Epistola catre Romani, 3:23-24).

Singurul om fara de pacat a fost Omul Isus Christos.

David o spune generic intr-unul din Psalmi (50 sau 51): „Caci in pacat m-a zamislit mama mea.”. E vorba de pacatul adamic, in care se afla intreaga omenire.

Apoi, Domnul este cu ea si ea e  binecuvântata esti tu intre femei! Maria e binecuvântata intre femei. Fara comentarii.

Apoi i se spune: „Nu te teme, Marie; caci ai capatat îndurare înaintea lui Dumnezeu.

Observati ca citim: “… Îi vei pune numele Isus. El va fi mare si va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; si Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatalui Sau David.” nu va fi chemat-numit fiul ei, al Mariei, ci va fi chemat Fiul Celui Preainalt (Fiul lui Dumnezeu). Care e accentul pus?

Dumnezeu (Tatal) e din vesnicie, asa cum si Fiul (Dumnezeu) e tot din vesnicie, El fiind mester zidar in crearea Universului (Proverbe, 8), ca si Duhul Sfant de altfel.

Domnul Isus, Dumnezeu vesnic, a coborât pe pamânt luând chip de om (nascut prin fecioara Maria, un vas care a primit mare har si indurare de la Dumnezeu) ca sa faca lucrarea Sa de la Cruce pentru rascumpararea omului din pacat.

Pentru Maria a fost o foarte mare onoare, o putem lauda cât dorim de mult, o putem numi „fericita” sau „binecuvantata”, asa cum ne invata Scriptura.

Sa vedem inca un cuvânt foarte expresiv pentru cei care vor sa vada lumina adevarului, scris tot de apostolul si evanghelistul Luca:

„Când au ajuns acasa, s-au suit în odaia de sus, unde stateau de obicei. Erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zelotul si Iuda, fiul lui Iacov. Toti acestia staruiau cu un cuget în rugaciune si în cereri, împreuna cu femeile si cu Maria, mama lui Isus, si cu fratii Lui.” (Faptele apostolilor, 1:13-14).

De ce staruia si ea in rugaciune alaturi de apostolii Domnului si de ucenici? Biserica e zidita pe invatatura apostolilor!

Si pentru ca si Maria era impreuna cu femeile, printre ele, in mijlocul lor, pomenirea lor in versetele mentionate, facându-se mai la urma, dupa apostolii Domnului !!!

Nu poate nimeni sa-i scada cu nimic din meritele Fecioarei Maria- mama lui Isus, asa cum nimeni nu poate sa-i sporeasca cumva meritele peste ce este scris, peste ceea ce este cu adevarat in ochii lui Dumnezeu.

„Petru si apostolii ceilalti, drept raspuns, i-au zis: „Trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu decât de oameni!” (Faptele apostolilor, 5:29).

Fecioara Maria nu a dat invatatura, nu ne-a venit invatatura scripturala prin ea.  Cel mai probabil e ca a fost o mama exemplara, in toate privintele. Dar poate nu e lipsit de noima sa vedem ca mamele nu se afirma si ele impreuna cu fiii, pentru meritele lor. Sunt pomenite, pe scurt, asa cum gasim in orice genealogie. Oamenii, insa, exagereaza in unele cazuri. Cum a fost cu Elena, mama imparatului Constantin, si cu Fecioara Maria, exagerarile mergand in mai multe planuri si directii.

Dumnezeu a spus prin apostolul: „femeii nu-i dau voie sa invete pe altii”.

Adventistii au o asa zisa invatatura (mai importanta decât Biblia) venita printr-o femeie! Erorile intra si stau gata sa intre si in doctrina cultelor neoprotestante daca nu se cauta sa ramâna doar la ceea ce este scris.

Scrierile lui Ellen White sunt privite ca infailibile. Insa conform 2 Tim. 3:16-17, Biblia este suficienta, sa duca în cer, sa-l echipeze pe omul lui Dumnezeu pentru orice lucrare buna. Dar doamna White adauga scrierile ei la Biblie, de fapt înconjurând Scripturile cu scrierile ei. Pentru Ellen White, Biblia si scrierile ei rezolva toate cazurile, nu doar Biblia singura. Asa cum pt. Ortodoxie exista asa zisa sfanta traditie.

Ortodocsii si catolicii au adaugat si ei la doctrina lor, invataturi omenesti, incalcând teologia divina:

„Femeia sa învete în tacere, cu toata supunerea. Femeii nu-i dau voie sa învete pe altii, nici sa se ridice mai presus de barbat, ci sa stea în tacere.” (1 Timotei, 2.11-12).

In Ioan, la Nunta din Cana, exista acest cuvânt : „Când s-a ispravit vinul, mama lui Isus I-a zis: „Nu mai au vin.” Isus i-a raspuns: „Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit înca ceasul.” Mama Lui a zis slugilor: „Sa faceti orice va va zice.” (Ioan, 2.2-4)

Observati ca atunci când Maria i se adreseaza Domnului, El ii raspunde de-a dreptul asa: „Femeie”, iar ea spune slugilor (de ce nu si noua?): „Sa faceti orice va va zice El.”

 „Caci este un singur Dumnezeu si este un singur mijlocitor între Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos …” (1Timotei, 2.5)

„Si, daca cineva nu întelege, sa nu înteleaga!” ( 1 Corinteni, 14:38)

„Numai lui Dumnezeu sa -I te inchini si sa-I dai slava!” Cele 10 porunci)

Toata Gloria, tot creditul, Inchinaciunea si Lauda si Multumirea, Sa-i fie aduse acum si in veci de veci, Singurului Dumnezeu, Creatorului si Mântuitorului nostru! Slavit sa-I fie Numele! Aleluia.

Credinta in Isus a preotului Nechita Ioan

On By nelursIn Bible, Christian PerspectiveLeave a comment


 Preotul ortodox Nechita Ioan s-a botezat în Biserica Crestina Baptista din Lugoj

.

Prin credinta, încheie legamânt Nou Testamental cu Mântuitorul Isus  

.

  În 2007 organele de stat ortodocse îl  ameninta cu “deportarea” la Sanatoriul de boli mintale din Stei (Bihor)

.

 

Marturia inregistrata la Zalau in Octombrie 2008

EPISODUL 6

In ultima parte a marturiei,  ex.preotul ortodox Nechita Ioan îsi prezinta în continuare marturia de credinta si  cum a ajuns, dupa mai multe incercari de constrangere ale organelor de stat locale, sa  primeasca botezul  Nou Testamental oficiat la data de 14 august 2007.

NECHITA IOAN:  Organele locale de stat mi-au pus in vedere doua alternative, pe care mi le recomandau sa le urmez pentru a fi in relatii „normale” cu domniile lor.

Prima varianta a ofertei:

– Iti dam o locuinta. Nu vrei sa te duci preot, nu vrei, dta esti nebun, esti stricat de minte! Nu vrei?

– ?!

– Domnul primar, ce facem, ii dam o garsoniera aici, dar sa dea o declaratie ca renunta la pocainta? Ii dam o masa la o cantina sociala, 4…5 milioane, subzistenta lui de zi cu zi.

A doua varianta a ofertei:

– O refuzi pe asta? Domnu Deceanu, prim procuror, ii faceti dosarul de bolnav irecuperabil, mental, il internam definitiv la Stei, fostul oras Dr.Petru Groza, judetul Bihor. De acolo, nu mai iesi! Ai ragaz pâna mâine dimineata!

N-am ales nici una, nici alta dintre propunerile lor!

La data de 14 august 2007, când municipiul Iasi era in plina ascensiune cu ocazia sarbatorii cuvioasei Paraschieva si peste un milion de pelerini se atingeau de racla cuvioasei pentru a obtine iertarea pacatelor, in fata organelor puterii locale, presa, televiziune locala din urbia Lugojului, orasul de pe malul Timisului, in fata asistentei, in fata bisericii si in fata celor 7 pastori am facut marturia, luându-L pe Hristos ca Domn, Mântuitor si Rascumparator al meu personal.

La iesirea din Apa Botezului am auzit pentru prima data Cântarea aceea, atât de speciala: „Vin la Casa Ta!”.

Astazi sunt in Casa lui Dumnezeu!

Am dosarul depus la un Mare Episcop! Care nu este ales de Camera Deputatilor sau de Senat, nu este suspus recunoasterii decretului Prezidential, nu este ales de o autoritate eclesiastica-administrativa-politica. Nu numai ca este ales de Dumnezeu, ci este Dumnezeu Fiul si are incredintarea, are mandatarea, când i s-a spus: Tu esti Preot in veac dupa rânduiala lui Melchisedec!

Si, acest episcop, unde am eu dosarul, si-i slujesc si am incredintarea ca imi va da remunerarea pe masura, se numeste Domnul si Mântuitorul nostru Isus Christos!

Nu are o autoritate asupra unui judet, doua, nu are autoritate juridica limitata sau delimitata, are autoritatea supra intregului Univers, El are autoritatea asupra ingregii Terre. El este Isus Christos!

Daca privesc retrospectiv, in urma, in scurgerea vremii, am singurul regret ca nu am facut ceea ce trebuia sa fac la timpul potrivit. Am lasat in urma 4.700 de suflete. Eu am fost salvat si stiu ca Dumnezeu in bunatatea Sa, in mila si in indurarea Sa ma va ierta!

Traiesc bucuria deplina! Deplina bucurie, si chiar de ar fi sa trec, cum zice David, prin valea umbrei mortii, nu ma voi teme de nici un rau, ca Tu cu mine esti.

Acuma pot sa spun, sa glasuiesc si sa subscriu, si sa ma pronunt ca David:

„Gustati si vedeti ce Bun este Domnul!”

„Cu Dumnezeul meu trec peste ziduri!”

„Du-ma pe stânca cea mai inalta, caci eu nu pot sa o ajung!”

Indiferent in ce situatie voi ajunge, inapoi nu ma voi mai intoarce.  Voi ramâne aici, unde Dumnezeu m-a chemat si m-a pus, indiferent de situatiile prin care voi trece.

Stiu si am incredintarea ca sunt chemat la Golgota, la Cruce. Am acceptat Golgota, am renuntat la covorul rosu, am renuntat la acele vesminte stralucitoare, la acele inchinaciuni, la acele onoruri (de care beneficiaza un Mitropolit) si mi-am ales Golgota (drumul pe care a mers si Mântuitorul Isus).

Voi ramâne alaturi de Christos Domnul pâna la sfârsitul vietii mele.

 Daca mai înainte spuneam: sa nu care cumva sa cititi Biblia ca va rataciti!,  astazi spun ca Iosua odinioara (Iosua, 1:8):

„Cartea aceasta a Legii sa nu se departeze de gura ta; cugeta asupra ei zi si noapte, cautând sa faci tot ce este scris în ea; caci atunci vei izbândi în toate lucrarile tale si atunci vei lucra cu întelepciune.”

