Confesiunea ca spovedanie în fata Mariei Sale Cititorul

b.cop.1Volumul de “ Dincolo de cuvânt“(confesiunea poetului, prozatorului ), având coordonator pe scriitoarea Valentina Becart, aparut la Editura ARHIP ART, Sibiu, 2012, aduna în copertile lui marturisirile a 36 de autori din toate generatiile, despre viata si opera lor. Lucrarea este o reusita încercare de a provoca sinceritatea autorilor în marturisiri despre laboratorul creatiilor lor, despre luminile si umbrele din viata, ce le-au influentat si înrâurit opera.

Citind carea aceasta, aparuta în conditii grafice si estetice deosebite, mi-am dat seama ca testele autorilor ascund un efort intelectual mult mai intens si o risipa de energie infinit mai mare decât lasa sa se vada cele 433 de pagini. În acest context mi-am adus aminte de ce spunea Emil Cioran: “Scriitorii sunt niste batrâni care nu trebuie luati în serios decât în momentele “cetatenesti” ale vietii. Universul nu merge spre formula, ci spre poezie.” Textele ne descopera autori aplecati spre minutie, constiinciozitate, probitate profesionala si responsabilitatea textului scris. Temeinicia marturisirilor are ceva din seriozitatea iluministilor, fara forma de închistare.Textele marturisitoare îmi dau convingerea ca autorii acestora sunt constienti ca în primul rând traiesc în limba româna. Scriitori cu experienta ca Ioan Barbu, Radu Botis, Valentina Becart, Floarea Carbune, Cezarina Adamescu, Vasile Popovici, Menut Maximinian, Victor Bechianu, Sorin Cerin, Dora Alina Romanescu, Ion Nalbitorul, Cristian Harnau, Nicolae Vrasmas, Victoria Fatu Nalatiu, Virgil Stan, Delia Staniloiu, Elena Paduraru, Gheorghe Raducan, Al.Florin TENE, EMIL Iliescu, Ion Vanghele, Elena Trifan, Tanase Carasca, unii membrii ai LSR si USR, stau alaturi de mai tinerii confrati Florina Dinu, Ioan Adrian Trifan, Tatiana Scurtu-Munteanu, Any Dragoianu, Cella Negoiescu, Ana Irina Iorga, Bianca Marcovici, Gheorghita Durlan, Mihaela Cristescu, Anastasia Gârneata, Lucretia Ionescu, Alexa Gavril Bâle si Madalina Donos, formând un florilegiu, sau mai precis o crestomatie a gândului luminat.

Benjamin Fundoianu spunea:”Ca sa ramâi în arta trebuie sa poti pleca de la cuvinte la viata, si nu de la viata la cuvinte“ , fapt ce ne face sa credem ca marturisirile acestor scriitori, sunt, uneori, inflamate de euforia sinceritatii si eruditiei, organizate dupa idei limpezi si coerente. Unii scriitori au îmbinat o viata întreaga literatura cu jurnalismul, altii cu pictura, fapt care a contribuit la conturarea personalitatii lor artistice.Lucian Blaga spunea, nu de putine ori ca”Un scriitor care scrie egal si bine lucruri în care crede si lucruri în care nu crede este un mestesugar, nu un scriitor.“ Fiindca omul de arta aspira la libertate în chip neconditionat, nimenea nu vrea sa stie ca avem un drept doar la libertatea pentru care ne putem lua raspunderea.

Intreprinderea Valentinei Becart este o lucrare ce va deveni instrument de lucru pentru istoricii literari, o “lada de zestre “ a spiritualitatii românesti în contextual europenizarii si globalizarii.

Ceea ce scrie Zaharia Sângeorzan în “Conversatii critice “, din care Valentina Becart extrage un pasaj, publicându-l pe ultima coperta, este un adevar pe care noul curent literar proglobmodernul, ce a venit dupa instabilul postmodernism, sesizat si botezat înca din anul 1998 în presa literara de subsemnatul, ma face sa închei cu aceste rânduri: “Exista o teama de a “demitiza “, de a înlocui “idolii “ de ieri, cu cei de azi? Nu este oare nevoie de un mai mare curaj în a recunoaste valorile de astazi, cu riscul de a tulbura apele încremenite ale ierarhiilor suporavietuind înca unor obscure inertii?”

