Volumul de “ Dincolo de cuvânt“(confesiunea poetului, prozatorului ), având coordonator pe scriitoarea Valentina Becart, aparut la Editura ARHIP ART, Sibiu, 2012, aduna în copertile lui marturisirile a 36 de autori din toate generatiile, despre viata si opera lor. Lucrarea este o reusita încercare de a provoca sinceritatea autorilor în marturisiri despre laboratorul creatiilor lor, despre luminile si umbrele din viata, ce le-au influentat si înrâurit opera.
Citind carea aceasta, aparuta în conditii grafice si estetice deosebite, mi-am dat seama ca testele autorilor ascund un efort intelectual mult mai intens si o risipa de energie infinit mai mare decât lasa sa se vada cele 433 de pagini. În acest context mi-am adus aminte de ce spunea Emil Cioran: “Scriitorii sunt niste batrâni care nu trebuie luati în serios decât în momentele “cetatenesti” ale vietii. Universul nu merge spre formula, ci spre poezie.” Textele ne descopera autori aplecati spre minutie, constiinciozitate, probitate profesionala si responsabilitatea textului scris. Temeinicia marturisirilor are ceva din seriozitatea iluministilor, fara forma de închistare.Textele marturisitoare îmi dau convingerea ca autorii acestora sunt constienti ca în primul rând traiesc în limba româna. Scriitori cu experienta ca Ioan Barbu, Radu Botis, Valentina Becart, Floarea Carbune, Cezarina Adamescu, Vasile Popovici, Menut Maximinian, Victor Bechianu, Sorin Cerin, Dora Alina Romanescu, Ion Nalbitorul, Cristian Harnau, Nicolae Vrasmas, Victoria Fatu Nalatiu, Virgil Stan, Delia Staniloiu, Elena Paduraru, Gheorghe Raducan, Al.Florin TENE, EMIL Iliescu, Ion Vanghele, Elena Trifan, Tanase Carasca, unii membrii ai LSR si USR, stau alaturi de mai tinerii confrati Florina Dinu, Ioan Adrian Trifan, Tatiana Scurtu-Munteanu, Any Dragoianu, Cella Negoiescu, Ana Irina Iorga, Bianca Marcovici, Gheorghita Durlan, Mihaela Cristescu, Anastasia Gârneata, Lucretia Ionescu, Alexa Gavril Bâle si Madalina Donos, formând un florilegiu, sau mai precis o crestomatie a gândului luminat.
Benjamin Fundoianu spunea:”Ca sa ramâi în arta trebuie sa poti pleca de la cuvinte la viata, si nu de la viata la cuvinte“ , fapt ce ne face sa credem ca marturisirile acestor scriitori, sunt, uneori, inflamate de euforia sinceritatii si eruditiei, organizate dupa idei limpezi si coerente. Unii scriitori au îmbinat o viata întreaga literatura cu jurnalismul, altii cu pictura, fapt care a contribuit la conturarea personalitatii lor artistice.Lucian Blaga spunea, nu de putine ori ca”Un scriitor care scrie egal si bine lucruri în care crede si lucruri în care nu crede este un mestesugar, nu un scriitor.“ Fiindca omul de arta aspira la libertate în chip neconditionat, nimenea nu vrea sa stie ca avem un drept doar la libertatea pentru care ne putem lua raspunderea.
Intreprinderea Valentinei Becart este o lucrare ce va deveni instrument de lucru pentru istoricii literari, o “lada de zestre “ a spiritualitatii românesti în contextual europenizarii si globalizarii.
Ceea ce scrie Zaharia Sângeorzan în “Conversatii critice “, din care Valentina Becart extrage un pasaj, publicându-l pe ultima coperta, este un adevar pe care noul curent literar proglobmodernul, ce a venit dupa instabilul postmodernism, sesizat si botezat înca din anul 1998 în presa literara de subsemnatul, ma face sa închei cu aceste rânduri: “Exista o teama de a “demitiza “, de a înlocui “idolii “ de ieri, cu cei de azi? Nu este oare nevoie de un mai mare curaj în a recunoaste valorile de astazi, cu riscul de a tulbura apele încremenite ale ierarhiilor suporavietuind înca unor obscure inertii?”
Al.Florin Tene,
Presedintele Ligii Scriitorilor din România
În ,,Portrete din cioburi” Ligia Seman reia teme din cărţile sale precedente şi compune un roman arborescent, în două volume. Cartea sa este o analiză a eşecului şi triumfului în dragoste, o poveste despre convertirea la Dumnezeu, o istorie de familie, dar şi fresca unei lumi, a societăţii româneşti de dinainte şi după momentul Decembrie 1989. În construcţia sa, romanul “Portrete din cioburi” îmbină componente de roman creştin, roman de dragoste, de moravuri, politic, etc. Romanul poate fi privit şi drept unul intelectual.
ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Revista ARMONIA - Saltmin Media 