Puteti vedea:  Zorii    Ep. 1   Ep.2   Ep. 3  Ep.4 Ep.5

 

Fost preot dus in atelierul lui Dumnezeu

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

NECHITA IOAN – Fost secretar al Arhiepiscopiei Cluj si preot paroh la Catedrala 2 Cluj-Napoca –

I s-a propus functia de Mitropolit al Olteniei daca renunta la pocainta

Marturia inregistrata la Zalau in Octombrie 2008

EPISODUL 5

In acest episod, fostul preot ortodox Nechita Ioan povesteste cum a fost tras la raspundere pentru ca predica din Biblie si nu din sfânta traditie (ca datina omeneasca), dar si alte intâmplari neasteptate.

NECHITA IOAN: Evident au inceput sa apara petitiile, plângerile din partea colegilor: Parintele Nechita Ioan predica in stilul  bisericilor evanghelice, sectare.

Arhiepiscopul Clujului, ma cheama si ma intreaba:

– Parinte, ce predicati acolo?

– Ce-as putea sa predic, decât dupa rânduiala calendaristica!

– Adica?

– Dupa rânduiala calendaristica!

– Faceti rabat de la dogme si traditii?

– Absolut, nu, il incredintam. Si aceasta a durat cam doi ani, dupa care mi-a cerut:

– Parinte, vei scrie predicile si mi le trimiti scrise!

Dar una vorbeam, si alta scriam arhiepiscopului. Pentru ca aveam in vedere ca eu daca-i voi spune adevarul, voi fi trimis in Consistoriu. Consistoriu fiind tribunalul bisericesc. Si in conformitate cu canoanele, dreptul canonic, in momentul in care ai adus alte invataturi decât cele prevazute si reglementate de sfânta traditie esti adus si esti taxat eretic, ai creat apostazie, schisma in biserica. Si acestea sunt catalogate ca pacate indreptate impotriva Duhului Sfânt si nu ai iertare, nici in veacul acesta, nici in veacul cel ce va sa vie!

Si mai mult decât atât, in plan social, imi puneam intrebarea nu numai ca voi fi trimis si voi fi catalogat cum am spus, ca eretic, ma dau afara din serviciu, imi pierd locuinta, ce ma fac?

Dupa doi ani ma cheama arhiepiscopul de urgenta, sa ma prezint la cabinet. Si ma prezint. Ii dau salutul cuvenit.

– Parinte, luati loc!

De fiecare data arhiepiscopul ma chema lânga el, de aceasta data aud: stati acolo!

– Parinte, dosarul dumitate a venit mai gros decât Biblia. M-am gândit sa te protejez. Având in vedere vârsta, contributia pe care ti-ai adus-o la altarul Bisericii Nationale, bisericii stramosesti, ca sa nu te trimit in consistoriu, m-am gândit sa te trimit doi ani la Manastire sa te pocaiesti putin! Ca ai adus schisma, ai adus erezie, mi-ai creat acolo o serie intreaga de probleme. Ai incalcat in mod flagrant canoanele sfintilor parinti. Si m-am gândit sa te trimit doi ani la Manastire sa te pocaiesti.Ca nu ti-ar strica putina pocainta.

– Inalt preasfânt, sunteti prea generos. Multumesc! Va apreciez, dar stiti care e problema? Va rog, eu n-as vrea sa fac o pocainta numai pentru doi ani, ci as vrea sa o fac pentru toata viata!

– Acuma te-ai prins singur in lat! Esti eretic! Spune-mi, ce credinta ai?

– E o intrebare nonsens! E ridicola! Dupa 35 de ani de slujire, imi puneti intrebarea Ce cred? Credinta data sfintilor, odata pentru totdeauna! (Ep. Iuda, 3).

– Al doilea lat in care te-ai prins! Esti sectar in toata regula! Predai Catedrala in termen de 3 zile, cu inventarul la zi si pleci in Manastire!

– La aceasta decizie, nu subscriu, si nu-i dau curs de indeplinire!

– Din momentul asta ai cazut sub al doilea pacat: neascultarea, pacat adamic!

Candidatii la preotie, inainte de a se pune mâinile pe capul lor, declara acolo, in incheierea declaratiei: Voi fi supus intru toate, episcopului meu, si o sa-i dau ascultare neconditionat pâna la moarte! Deci, sa asculti de oameni si nu de Dumnezeu (vidi Faptele apostolilor, 4:19 si 5:29 „Trebuie sa ascultati mai mult de Dumnezeu, decât de oameni!”).

 – Asculti, sau nu?

– Nu! (De Dumnezeu ascult mai intai! Sa nu contravina Cuvantului lui Dumnezeu.)

– Din momentul asta te dau diavolului. Toate blestemele din Sfânta Scriptura sa vina asupra sfiintiei tale si, când vei muri, sa nu mai putrezesti!

– Inalt preasfintite, cât priveste blestemul va priveste, pentru ca in cele 5 carti Moise enunta: Blestemat este cel ce blesteama. Va privrste. Iar, ca nu voi putrezi, ca nu-mi va intra corpul in descompunere, nu va intra in procesul de putrezire si ca-si va pastra forma biologica, ori se sustine ca pamantul e in permanenta schimbare si transformare, si, producandu-se peste ani, vreun seism voi fi scos la suprafata, si când ma vor gasi, vor constata cu totii, omul acesta este un Sfânt!

Si astfel voi fi beatificat, canonizat. Voi ajunge si eu un sfânt ca Ioan cel Nou de la Suceava, cuvioasa Paraschiva de la Iasi, ori un sfântul Dimitrie de la Bucuresti, ori Iosif din Catedrala Timisoreana! Voi fi dus in procesiune, dintr-o parohie in alta, voi aduce binecuvvntari, voi inlatura efectele secetei.

– Iesi afara, ca esti dat diavolului! Dar te instiintez: Pentru ceea ce ai facut, eu nu te voi ierta, vei ajunge nima-n drum si plin de praf, cum zice banateanu, boschetar!

La doi ani, auzind Marturia tânarului preot din Episcopia Caransebes, protopopia Oravita, parohia Sasca Montana, Cristian Florea, am ramas profund impresionat.

M-a fascinat. Am plecat in cautarea lui. Dupa multe obstacole si peripetii, l-am intâlnit.

I-am pus intrebarea:

– Regreti, privind in urma ce ai lasat, statutul de preot, onoarea si celelalte binefaceri pe care le aveai?

– Nicioadata!

– Cristi! Eu, credeam ca si Ilie, ca sunt singurul pe planeta, in situatia aceasta. Dar cum Ilie s-a inselat, nu era singur, mai erau inca 7.000 de suflete. Si când am auzit ca este un al doilea preot l-am cautat.

– Niciodata, nu regret!, i-a spus fostul preot Cristi Florea. Aceluiasi Dumnezeu ma inchin in duh si in adevar, aceluias Isus care a platit pretul pacatului la Crucea Golgotei, ma inchin si eu si tu, pentru iertarea pacatelor.

– Vreau sa ramân slujitor cu tine, impreuna.

Si de atunci am ramas la Biserica Baptista Efrata Lugoj.

La data de 7 august 2007, m-am adresat Sfântului Sinod, concomitent având si chemarea sa dau darea de seama sa spun ce s-a intâmplat cu mine. Le-am cerut Cartea de munca, Gramata de hirotonire, Cartea canonica si iesirea din sânul Bisericii.

Actualul patriarh Daniel Ciubotea nascut la Dobresti, Lugoj, si fiind bun prieten cu fratele lui care e padurar si sora lui care e cadru didactic, mi-a spus ca v-or interveni pe lânga Dani, ca numele lui de botez e Dan, doar va cunoasteti. Da, ca am si liturghisit impreuna.

Am fost catalogat de enoriasii din Cluj: „Parintele paroh, de la Catedrala, a innebunit! S-a stricat de cap. Biblia l-a ametit complet! ”

 Sfântul Sinod a ramas profund impresionat, cei 42 de episcopi.

 Episcopul Teofan, Mitropolitul al Olteniei pe atunci, de care am fost foarte apropiat, a spus si el: Parinte, nu se poate!. M-a ajutat si in plan spiritual si in plan economic si administrativ. Mi-a spus: Parinte, eu plec la Iasi. Daca nu ocup scaunul de patriarh, ma asez la Iasi (pe functia avuta pâna atunci de viitorul patriarh Daniel).

 Dam drumul dosarului tau, la dl Iorgulescu, in 20 de zile ajunge la Presedentia României in vederea de a obtine recunoasterea celei mai inalte trepte, Mitropolit al Olteniei. Ai o armata de preoti in subordine, masini, 129 de manastiri, ce nu ai? O avere intreaga. Paduri, s-au retrocedat terenurile agricole, cirezi de vite, turme de oi, ai manastirile, ateliere, o avere. Totusi 7 milioane ai salariul. E unica ocazie, ratezi sansa, iti inscrii numele in analele sinodale, ramâi in istoria poporului, in istoria Mitropoliei Olteniei, in istoria Sinodului.

 Dar dintrodata, pe când eram gata sa fac târg, sa negociez cu Dumnezeu(!), m-am simtit electocutat! Si mi-am adus aminte:Alegeti astazi cui vreti sa slujiti.  Cât despre mine, eu si casa mea, vom sluji Domnului!

 Apoi declaratia lui Rut, la o doua interventie a lui Naomi, soacra ei, Rut se tine in continuare de Naomi, care se intoarce din straini, pe unde viata a dus-o, inapoi la poporul lui Dumnezeu: Faca Dumnezeu ori ce va vrea, casa ta va fi si casa mea, poporul tau va fi poporul meu, Dumnezeul tau va fi si Dumnezeul meu!

 M-am intors inapoi in Banat. Dar d.p.d.v. Social, au inceput sa apara probleme timp de 3 luni de zile. Parca se confirmau spusele, parca erau fraze profetice ale arhiepiscopului de Cluj. Vei ajunge asa, asa, asa.

 Am intrat in obiectivul Organelor de interne, Judecatorie, Justitie, Primarie si mi se spune: Dumneata esti nebun.  Te asteapta postul de Mitropolit al Olteniei si el doarme in parc in gara! Pocaitii astia nu-i dau nici o atentie.

Stilul banatenilor,  ei sunt putin mai glaciali, mai indiferenti, mai distanti. Si, timp de 3 luni de zile, Dumnezeu m-a trecut prin atelierul Lui!

 Si acele Organe locale de stat, mi-au pus in vedere doua alternative, doua sanse: Iti dam o locuinta. Nu vrei sa te duci preot, nu vrei, esti nebun, esti stricat de minte!

(Prima varianta): –  Nu vrei? Domnul primar, ce facem? Ii dam o garsoniera aici, dar sa dea o declaratie ca renunta la pocainta. Ii dam o masa la o cantina sociala, 4…5 milioane, subzistenta de zi cu zi.

(Varianta a doua):  -Domnu Deceanu, prim procuror, ii faceti dosarul de bolnav irecuperabil, mental, il internam definitiv la Stei, fostul oras Dr.Petru Groza, judetul Bihor. De acolo, nu mai iesi! Ai ragaz pâna mâine dimineata!

N-am ales …..

VA URMA !!!

Puteti vedea:  Zorii    Ep. 1   Ep.2   Ep. 3   Ep.4  Ep.6

Parastase pentru un loc vesnic cu verdeata

On By nelursIn Bible, Christian PerspectiveLeave a comment

NECHITA IOAN – Fost secretar al Arhiepiscopiei Cluj  si  preot paroh la Catedrala 2 Cluj-Napoca –

Marturia inregistrata la Zalau in Octombrie 2008

EPISODUL 4

In acest episod fostul preot ortodox Nechita Ioan povesteste cum a primit treptat intelepciune de la Dumnezeu, si intelegerea biblica  privind  traditia omeneasca a parastaselor. Vom vedea daca „asigura” sau nu pot asigura pe cei morti de locuri vesnice cu verdeata!

NECHITA IOAN: … Acum, intram in planul doi de slujire, liturgical.

Vedeam adesea venind la oficiul parohial oameni cerniti, cu sufletul plin de durere, impovarati, cu fetele intristate, mimica fetei ii trada ca poarta o durere in sufletul lor, imbracati in acele haine de doliu.

[pullquote] Constiinta este îngerul lui Dumnezeu care îl pazeste pe om.

Paisie Olaru [/pullquote]

– Ce s-a intamplat?

– Parinte, x, y, cel mai drag sufletului nostru ne-a parasit!

Cautam sa le aduc o raza de speranta, o raza de lumina, sa le incalzesc sufletul.

– N-am venit in aceasta lume toti deodata, si nici nu vom pleca toti deodata. Mai devreme sau mai trâziu, toti vom pleca, la rândul cetei noastre. Dar si raspunsul lor venea imediat:

-Parinte, problema este tragica si ne framânta. A plecat. Stim ca vom pleca toti. Dar durerea care este si ne framânta este asta: el a murit nespovedit, neimpartasit si fara de lumânare. El va avea parte de lumina invierii lui Christos?

[pullquote] Constiinta este lucrul cel mai dumnezeiesc din noi.

Oscar Wilde [/pullquote]

– Desigur!, le dadeam eu incredintarea:

“Prin aprinderea cât mai multor lumânari, un numar cât mai mare de lumânari, veti aduce lumina in sufletul lui, in viata lui. Apoi, sa pregatiti 6 kg de ceara fara parafina, sa confectionati o lumânare de inaltimea defunctului si in noaptea invierii, acolo, când voi striga pentru prima data „Veniti de luati lumina!”, aprinzând de la mine, pentru prima data, veti aprinde lumina in sufletul lui.”

Dar, dupa aceste indemnuri, iata ca am sesizat ca evanghelistul Ioan vine si prezinta ce spune Isus : „Eu sunt Lumina lumii. Cel ce vine dupa Mine nu va umbla in intunerec si va avea lumina vietii.”

Apoi, in cele 3 zile când se indeplineau formele actului de deces, ora plecarii, procesiunea de inhumare, veneau si imi cereau consultanta si asigurarea:

– Parinte, el a dus o viata cam necanonica, cam neortodoxa, i-a placut si paharul si desfrânarea si hotia si a fost si clientul penitenciarelor si Internelor, oare el va avea parte de imparatia lui Dumnezeu? Asta ne intereseaza.

– Desigur, prin moliftele pe care le voi da eu citire la data inhumarii. Si-n una din molifte, se zice asa: Dumnezeul duhurilor si a tot trupul, care ai calcat moartea, pe diavol l-ai surpat si ai daruit viata lumii Tale…; pâna aici textul era valabil, biblic. Dumnezeu a surpat moartea, a daruit si vrea sa daruiasca viata lumii Lui.

Numai ca de aici textul schimba intelesul biblic: Pe robul Tau, pe roaba Ta, plecata de la noi, ea a cazut sub pacatul lui, sub pacatul mamei ori al tatalui, ori pe un preot a amarât si a luat de la el legatura nedezlegata, eu il dezleg de pacatul trupesc si sufletesc in veacul acesta si in cel ce va sa vie si-l asez in loc de verdeta, in loc de odihna unde nu este durere, chin sau intristare, nici suspin, ci viata fara de sfârsit.

Ca viata e fara de sfârsit, adica ireversibila, era un adevar. Cu ocazia Sarbatorilor Pascale, preotul paroh isi saluta enoriasii, el primul, din noaptea invierii, pâna in Duminica Tomii:

[pullquote] Sfântul numeste sufletul constiinta.

Cuviosul Agaton [/pullquote]

– Christos a inviat! Enoriasii raspundeau:

– Adevarat, a inviat!, imediat venea confirmarea.

– Iubiti credinciosi, aveti incredintarea ca aveti parte de lumina invierii lui Christos?

– Nu stim, parinte! Dumnezeu stie!

– Dar nu ati dori sa stiti?

– Parinte, mai are vreun rost sa stim? Pentru ca de când ati venit in Cluj-Napoca d-voastra si altii inaintea d-voastra, slujbasi ai altarelor, mereu aud, indiferent de viata lui, de traire si de rugaciune, de viata lui cu Dumnezeu, de a fost pacatos, de a fost nepacatos, dvs. tot in sânul lui Avraam ii ingramaditi, acolo.

– ?!

– Si când vin enoriasii la dv. si va intreaba: Parinte, va avea el parte de imparatia lui Dumnezeu, dv. ziceti:  „- Desigur, pentru ca daca veti savârsi cât mai multe parastase, numarul parastaselor il aseaza pe mort in pozitia cea mai favorabila!

– ?!

– Dar unde e mai potrivit, parinte, in dreapta, ori in stânga lui Avraam? In fata, mai in spate, in centru, unde e locul mai potrivit si va fi mai bine?

– Depinde de dumneavoastra, de numarul de parastase pe care le faceti!

Dar iata ca imputatia si reprosul pe care mi-l aduceau enoriasii, erau indreptatite!

Retragându-ma in biblioteca cancelariei Parohiei, deschizând Sfânta Scriptura, intâlnesc urmatoarele, in Ezechiel: „Tatal, nu raspunde de nelegiurea fiului. Fiul, nu raspunde de nelegiurea tatalui. Sufletul care pacatuieste, negresit va muri.”

Apostolul Pavel vine si enunta in Epistola catre romani: „Plata pacatului este moartea.” Si deodata parca imi dadeam raspunsul. Punându-mi intrebarea, se cerea sa-mi dau si raspunsul.

Deci, tatal, nu raspunde de nelegiuirea fiului, fiul nu raspunde de nelegiuirea tatalui. Din a cui autoritate, din a cui incredintare, din partea cui am primit eu aceasta autoritate, aceasta incredintare de a-i ierta pacatul (unuia, altuia, mortului etc), pentru ca gasim scris in Biblie: ” Ia aminte Israele, Eu iti iert pacatul si-ti indepartez nelegiuirea ca pe un nor.”.

„Eu îti sterg faradelegile ca un nor, si pacatele, ca o ceata: întoarce-te la Mine, caci Eu te-am rascumparat.” – Isaia, 44:22

„ca sa-ti aduci aminte de trecut si sa rosesti, si sa nu mai deschizi gura de rusine, când îti voi ierta tot ce ai facut, zice Domnul Dumnezeu.” – Ezechiel, 16.63.

Apoi, ca:  in Ceruri s-a deschis o carte de aducere aminte si in ea au fost scrise faptele oamenilor. Fericiti de mortii care mor in Domnul, caci faptele lor ii urmeaza! Cei morti au fost judecati dupa faptele lor.

Apoi, evanghelistul Ioan, in Apocalipsa scrie: nimic spurcat, pacatos, intinat, defectuos, nu va intra in imparatia lui Dumnezeu. Vine ceasul când cei din morminte vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu si cei ce-L vor auzi si au facut cele bune vor iesi in invierea vietii, cei ce au facut cele rele, in invierea osândei.

Acestea versete enuntate aici, mi-au rascolit atât de puternic inima, incât, sufocat de intrebari, ma vedeam ca sunt intr-o pozitie nebiblica!

Dar totusi imi venea in gând sa decupez aceste versete citate, aceste capitole si versete din Biblie, pentru ca-mi sunt potrivnice! Pentru ca aveam (pâna atunci) incredintatrea, ca, prin punerea mâinilor episcopului, aratându-ma in fata opiniei publice, in fata bisericii, in fata asistentei in serviciile acelea liturgice solemne, ca am incredintarea, puterea de a ierta si de a dezlega pacatul.

Si iata ce am constatat, ca rezolvarea pacatului nu era acolo, prin molifte sau in scaunul de spovedanie, dupa ce audiam neputintele, scadentele celor ce-si marturiseau lacunele din viata lor.

Si unii veneau cu toata sinceritatea, dorind eliberarea, dorind usurarea si deindata le dadeam: „- Te iert si te dezleg de toate pacatele tale! „

Am constatat ca toate acestea, in plan liturgic, si in plan liturgical, nu-si au asezarea biblica, nu-si au temelie scripturistica.

Ca si in celelalte planuri de slujitre in ce priveste cultul sfintilor, cultul icoanelor, sunt atât de potrivnice, ca practica, desi le practicam cu sinceritate si credinciosie, cu toata incredintarea, erau potrivnice Sfintei Scripturi, Bibliei – singura autoritate divina.

Nutream acea incredintare ca sfintii sunt mijlocitori, sfintii sunt cei care ne reprezinta, cei care intervin, ei sunt ca o casa de avocatura in fata lui Dumnezeu. Si ei te reprezinta, daca te rogi lor, ei te absolva de orice penalitate, de orice responsabilitate a pacatului.

Dar iata ca deschid in Faptele apostolilor capitolul 4 cu versetul 12, unde Apostolul Luca relateaza cum atunci cand Petru a fost chemat in fata mai marilor rabini si preoti, incultul si fricosul de altadata, Petru, acum, când li s-a pus in vedere sa nu mai predice mântuirea in Numele lui Isus Christos, el va spune cu mare indraznela si apasat: “In nimeni altul nu este mantuire, caci nu este sub cer un alt Nume dat oamenilor in care trebuie sa fim mantuiti.!”

Apoi in 1 Timotei, 2:5, apostolul Pavel vorbeste si mai clar: „ Nu este nici un alt Mijlocitor intre om si Dumnezeu decât Omul Isus Christos.”

Si asa am constatat ca rezolvarea pacatului s-a facut acolo la Golgota, pretul pacatului, nota, s-a achitat pe Crucea de lemn prin rastignirea lui Isus, cel neprihanit. Si,  preotia, pe care eu o predicam si o profesam nu avea nici cel putin fundament din punctul de vedere al Vechiului Testament, al preotiei aaronice.

Când Isus a spus pe Cruce „Sfarsitu-s-a”, „Savarsitu-s-a”, Evanghelistul Matei (27.51) arata: „catapeteasma Templului s-a rupt de sus pâna jos. Una din editiile biblice, din vremea diaconului Coresi, a Noului Testament de Balgrad, iesite din teascurile Târgovistei,  arata foarte clar (nu stim cum de corectorii sinodali au permis acest fapt): Catapeteasma Bisericii s-a rupt in doua de sus pâna jos, aratând incheierea si caderea preotiei.

Si, despre incheierea acestei preotii o arata atât de clar apostolul Pavel in Epistola catre Evrei, capitolele 7, 8 si 9. Acolo se arata ca preotii erau multi, pentru ca moartea ii impiedeca sa ramâna pururea.

Dar astazi avem un Mare Preot, pe Isus Christos. Pâna atunci era un mare preot pamântesc, care intra odata pe an in Sfinta Sfintelor cu jertfe de sange pentru pacatele sale si ale poporului. Dar, de-acum, odata cu Invierea Domnului Isus, avem un Mare Preot, care S-a adus pe Sine ca Jertfa fara cusur odata pentru totdeauna si care sta la dreapta lui Dumnezeu (fara pacat) si Mijloceste pentru sfinti (oameni) dupa voia Sa. S-a terminat cu acea preotie, acolo si atunci (in Ierusalim, la Cruce). Lucrarea marelui preot din VT directiona spre ce avea sa vina prin Domnulm Cristos, prin Jertfa Lui, il prefigura pe El.

Constatând toate acestea, am inceput sa renunt la o parte din patristica, sa renunt la o parte din sfânta traditie, din randuielile bisericii, la predanii (datina, obicei, traditie) si sa aduc Cuvântul lui Dumnezeu cât mai aproape de enoriasi, eliberat de obiceiurile acestea atât de stufoase, de tenebroase, atât greu de suportat (nebilice fiind), sa-i indrept catre Christos Domnul.

Evident au inceput sa apara petitiile, plângerile din partea colegilor: Parintele Nechita Ioan predica in stilul  bisericilor evanghelice, sectare…

VA URMA !!!

Puteti vedea:  Zorii    Ep. 1   Ep.2   Ep. 3   Ep.5

Despre botezul scriptural

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

NECHITA IOAN – Fost secretar al Arhiepiscopiei Cluj  si  preot paroh la Catedrala 2 Cluj-Napoca –

Marturia inregistrata la Zalau in Octombrie 2008

EPISODUL 3

In Episodul 3, fostul preot ortodox Nechita Ioan, vorbeste cum a primit Lumina si intelepciunea lui Dumnezeu privind intelegerea biblica a botezului , in concordanta cu scrierile Sfintelor Scripturi.

NECHITA IOAN: Am inceput sa studiez Biblia cu mai mult interes si sa-mi adâncesc privirea si sa incep s-o citesc intr-o ordine normala, incepând cu Evanghelia dupa Matei.

Si m-am vazut atât de controversat. M-am vazut cum tot ceea ce faceam e pus sub semnul de intrebare: pozitia pe care stau eu si slujirea pe care o fac eu.

[pullquote]

„Totul începe prin constiinta si nimic nu are valoare decât prin ea.”

Albert Camus

[/pullquote]

Crezusem pâna atunci ca fac o slujba pentru Dumnezeu, ca slujesc societatea, ca slujesc oamenii. Si slujind oamenii, il slujesc pe Dumnezeu.

Dar, contrariat, am inceput sa studiez Biblia incepând cu primul capitol din Evanghelia dupa Matei care prezinta genealogia, spita de neam a Domnului Isus Christos, dupa trup, apoi nasterea, inchinarea magilor, iar in capitolul 3 unde se prezinta problema botezului.

Si, aici, facând legatura cu Matei 28, dupa actul invierii Mantuitorului Iisus, intâlnirea din Galilea, Domnul Cristos se apropie de ucenici, de invatacei, de apostoli, cum vreti sa-i numiti, si-i saluta:

„PACE VOUA! (Ioan, 20:19) „Datu-Mi-s-a toata puterea, în cer si pe pamânt. Drept aceea, mergând, învatati toate neamurile, botezându-le în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh, Învatându-le sa pazeasca toate câte v-am poruncit voua, si iata Eu cu voi sunt în toate zilele, pâna la sfârsitul veacului. Amin.” (Matei, 28:18-20)

Apoi vad ca, in Matei, capitolul 3, primul act inainte de inceperea lucrarii publice, a predicarii Evangheliei, primul act pe care L-a facut Domnul Christos, n-a fost altul decât botezul lui Insusi (Botezul lui Iisus Cristos). El a intarit valoarea botezului prin exemplul Sau. Opozantii, dusmanii Domnului Cristos, clasa saducheilor, a fariseilor, irodienii, esenienii, clasa preotilor, cea mai influenta clasa asupra poporului iudaic, când li s-a pus intrebarea, botezul lui Ioan vine de la Dumnezeu sau de la oameni?, ei au recunoscut, au declarat si au marturisit: De la Dumnezeu!

Biserica primara, de la data fondarii ei, in plan spiritual si fizic, de la ziua cincizecimii, de la Rusalii, de la revarsarea-pogorârea Duhului Sfant, Duminica Mare, indiferent cum ii spunem, botezurile s-au practicat, s-au administrat numai persoanelor mature, persoanelor care intâi faceau o pregatire de catehizare, o pregatire prealabila in vederea botezului. Si, aceasta, s-a practicat chiar si in timpul patriarhului Ioan Gura de Aur, patriarhul Constantinopolului, anul 300, cand se numea Liturghia Catehunilor, adica a Catehetilor. Deci botezul in biserica primara se aplica oamenilor maturi, pana la anul 411.

In anul 411, la Sinodul de la Calcedon, la cererea Constantinopolului, schimba aplicarea botezului la noii nascuti, indata dupa 6 saptamani!

Si dupa practicile bisericii ortodoxe, cât si cele romano-catolice, noul nascut este adus la biserica si este asistat de nasul sau de nasa.

Si aici, la intrarea in biserica, in pronaus (Biserica are trei parti: pronaus, ausul si altar), preotul intâmpina noul nascut, asistat de nasul sau de nasa lui, si are aceasta formula de lucru:

[pullquote]

Numai Mântuitorul a stiut ca destinul nostru era de a fi singuri — si de aceea mântuirea lui vine prin constiinta, si nu prin turma.

Constantin Noica

[/pullquote]

– Te lepezi de satana si de toate lucrarile lui?

– Ma lepad!

– Te-ai lepadat de satana?

– M-am lepadat de satana.

– Crezi Lui Christos?

– Cred!

– Si, te inchini Lui?

– Ma inchin Lui.

– Depune marturia de credinta!

Dar peste 90% dintre ei imi dadeau raspunsul:

– Parinte, eu nu stiu nici rugaciunea domneasca, TATAL NOSTRU, darmite Crezul, care are 12 articole si e foarte greu!

– Dumneavoastra constientizati actul pe care trebuie sa-l administrez, ca sunteti martori si ca trebuie sa depuneti marturie pentru noul nascut?

– Nu stiu parinte. Eu vreau sa-l fac crestin!

– Dumneavoastra sunteti crestin?

– Nu stiu! Nu stiu!

Asa cum era noul nascut, in incapacitate de-a avea putere, ratiune, logica, asa era si nasul. Cum era finul, asa era si nasa, in aceeasi nestiinta! Si cum era nasa, asa era si finul. Si aceasta am constatat-o la toti, trecând de copilarie, de adolescenta, ajungând in maturitate. In urbia Clujului, ca pretutindeni altundeva, acei micuti deveneau barbati in toata puterea cuvântului, prin vorbire, prin purtare, prin gesturile lor. Ma uitam, cu atâta durere, si-mi puneam intrebarea: Eu i-am imbracat in haina lui Christos? Ca deindata ce-i scoteam din cristelnita, din apa botezului, le intonam imnul acela, Câti in Christos v-ati botezat, in Christos v-ati si imbracat!

Si am constatat ca aceasta haina a lui Christos, pe care eu aveam incredintarea ca le-am acordat-o, i-am adus ca ucenici in Biserica lui Christos, acea haina a fost abandonata de indata ce au iesit pe usile Catedralei, acei micuti de 6 saptamani!

Botezul, iata ca vorbeste mai clar! Si aici nu mai este loc de interpretare, de presupunere, de a ne da cu parerea, sa facem comparatie, sa aducem alte texte, atât de clar, atât de evident vorbeste Domnul Christos in Evanghelia lui Marcu 16.16:

„Cel ce va crede si se va boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi.”

Trebuie intâi sa crezi!

Si mi-am pus intrebarea. Ce este botezul? Botezul este o marturie publica, este un act de ascultare, este o promisiune de a-L urma pe Christos. Cat? Toata viata!

Este nu numai un act de ascultare, este si o cooperare, este o identificare cu Christos.

Si am constatat deindata ca acele botezuri pe care le-am practicat eu, sunt invalide. Eu savârsisem deja sute, de ordinul miilor de botezuri la noi nascuti! Si am constatat ca acele botezuri ale noilor nascuti nu au un fundament, nu au o temelie biblica, pentru ca sunt facute in afara Sfintelor Scripturi!

Acei noi nascuti nu au constientizat actul botezului. Nu l-au cerut ei. Nu au ramas credinciosi lui Christos. Ei nu sunt ucenici ai lui Christos. Ei nu se identifica cu Christos. Ei nu asculta de Christos.

Apoi in planul de slujire liturgical …

VA URMA !!!

Puteti vedea:  Zorii    Ep. 1   Ep.2   Ep.4

SEMINAR DESPRE CONSTIINTA

On By nelursIn Bible, Christian Perspective, Culture, literatureLeave a comment

Constiinta este busola omului

Vincent Van Gogh

Cugetari si aforisme despre constiinta



Desteptarea constiintei e maretia sufletului. (Victor Hugo)

 Constiinta este ceea ce sufera atunci când celalalte parti ale tale se simt atât de bine. Steven Wright

 Constiinta este ochiul lui Dumnezeu în sufletele noastre. (Sfantul Cadoc)

 Cel ce cauta fericirea altundeva decât în propria constiinta e ca melcul care umbla pentru a-si gasi casa. (Constantio Virgil)

Ironia e un excitant pretios: mai curând decât o învinuire, ne sileste sa ne facem examenul de constiinta. (Georges Duhamel)

[pullquote]Când Neamurile, macar ca n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, îsi sunt singuri lege; si ei dovedesc ca lucrarea Legii este scrisa  în inimile lor; fiindca despre lucrarea aceasta marturiseste cugetul lor si gândurile lor, care sau se învinovatesc sau se dezvinovatesc între ele.

Biblia, Epistola catre romani[/pullquote]

 Este liber cu adevarat omul al carui sef este propria constiinta! (Elena Stan)

 Justitia care judeca dupa “ordin” si nu dupa constiinta, nu exista. (Corneliu Zelea Codreanu, în Însemnari de la Jilava)

 Constiinta este îngerul lui Dumnezeu care îl pazeste pe om. (Paisie Olaru)

 Tribunalul acesta pe care omul îl simte în el este constiinta. (Immanuel Kant)

 Totul începe prin constiinta si nimic nu are valoare decât prin ea. (Albert Camus)

 Numai Mântuitorul a stiut ca destinul nostru era de a fi singuri — si de aceea mântuirea lui vine prin constiinta, si nu prin turma. (Constantin Noica, 1934)

Constiinta este radacina curajului adevarat; daca un om este curajos, el îsi asculta constiinta. (James Freeman Clarke)

 Constiinta este oglinda sufletelor noastre, care înfatiseaza greselile din vietile noastre în forma lor completa. (George Bancroft)

 Alcatuind pe om, dintru început, Dumnezeu a asezat în el legea fireasca. Ce este aceea lege fireasca? Dumnezeu ne-a înzestrat cu constiinta; a facut asa, fara sa ne învete sa avem cunoasterea a ceea ce-i bine si a ceea ce este rau. N-avem nevoie sa învatam ca destrabalarea este o stricaciune si cumpatarea o virtute. (Ioan Gura de Aur)

 Constiinta este una din formele ascetismului. (Friedrich Nietzsche, Antihristul)

 Constiinta – o cetate asezata “în calea tuturor rautatilor”. (Vasile Ghica)

 Constiinta e o carte naturala. Cel ce o citeste cu fapta face experienta ajutorului dumnezeiesc. (Marcu Ascetul)

 Constiinta este lucrul cel mai dumnezeiesc din noi. (Oscar Wilde)

 Costiinta este camera ascunsa a conditiei umane. (Costel Zagan)

 Constiinta – lumina inteligentei pentru a distinge binele de rau. (Confucius)

 Constiinta este vocea interioara care ne avertizeaza ca cineva se uita. (H.L. Mencken)

 Constiinta: Notiune-alunecoasa, Mai labila decât toate, Care are greutate, Doar atunci când te apasa. (Vasile Tacu)

Constiinta este busola omului. (Vincent Van Gogh)

Constiinta este zeu pentru toti muritorii. (Menandru)

Atunci când îti încalci principiile simti nevoia sa te justifici. Daca ai constiinta, o faci fata de tine. Daca n-ai constiinta, e mai simplu: te justifici doar în fata altora.(Emil Dogaru, Oscilograful nocturn,6 iunie 2008)

La început, când eram baietandru, am avut si eu constiinta. Ca sa traiesc, am aruncat într-o zi o halca de constiinta, în alta zi alta halca, pâna când, tot hartanindu-mi constiinta si aruncând halci din ea, ca sa traiesc, m-am pomenit ca nu o mai am. (Zaharia Stancu, Jocul cu moartea)

Nu exista nimic mai silnic decât o constiinta care te acuza si nimic mai îndraznet decât o constiinta care te apara. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

De cele mai multe ori atentia si recunostinta ma fac fericit. Sa intru într-o stare de recunostinta fata de ce mi s-a întâmplat si mi se întâmpla, transforma orice situatie în bucurie. Este o chestiune de constiinta. În acelasi timp însa as vrea sa fiu fericit dincolo de constiinta, sa fiu fericit de undeva de unde nici eu sa nu stiu. Sa fiu pur si simplu fericit. (Claudiu Bleont)

În afara de constiinta, totul e bestialitate. (Camil Petrescu,Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi)

O constiinta încarcata este un dusman permanent. (proverb indian)

Constiinta, chin tacut al sufletului! (Publilius Syrus)

Mi-am încercat noua constiinta. Ma cam strânge. (Valeriu Butulescu)

Când ai pierdut razboiul cu propria constiinta, ai câstigat. (proverb romanesc)

Stiinta fara constiinta este ruina sufletului. (Francois Rabelais)

Problemele de constiinta nu le rezolva medicamentele, ci pocainta. (Anonim)

În chestiuni de constiinta, legea majoritatii nu-si are locul. (Mahatma Gandhi)

Sfântul numeste sufletul constiinta. (Cuviosul Agaton)

O constiinta împacata nu tine seama de minciunile zvonului. (Ovidius)

Morala e o stare de tensiune impusa de constiinta. (Marius Ghilezan, în Hotia la români, 2008)

Adevarata iubire este o stare de constiinta. (Omraam Mikhael Aivanhov)

Multi oameni încurca lipsa de memorie cu o constiinta curata. (Doug Lars)

O constiinta curata valoreza mai mult decât orice suma de bani. (proverb filipinez)

O stare de constiinta are o existenta absoluta, definitiva, imuabila. (H. Wallon)

Carturarii nostri au dovedit ca e mai usor sa ai stiinta, decât constiinta. (Valeriu Butulescu, din Noroi aurifer)

Medicina înseamna stiinta si constiinta încalzita de iubire de oameni. (Anonim)

Fara constiinta se poate trai, si chiar foarte bine. (Zaharia Stancu, în Jocul cu moartea)

O constiinta încarcata are drept urmare o viata destramata. (Victor Hugo)

Am mustrari de constiinta. Adica, dusmanul interior nu doarme. (Aleksandar Baljak)

Constiinta – o cetate asezata “în calea tuturor rautatilor”. (Vasile Ghica)

O constiinta rea este adesea în siguranta, dar niciodata linistita. (Publilius Syrus)

Luciditatea este punctul de întâlnire dintre constiinta si senzualitate. (Norman Mailer, în Cei goi si cei morti -1948)

Integritatea este lumina care straluceste dintr-o constiinta disciplinata. (James E. Faust)

Prin credinta omul îsi asculta propria constiinta. (Mihai Enachi)

Omul care nu apeleaza la constiinta, ramâne doar un animal.(Mihai Enachi)

Instinctul este inteligenta incapabila de constiinta de sine. (John Sterling)

Adevar: arma indreptata de filozofi împotriva oamenilor cu constiinta. (Victor Rechitian)

Unicul tiran în lume pe care l-as putea accepta este propria mea constiinta.(Mahatma Gandhi)

Mustrarile de constiinta sunt proportionale cu perceperea reala a greselilor facute. (Valeria Mahok)

Prieteni buni, carti bune si o constiinta adormita: aceasta este viata ideala.(Mark Twain)

Constiinta e tot mai rara. Nu oricine îsi poate permite luxul unui examen de constiinta. (Valeriu Butulescu, din Noroi aurifer)

Omul politic renunta la constiinta; singuraticul, la actiune. Unul traieste uitarea (si asta e politica); celalalt o cauta (si asta-i singuratatea). (Emil Cioran, în Amurgul gândurilor)

Banul ramâne cel mai bun detergent. Spala orice constiinta, curata orice mâna. (piesa de teatru, personajul Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu)

Întotdeauna mi-am planuit viata astfel încât sa mor cu trei sute de mii de mustrari de constiinta si cu nici un regret. (Fabrizio De Andre)

De câte ori libertatea se întâmpla într-o constiinta, din interior ea se simte ca libertate, iar din exterior ca iubire. (Osho, în Revolutia interioara)

Suferinta si durerea sunt întotdeauna obligatorii pentru o constiinta larga si o inima profunda. Dupa mine, oamenii cu adevarat mari încearca o mare tristete pe pamânt… (Dostoievski, în Crima si pedeapsa,1866)

Constiinta si reputatia merg mâna în mâna: de obicei, un om cu o constiinta curata are un nume bun. (Anonim)

Cea mai coplesitoare forta majora sub presiunea careia suntem uneori constrânsi sa lucram, este propria noastra constiinta. (Lucian Blaga)

Treziti-va, treziti-va din nebanuitul vostru somn hipnotic la constiinta si constienta… (George Ivanovitch Gurdjieff)

Eroismul este puterea de a ne învinge pe noi însine pentru a face sa triumfe valorile ideale dictate de propria noastra constiinta. (Ion Gavanescu)

Viata omului se zbate între pacate si remuscari. Ar trebui ca el sa nu aiba pacate sau sa nu aiba constiinta. (Vasile Bancila)

Sunt sapte rele în lume: 1. cunostinta fara caracter; 2. bogatie fara munca; 3. placere fara constiinta; 4. negot fara moralitate; 5. stiinta fara omenie; 6. politica fara principii si 7. închinare fara predare. (Mahatma Gandhi)

Prezentul este acel moment din afara timpului care uneste trecutul cu viitorul. În acest prezent pot face apel la constiinta pentru ca momentul sa devina real. Trecutul si viitorul sunt însa iluzii. (Lev Tolstoi)

Nu poti sa-l iubesti pe Dumnezeu si în acelasi timp sa fii rau cu oamenii din jurul tau. Nu poti sa-L iubesti si totusi în inima ta sa mai existe ura. Modul în care te comporti cu ceilati reflecta starea ta de constiinta si conditionarile tale. (Paramahansa Yogananda)

Lumea are frica de ceva tainuit-în ultima analiza, se teme de constiinta proprie! Aceasta constiinta ne spune ca omenirea nu poate fi mântuita decât printr-o singura frica: frica de Dumnezeu. Nu armele vor izbavi lumea, ci constiintele înarmate cu dreptatea! (Arhimandrit Policarp Morusca, Omenirea în fata crucii- 1929)

Nu sunt judecati de constiinta cei care au ajuns în culmea virtutii si cei care au ajuns în culmea pacatului. (Talasie Libianul)

Zorii desteptarii constiintei

On By nelursIn Bible, Christian PerspectiveLeave a comment

 

Desteptarea constiintei e maretia sufletului



In acest secol al erei de informare si comunicare prin internet, iPhone si alte telefoane inteligente, conceptul de constiinta, mai mult ca oricând si-a pierdut sensul pentru multi, iar altii par sa nu-l fi cunoscut niciodata!

[pullquote]

Desteptarea constiintei e maretia sufletului.

Victor Hugo

[/pullquote]

Constiinta e o forma de reflectare psihica a realitatii, proprie oamenilor, ca produs al activitatii creierului uman si e totodata si cea mai înalta forma de reflectare a realitatii obiective.

Constiinta reflecta capacitatea omului de a întelege diferite stari si fenomene. Ea da si masura simtului de raspundere si a capacitatii de a cugeta, a capacitatii de intelegere si traire morala, a capacitatii de autocontrol si de autoapreciere din punct de vedere moral al actunilor savârsite. Constiinta are capacitatea de mustrare a propriului eu, a trezirii sentimentului de parere de rau, de remuscare. Si tocmai lipsa constiintei, da masura lipsei de scrupule a unui om.

[pullquote]

Omul drept nu asculta decât glasul constiintei sale si nu cauta pentru faptele sale justificare in parerile altora.

Autor necunoscut

[/pullquote]

Constiinta ii da libertate omului si dreptul de a se bucura intr-o deplina libertate în ceea ce priveste convingerile sale religioase sau filozofice.

Vom scrie in câteva din articolele viitoare despre trezirea constiintei unor preoti români. Vom vedea ce declara domniile lor ca a determinat aceasta desteptare a constiintei lor.

Le vom afla propria marturie de credinta (binecunoscuta in cercul oamenilor evanghelici, inregistrata video/audio) si vom descoperi treptat ce anume le-a apasat constiinta de n-au mai putut sa pastreze tacerea, ce anume le-a schimbat destinul si confuzia in care au trait decenii la rând.

Dintre preotii vechiului regim comunist, unii dintrei ei marturisesc ca in acel timp, colaborarea preotilor parohi ale marilor orase cu Ministerul de interne si cu celebra Directie a 5-a era ceva foarte obisnuit.

[pullquote]

„Cine ne va lecui de nelinistile ce ne rod ?”

Amarele nelinisti – Charles Baudelaire

[/pullquote]

Sunt totusi marturii izolate in marea masa de preoti ortodocsi, doar un procent redus dintre ei având mustrari de constiinta, care i-a determinat la o schimbare de macaz frontala, in alegerea unui alt drum al credintei in Mântuitorul Iisus Cristos. Si anume, pe calea cea vie deschisa de Insusi  trupul Domnului rastignit pe Crucea Golgotei, când perdeaua a doua (unde intra pâna atunci doar Marele Preot) s-a rupt de sus pâna jos, moment in care s-a eliberat accesul omului direct la Dumnezeu Tatal (Evanghelia dupa  Matei, 27:51; Epistola catre Evrei, cap.8).

Cum si când se  intâmpla  trezirea constiintei?

Imparatul David are la un moment dat al vietii lui un proces puternic de mustrare de constiinta (Biblia Ortodoxa, 2 Regi, 11-12 si Psalmul 31).

Insa si David a avut constiinta in adormire. Desi comisese pacate foarte grave, el se comporta ca si cum nu s-a intâmplat nimic grav. Probabil si-a si-a cocolosit constiinta, spunându-si ca el e imparat, ca e prieten cu marele preot si cu prorocii Domnului.

[pullquote] Prieteni buni, carti bune si o constiinta adormita: aceasta este viata ideala!

Mark Twain [/pullquote]

Ori David comisese o curvie mare pacatuind cu Batseba, sotia lui Urie, in timp ce sotul ei era plecat la razboi, iar mai apoi, ca imparat concepe un plan sa-si ucida „ rivalul” (sursa apasarii directe pe constiinta lui), impingandu-l pe Urie, strategic, in linia intâi de lupta.

Dar David traia in continuare ca si cum nu s-ar fi intâmplat nimic! Asta pâna ce a venit la el prorocul Natan indemnat de Dumnezeu. Acesta i-a spus o poveste in alti termeni, cu alte personaje, si David da verdictul, omul acela se face vinovat de o mare miselie! Atunci Natan ii face de cunoscut ca tocmai el procedase asa, el e vinovatul si e vrednic de pedeapsa lui Dumnezeu.

David a prins din zbor lumina divina si indata constiinta i s-a reaprins, cântarul si cumpana dreapta l-a facut sa recunoasca toata mârsavia sa.

Atunci David se prosterne la picioarele lui Dumnezeu recunoscând ca de fapt impotriva lui Dumnezeu si a Cuvântului Sfânt a gresit, si cere staruitor iertare Domnului. Asa se face ca prin penita lui David, Dumnezeu ne-a lasat ca mostenire pretiosi psalmi in care gasim marturia si pocainta sa!

Cuvântul Sfintelor Scripturi este un indreptar si o lumina pe cararea vietii.

PSALMUL 32 (Psalmul 31- BIBLIA ORTODOXA)

Un psalm al lui David

Ferice de cel cu faradelegea iertata si de cel cu pacatul acoperit!

Ferice de omul caruia nu-i tine în seama Domnul nelegiuirea si în duhul caruia nu este viclenie!

Câta vreme am tacut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.

Caci zi si noapte mâna Ta apasa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usuca pamântul de seceta verii.

Atunci  Ti-am marturisit pacatul meu si nu mi-am ascuns faradelegea. Am zis: „Îmi voi marturisi Domnului faradelegile!” Si Tu ai iertat vina pacatului meu.

De aceea orice om evlavios sa se roage Tie la vreme potrivita! Si, chiar de s-ar varsa ape mari, pe el nu-l vor atinge deloc.

Tu esti ocrotirea mea, Tu ma scoti din necaz, Tu ma înconjori cu cântari de izbavire.

„Eu – zice Domnul – te voi învata si-ti voi arata calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfatui si voi avea privirea îndreptata asupra ta.”

Nu fiti ca un cal sau ca un catâr fara pricepere, pe care-i strunesti cu un frâu si o zabala cu care-i legi, ca sa nu se apropie de tine.

De multe dureri are parte cel rau, dar cel ce se încrede în Domnul este înconjurat cu îndurarea Lui.

Neprihanitilor, bucurati-va în Domnul si înveseliti-va! Scoateti strigate de bucurie, toti cei cu inima fara prihana!


Pentru completarea starii de pocainta, necesara inaintea lui Dumnezeu, e bine a  se citi si Psalmul 50 (Biblia Ortodoxa).

Doamne, ajuta!

Aleluia! Amin.

 

Este ceasul sa va treziti în sfârsit din somn

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

Crestinii si somnul ratiunii 

George Danciu

Este usor,  neproductiv si necrestinesc, doar sa vorbesti despre iubire, despre dragostea fata de Dumnezeu si despre iubirea de oameni si sa nu aplici in practica vietii invatatura propovaduita.

[pullquote] Deci fiindca suntem socotiti neprihaniti, prin credinta, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. Lui Îi datoram faptul ca, prin credinta, am intrat în aceasta stare de har în care suntem; si ne bucuram în nadejdea slavei lui Dumnezeu. Ba mai mult, ne bucuram chiar si în necazurile noastre; caci stim ca necazul aduce rabdare, rabdarea aduce biruinta în încercare, iar biruinta aceasta aduce nadejdea. Însa nadejdea aceasta nu însala, pentru ca dragostea lui Dumnezeu a fost turnata în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat.”

Epistola catre Romani, 5:1-5 [/pullquote]

 

A vorbi numai despre iubire, nu e altceva decat demagogie si nu ajuta cu nimic pe cei  aflati in  lipsuri. Ma refer la acele  cazuri  in care nu doar  inimile le sunt  frante,  ci se gasesc in fel de fel de nevoi materiale, iar dupa vorbe, ei se asteapta  si doresc sa vina si faptele!

Deci,  unde e ea, iubirea, dragostea ta?

Apostolul Pavel ne clarifica  teologic problema, printr-o singura fraza:

„Însa nadejdea aceasta nu însala, pentru ca dragostea lui Dumnezeu a fost turnata în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat.” (Epistola catre Romani, 5.5).

 

Daca avem credinta (in Dumnezeu) si daca avem Duhul Sfânt,  Dumnezeu ne va turna in inimi dragostea Sa. Fara credinta si fara Duhul Sfânt, nu vom avea dragostea de care avem nevoie in relatia cu semenii si cu Dumnezeu.

 

Credinta fara fapte este moarta. Ce e mort, e bun la ceva? Credinta si faptele lucreaza impreuna. Daca avem credinta, daca suntem legati ca o ancora de Dumnezeu, Duhul Sfânt ne toarna in inimi dragostea lui Dumnezeu. Atunci avem o dragoste autentica, jertfitoare. Ca a lui Dumnezeu, caruia i-a pasat foarte mult de conditia umana. Nu doar prin vorbe, ci Si-a acoperit Cuvântul prin fapte. L-a dat pe singurul Sau fiu, Isus Cristos, sa fie rastignit pe Cruce, pentru a ne rascumpara viata. A platit El ceea ce noi nu puteam plati. Ne-a ridicat din starea de neputinta si pacat. Asteapta sa facem si noi acelasi lucru fata de semenii nostri care au nevoie de o mâna de ajutor. De mâna mea si de mâna ta!

[pullquote] „Dragostea nu face rau aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii. Si aceasta cu atât mai mult, cu cât stiti în ce împrejurari ne aflam: este ceasul sa va treziti în sfârsit din somn; caci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut. Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Sa ne dezbracam, dar, de faptele întunericului si sa ne îmbracam cu armele luminii. Sa traim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri si în betii; nu în curvii si în fapte de rusine; nu în certuri si în pizma; ci îmbracati-va în Domnul Isus Hristos si nu purtati grija de firea pamânteasca, pentru ca sa-i treziti poftele.”

Epistola catre Romani, 13:10-14 [/pullquote]

 

Când ne uitam cu bagare de seama, vedem cum Dumnezeu face ca intreaga natura sa fie plina de frumuseti si de resurse tocmai bune si folositoare omului. El face sa rodeasca pamântul si sa avem hambare si mese imbelsugate. Doar bunatatea si purtarea Sa de grija ne ofera atâtea oportunitati de-a ne bucura si a nu duce lipsa (de nimic?!).

Dar sa observam ceva. Atunci când nu traim cu evlavie si cu dragoste de frati si de oameni, suntem intr-o stare de adormire si de somnolenta spirituala. Suntem morti, intr-o stare de betie (curvie) iubind pacatul si egoismul, tindem a fi morti fata de Dumnezeu. Si, dimpotriva, suntem vii fata de pacat si lumea decazuta, satanica.

Atunci noi traim poftele firii, ale carnii trupului in care salasluieste sufletul nostru. Ceea ce este vesnic, este pus intr-un trup „trecator”. Dar trupul nostru are poftele si dorintele lui, care sunt in razboi deschis cu sufletul si cu Duhul lui Dumnezeu pus de El in om. Se autoexclud unul pe celalalt. Ce vrei sa sporeasca in tine, poftele firii (carnii) sau Duhul Sfânt?

Care sunt de fapt trairile si aspiratiile noastre?

In celebra Predica de pe Munte – Domnul Isus a zis ucenicilor Sai: „Cautati mai întâi Împaratia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Evanghelia dupa Matei, 6.33).

 

Vedeti, apostolul Pavel care a invatat cu marele gânditor al secolului in care a trait,Gamaliel, si fiind indrumat si inspirat de insusi Dumnezeu, celor din Roma le spune foarte clar si apasat sa nu mai poarte grija firii pamântesti, pentru ca sa nu-i trezeasca poftele:

[pullquote] „Nimeni nu poate sluji la doi stapâni. Caci sau va urî pe unul si va iubi pe celalalt; sau va tine la unul si va nesocoti pe celalalt; nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona. De aceea va spun: nu va îngrijorati de viata voastra, gândindu-va ce veti mânca sau ce veti bea; nici de trupul vostru, gândindu-va cu ce va veti îmbraca. Oare nu este viata mai mult decât hrana, si trupul mai mult decât îmbracamintea? Uitati-va la pasarile cerului: ele nici nu seamana, nici nu secera si nici nu strâng nimic în grânare; si totusi Tatal vostru cel ceresc le hraneste. Oare nu sunteti voi cu mult mai de pret decât ele? Si apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate sa adauge macar un cot la înaltimea lui? Si de ce va îngrijorati de îmbracaminte? Uitati-va cu bagare de seama cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu tes; totusi va spun ca nici chiar Solomon, în toata slava lui, nu s-a îmbracat ca unul din ei. Asa ca, daca astfel îmbraca Dumnezeu iarba de pe câmp, care astazi este, dar mâine va fi aruncata în cuptor, nu va va îmbraca El cu mult mai mult pe voi, putin credinciosilor? Nu va îngrijorati, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbraca?” Fiindca toate aceste lucruri Neamurile le cauta. Tatal vostru cel ceresc stie ca aveti trebuinta de ele. Cautati mai întâi Împaratia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu va îngrijorati, dar, de ziua de mâine; caci ziua de mâine se va îngrijora de ea însasi. Ajunge zilei necazul ei.”

Evanghelia dupa Matei, 6:24-34 [/pullquote]

„Sa traim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri si în betii; nu în curvii si în fapte de rusine; nu în certuri si în pizma; ci îmbracati-va în Domnul Isus Hristos si nu purtati grija de firea pamânteasca, pentru ca sa-i treziti poftele.”

 

Dar constatam ca, dipotriva, oamenii traiesc tocmai de dos. Multi iubesc chefurile, betia, curviile si faptele de rusine. Ba inca si practica si sunt angrenati adesea in certuri si in pizma.

 

Omul zilelor noastre este tot mai plin de sine, de mândrie, dorind  tot mai mult afirmarea eului. El cauta sa-si astâmpere dorintele firii, face sport pentru intretinerea corpului, fitnes,  se imbrace cât mai special, adopta coafuri chiar nastrusnice si mult prea indraznete si astfel da frâu liber dorintelor firii. Isi trezesste tot mai mult poftele firii si le intretine la fel cum intetesti un foc care, in final, le va arde propriul suflet!

 

Ce sa mai vorbim de imbuibarea cu mâncaruri scumpe si alese!

Asta, in timp se in Africa mor zilnic sute si mii de copii, tineri, adulti si batrâni din cauza secetei si a saraciei. Jumatate din populatia planetei, peste 3 miliarde de oameni traiesc cu 2 $ /luna. Iar noi, cei din cealalta parte a planetei, cu o viata in care nu ducem lipsa de nimic material, decât de Dumnezeu si de Duhul Sfânt si de trairea in dragoste!

 

Ce vedem in fiecare zi?

Omul este inclinat din fire sa nu asculte de invatatura si dorinta lui Dumnezeu. Si deseori, prin ceea ce face si intreprinde, sporeste poftele carnii. Trezeste poftele sale pacatoase, dar si ale altora, prin felul cum se imbraca si cum traieste. Si, ceea ce si mai grav, prin ceea ce priveste. Filmele si emisiunile TV, dar si informatiile  si   imaginile websit-urilor care creeaza dependenta si indepartarea de Dumnezeu, prin problematica si starile acestora care, in majoritatea lor,  nu sunt educative, ci de-a dreptul nocive.

 

Ochii nostri,  nu numai ca vad lucruri care trezesc firea si poftele carnii, dar si cauta sa vada imagini nepotrivite care sa satisfaca acele pofte. Poftele, in loc sa scada, cresc tot mai mult! Asadar, trebuie sa o rupem cu pagânatatea si cu poftele lumesti (conform cu invatatura data de apostolul Pavel in  Epistola  catre Tit).  A rupe inseamna, intrerupere totala, nu doar reducere.

 

Si totul se deruleaza in aceasta trista directie din cauza neascultarii oamenilor de Dumnezeu, de El care doreste binele  fiecaruia si vrea sa nu suferim, sa ocolim acele lucruri si imagini care nu ne aduc, in final, decât durere, neimplinire, moarte spirituala, si, adesea, fizica, dupa cum citim in presa tot mai des. E si cazul preluat din The Sun de cotidianul online Gândul.

Este vorba despre moartea socanta a unui tânar de numai 20 de ani, Chris Staniforth, dependent de jocurile pe televizor, mai exact de jocul Halo. Tânarul  obisnuia sa stea nemiscat 12 ore pe zi jucându-se pe televizor.

 

Dumnezeu insa, ca un Tata bun ce e,  ne sfatuieste: „Sa ne dezbracam, dar, de faptele întunericului si sa ne îmbracam cu armele luminii.” Sa nu mai facem acele fapte de care trebuie sa ne fie rusine, doar pomenindu-le, nici vorba sa le si comitem, dimpotriva, sa ne imbracam cu armele luminii: sa fim plini de Cuvântul lui Dumnezeu, de Duhul Sfânt si de roadele Sale si sa traim in curatie de inima.

 [pullquote] „Dumnezeiasca Lui putere ne-a daruit tot ce priveste viata si evlavia, prin cunoasterea Celui ce ne-a chemat prin slava si puterea Lui, prin care El ne-a dat fagaduintele Lui nespus de mari si scumpe, ca prin ele sa va faceti partasi firii dumnezeiesti, dupa ce ati fugit de stricaciunea care este în lume prin pofte. De aceea, dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra fapta; cu fapta, cunostinta; cu cunostinta, înfrânarea; cu înfrânarea, rabdarea; cu rabdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de frati; cu dragostea de frati, iubirea de oameni.”

A doua Epistola a Apostolului Petru: 2 Petru, 1:7-10 [/pullquote]

Sa ne purtam cu dragoste fata de cei aflati in nevoi, pentru ca daca avem ce imbraca si ce mânca, ne va fi de ajuns. Ori omul se ingrijoreaza de ziua de mâine si se gândeste cum sa-si sporeasca rezervele „strategice.”

Sa nu purtam mereu grija eul nostru, ca el sa fie cât mai sus, cât mai satisfacut, trezindu-i poftele, ci sa ne uitam si la binele altora (sa plângem cu cei ce plâng si sa ne bucuram cu cei ce se bucura). Spune Scriptura ca e mai ferice sa dai decât sa primesti. Sa unim credinta noastra cu faptele, iar cunostinta, cu înfrânarea.

Sa ne infrânam atunci când avem cunostinta ca un lucru sau un obicei nu este bun. Apostolul Pavel se purta aspru cu trupul sau si s-a deprins, prin lupta cu sine si infrânare personala, sa fie multumit in orice stare  („Ci ma port aspru cu trupul meu si-l tin în stapânire, ca nu cumva, dupa ce am propovaduit altora, eu însumi sa fiu lepadat.” – 1 Corinteni, 9:27) .

Crestinismul a intrat intr-o atitudine defensiva.

Crestinul pare ca a uitat ca are chemarea si datoria de a cuceri lumea pentru Christos.

Richard Wurmbrand spunea de cineva ca avea un fel de credinta care se lua ca si gripa si de catre altii!

Credinta noastra ar trebui sa se manifeste cu putere, si sa se vada in cine ne-am pus increderea, sa devina molipsitoare pentru altii.

Sa-L prezentam cu grija si in mod real pe Domnul Vietii, printr-o traire evlavioasa, traind cu cumpatare si in temere de Dumnezeu, si având o dragoste neprefacuta fata de oameni, simtind cu cel aflat in lipsuri si nevoi, prin fapte concrete ale dragostei.

 

Sa ne lepadam de faptele intunerecului cu poftele ei si sa facem acele fapte ale luminii (calcând pe urmele si faptele lui Isus) si sa avem in practica vietii roadele Duhului Sfânt (dragostea, bunatatea, pacea, bucuria, credinciosia, infrânarea poftelor).

 

Sa-L laudam, sa-I preamarim Numele Domnului prin ceea ce facem cu vorba si cu fapta si cu adevarul! In orice ocazie, adica in tot ceea ce facem cu vorba sau cu fapta! Doamne ajuta!

Sa ne falim cu Numele Lui, care nu lipseste nici intr-o nevoie când striga un nenorocit catre El, din toata inima si cu credinta.

 

Acum,  sa ne intrebam constiinta si sa decidem ce vrem sa facem:

 

 Urmez calea si invatatura crestina a Domnului Isus?     Slava Domnului!


Sau aleg  sa implinesc poftele firii care ma vor lasa in continuare intr-un somn   spiritual, iar in final vesnicia o voi petrece departe de fata lui Dumnezeu?    Doamne fereste!

 

Sunt treaz sau dorm?

 

 

 

Idolii secolului XXI

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

Informarea si comunicarea computerizata

 

Computerul si smartfonul, idolii secolului 21

 

Ana Tatar-Andras

 

Studiind cu aplecare si folos  Biblia, cea mai importanta carte, Dumnezeu, prin tiparul Sau de gândire imprimat Sfintelor Scripturi,  ne dezvaluie care sunt  noii  idoli care pun stapânire pe om in  societatea actuala.

[pullquote]

„Opriti-va si sa stiti ca Eu sunt Dumnezeu. Eu stapânesc peste neamuri, Eu stapânesc peste pamânt.”

BIBLIA, Psalm 46:10

[/pullquote]

 

 

Unii, deosebiti de puternici, vin pe calea noii paradigme tehnologice din comunicare (computer, internet, iPhone si alte telefoane inteligente, tehnologia multimedia s.a.). Sa nu ma întelegeti gresit, eu ma bucur de multitudinea cailor de informare aflate la indemâna noastra, de bogatia posibilitatilor diverse si rapide de comunicare, ceea ce este intr-adevar extraordinar. Totusi, aceste aparate au ajuns o cursa mult prea periculoasa pentru viata noastra, pentru viata de familie si pentru societate. Un iPhone poate fi un idol.

[pullquote]

„Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele. Si Eu voi ruga pe Tatal, si El va va da un alt Mângâietor, care sa ramâna cu voi în veac; si anume Duhul adevarului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru ca nu-L vede si nu-L cunoaste; dar voi Îl cunoasteti, caci ramâne cu voi si va fi în voi. Drept raspuns, Isus i-a zis: „Daca Ma iubeste cineva, va pazi Cuvântul Meu, si Tatal Meu îl va iubi. Noi vom veni la el si vom locui împreuna cu el. (…) Mai am sa va spun multe lucruri, dar acum nu le puteti purta. Când va veni Mângâietorul, Duhul adevarului, are sa va calauzeasca în tot adevarul; caci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit si va va descoperi lucrurile viitoare. El Ma va proslavi, pentru ca va lua din ce este al Meu si va va descoperi.”

BIBLIA, Evanghelia dupa Ioan, cap.14.15-16;23 si cap.16.12-14

[/pullquote]

Cum se intâmpla asta?

Dumnezeu L-a creat pe om sa fie in partasie cu El Insusi (prin Duhul Sfânt si rugaciune), intr-o relatie permanenta, zi si noapte, evident când suntem treji si nu avem alte preocupari care sa impiedice aceasta relatie.

Apoi, suntem creati sa fim in comunicare unii cu altii, in mod direct, verbal, iar ca o exceptie sa folosim metodele moderne care, neasteptat, au luat tot mai mult locul traditiilor sanatoase de comunicare.

 

Ori, petrecând timp indelungat pe computer, acasa si la serviciu, si, mai nou, având in mâna (nici doar in buzunar sau geanta) un aparat de ultima generatie, un iPhone, nici nu mai avem când sa intretinem acele conversatii care sa transmita limbajul (logosul) si caldura corpului nostru!

 

Ce sa mai spunem de tragedia care are loc in familiile crestine?

Crestinatatea isi are izvorul si puterea de traire in relatia credinciosilor cu Dumnezeu, dar se desavârseste prin realizarea relatiilor de comunicare si traire unii cu altii, in cât mai buna armonie.

 

Familiile crestine de astazi se gasesc în mare criza în ceea ce priveste comunicarea (sot-sotie, parinti-copii-bunici). Aceasta idolatrie, dependenta si acceptare a acestor aparate informatizate inaintea relatiilor de familie, îi izoleaza si-i indeparteaza pe membii familiei care nu de putine ori si locuiesc sub acelasi acoperis. Au încetat conversatiile din familie la micul dejun sau la cina. Parintii dintr-o camera scriu mesaje pe telefon copiilor din alta camera. Baietii se joaca pe internet si fetele pe Facebook.

Am ajuns sa renuntam la multe in viata, dar nu renuntam la dependenta de informatica (carora le acordam un timp imortant si indelung, aproape permanent), urmarirea si filtrarea multor informatii din emisiunile media, de o gama vasta si mult diversificata, in plasa carora este cu neputinta sa nu cazi, in dauna iubirii si partasiei pe care trebuie s-o acordam familiei si societatii.

 

Ce pot face parintii?

Putem si trebuie sa incepem sa petrecem timp împreuna la masa discutând fara sa avem aparate elecronice cu noi? Acest lucru poate împiedica si alte apucaturi grave ca bautura si drogurile.

Trebuie sa fim responsabili  si sa incepem învatarea legilor lui Dumnezeu împreuna cu familia noastra (Deuteronom 6:1-8).

Sa ne grabim sa cumparam copilului ultima aparitie a unui telefon sau joc electronic? Daca avem mai multi copii, putem cumpara numai un joc si sa îi învatam sa fie generosi unii cu altii.

Planuim timp cu familia pentru citirea cartilor, pentru jocuri sau alte activitati?

Petrecem timp in natura bucurându-ne de creatia lui Dumnezeu?

Punem toate obiectele electronice din casa la vedere, nu ascunse prin dormitoarele copiilor, mai ales în timpul noptii? Copilul trebuie sa stie ca este dator sa dea socoteala de ceea ce face?

Facem reguli în ceea ce priveste timpul pe care copilul îl petrece pe telefon sau internet în fiecare zi?

Alegem pentru copil un timp special cu Tatal-Dumnezeu, când el va avea cea mai speciala legatura, cea mai importanta conectie prin citirea Cuvântului si prin rugaciune?

[pullquote]

„Cât despre voi, ungerea pe care ati primit-o de la El ramâne în voi si n-aveti trebuinta sa va învete cineva; ci, dupa cum ungerea Lui va învata despre toate lucrurile si este adevarata, si nu este o minciuna, ramâneti în El, dupa cum v-a învatat ea.”

Intâia Epistola a Apostolului Ioan, 1 Ioan, 2.27

[/pullquote]

Cel mai important model în casa, în ceea ce priveste paradigma comunicarii-informarii vei fi tu (mama, tata, cel care e lider). Ceea ce nu vrei sa faca copilul tau sa nu faci nici tu. Pastreaza acelasi standard pe internet ca si în lumea reala. Daca esti casatorit nu te juca pe Facebook. Tine legatura cu sotul/sotia în lumea reala. Conectiile sanatoase sunt cele reale, bazate pe o conversatie si interactiune fata în fata.

 

Te rogi pentru familia ta, pentru relatiile tale, pentru conectiile tale, pentru casa ta si camerele copiilor tai?

Te rogi pentru protectia lui Dumnezeu peste casa ta când tu nu esti acasa?

Fie ca familia ta sa fie locul unde relatiile cresc si se dezvolta spre slava Domnului.

Atentie!

Oamenii investesc foarte mult în conectii cu altii: ei sunt pe internet sau iPhone mult timp, scriu si trimit mesaje, folosesc telefoanele indelung, dar o astfel de interactiune informatizata nu contribuie la dezvoltarea relatiilor bazate pe partasia crestina. Dimpotriva. Cuvântul partasie (koinonia, lb. greaca) înseamna împartasirea unei vieti noi în Cristos cu alti credinciosi prin rugaciune, dragoste, încurajare si unitate. Dumnezeu zideste bune conectii pentru copiii Lui prin poporul Lui din biserica, prin Cuvântul Lui si prin Duhul Sfânt.

Te rogi pentru biserica ta? Cum te rogi pentru zidirea ta sufleteasca?

Dumnezeu sa-ti dea o biserica unde sa traiesti ca într-o familie, dezvoltând relatii bazate pe partasia care aduce zidirea ta sufleteasca.

Deoarece petrecem mult timp pe internet:

Te rogi când te asezi pe scaun în fata computerului, te rogi pentru protectie pentru ochii tai, mâinile tale, gândurile tale, inima ta?

Te rogi pentru protectia lui Dumnezeu si control asupra timpului petrecut în lumea virtuala, lumea umbrelor, lumea imaginilor miscatoare si fara continut, lumea undelor, lumea imaginara, lumea ispitelor de tot felul ?

Sa fii conectat cu Dumnezeu în asa fel ca toate celelalte conectii sa se aseze la locul lor!

Dumnezeu ne-a dat Cuvântul, Logosul din Sfânta Scriptura-Biblia, care S-a Intrupat in Domnul Isus, nu imagini si alte inchipuiri periculoase care ne pot indeparta si ne pot denatura viata sanatoasa care doreste Dumnezeu s-a avem. Oare de ce? Pentru ca a stiut ce dezastru poate aduce imaginea. Indeosebi succedarea imaginilor virtuale.

Cât timp petreci în citirea Cuvântului scris in Evanghelie, cu familia si semenii – intr-o partasie sfânta – , în comparatie cu timpul petrecut pe telefon sau computer?

Fie Cuvântul Domnului mai pretios pentru tine decât imaginile lumii!

Aleluia! Amin.

anatatarandras.wordpress.com

MESAJUL INCEPE LA MINUTUL 51:00

Fiecare an e un dar de la Dumnezeu

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

Pentru mine nu exista moarte, exista «trecere dincolo».“

 Zoe Dumitrescu-Busulenga

Pentru mine, timpul n-a curs, nu l-am simtit. Viata mea a fost atât de activa si atât de plina încât un an în plus sau în minus nu s-a facut simtit cu efecte fizice, intelectuale sau de interes duhovnicesc evidente.

[pullquote]

Am avut întotdeauna obsesia mortii iminente. Cu fiecare an care trecea încercam sa adaug ceva la mine, la persoana interioara, caci persoana exterioara nu ma interesa. Când eram în viata publica, fiecare an însemna înca o posibilitate de a raspândi cultura, de a forma cultura, de a raspandi ceva din traseul fiintei mele.

Zoe Dumitrescu-Busulenga

[/pullquote]

Poate am evoluat din punct de vedere spiritual fara sa-mi dau seama, dar propriu-zis n-am simtit curgerea timpului. Pentru mine, acesti 84 de ani au fost un fel de dar ceresc pentru ca eu sa înteleg mai multe lucruri pe care tineretea, poate, nu le întelege iar maturitatea le ignora vrut sau nevrut. Am avut sansa sa ajung pana aici si sa privesc cu bucurie, dar si cu tristete. Vârsta asta lunga mi-a fost de folos pentru comprehensiunea unei deveniri. Ne aflam într-un moment de grava întelegere a sensului vietii. Fiecare nu priveste la cel de alaturi, nu îl intereseaza decât lucrurile materiale, iar restul este uitat.

Fiecare an care mi se dadea îl socoteam ca un dar în plus de la Dumnezeu. Socoteam în tinerete ca am sa traiesc cam 60 de ani, n-am sa ajung pâna la 70. Am avut întotdea-una obsesia mortii iminente. Cu fiecare an care trecea încercam sa adaug ceva la mine, la persoana interioara, caci persoana exterioara nu ma interesa. Când eram în viata publica, fiecare an însemna înca o posibilitate de a raspândi cultura, de a forma cultura, de a raspandi ceva din traseul fiintei mele. Astazi, copilul nu mai gaseste în cel din fata un model, o ima-gine care sa-l marcheze pentru întreaga viata. Când eram la Facultate, Iosif Sava îmi ura la televizor: «La multi ani“, iar colegii îmi faceau tot felul de placeri intelectuale. Ei bine, batrânetea mai toceste reactiile de bucurie, mai cu seama ca îti dai seama ca fiziceste slabesti. Traiesc din amintiri si încerc cât pot sa mai fac ceva. Anul trecut mi-a aparut o carte de portrete. Anul acesta îmi doresc sa fac volumul II, unde vor intra cei care nu au intrat. Batrânetea nu este o povara. Pentru mine nu exista moarte, exista «trecere dincolo».“

(Zoe Dumitrescu-Busulenga, august 2004)