Al.Florin Tene,

Presedintele Ligii Scriitorilor din România

De pe gheata din Austria, în ringul de box la Galati

WE-GL1Gladiatorii de la Clubul Dunarea Galati au încheiat ultimul turneu de hochei din Austria cu 3 victorii si 4 înfrângeri, acestea în conditiile în care lotul echipei s-a redus prin accidentarea lui Dragos Petrica si transferul lui Denis Diaconu la echipa austriaca Wiener Eislowen. Scorurile s-au dovedit a fi apropiate, gladiatorii luptând pâna în ultima clipa a fiecarui meci. Al doilea meci cu echipa din Linz nu a putut fi jucat din cauza vremii nefavorabile de acolo si a drumurilor blocate. Rezultatele meciurilor arata astfel:

08.01.2013 WE-V – Gladiators Galati 0:1
09.01.2013 Black Wings Linz – Gladiators Galati 4:4 (2-0)
10.01.2013 Young Tigers – Gladiators Galati 15:1
11.01.2013 Vienna Capitals – Gladiators Galati 6:4
15.01.2013 Gladiators Galati – WE-V 5:1
16.01.2013 Vienna Capitals – Gladiators Galati 4:4 (3-2)
17.01.2013 Young Tigers – Gladiators Galati 6:3

În aceeasi perioada doi dintre “gladiatori”, Robert Balaban si Raul Maftei, au activat ca titulari la o echipa austriaca, jucând pentru Campionatul National al Austriei U10. Îi felicitam pe micutii sportivi antrenati de Cristi Munteanu si le dorim cât mai mult succes în Superliga româneasca, unde s-au calificat atât la U12 cât si la U14, mai ales ca odata cu întoarcerea lor în tara patinoarul din Galati se va închide. Astfel din 4 februarie gheata arenei din bulevardul George Cosbuc va fi topita pentru a face loc pregatirilor galei de box din 22 februarie, unde Cristi Ciocan îsi va pune în joc titlul european WBO. Gala, care va contine cel putin sase partide, dintre care patru pentru diverse titluri europene sau intercontinentale, a fost initial programata la Sala Sporturilor, dar, fiindca aceasta nu este înca în stare functionala, s-a gasit o alta solutie – patinoarul. În urma acestui eveniment, instalatia de gheata nu va mai fi repornita, iar sporturile de iarna din Galati ramân blocate la mijloc de sezon.

http://hocheigalati.com

 

Jurnalistul Lucian Oprea din Denver, Colorado

       LucianMihaela4    by Octavian Curpas

 . Gândacul de Colorado” este un ziar al românilor de pretutindeni, un ziar editat în statul Colorado, Statele Unite si care ne tine la curent cu activitatea românilor din oricare parte a lumii.
  Ziarul s-a nascut din dorinta unui tânar ziarist „ratacit” – cum frumos afirma cineva – prin Statele Unite ale Americii, ca acest ziar sa fie o punte între românii de pretutindeni. Astfel, în luna decembrie a anului 2001 a aparut ziarul „Gândacul de Colorado”, ajuns în prezent la numarul 132, cu un tiraj de 5000 de exemplare tiparite si distribuite în 49 de state nord-americane si noua tari de pe patru continente. Numarul cititorilor combinat cu cei care doar citesc ziarul pe Internet, trece de 10.000.
 .  Primul numar a aparut pe o foaie ministeriala fata-verso, scoasa la o imprimanta achizitionata împreuna cu un calculator, cu fondurile strânse într-un an si jumatate pe „pamântul fagaduintei”. La început, ziarul a aparut doar pentru cele câteva sute de familii de români din statul Colorado, dorind sa fie o mica publicatie de informare si divertisment.
.   Ziaristul – fondatorul acestui ziar – este Lucian Oprea, nascut pe 5 august 1975, în orasul Câmpia Turzii, într-o familie de intelectuali. Licentiat în jurnalism si cu un masterat în studii americane la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Lucian Oprea a luat în 2000 drumul spre Statele Unite. Ajuns aici, românul a petrecut doua zile la New York, dupa care s-a îndreptat spre Colorado, primind o oferta de munca în acest stat. În toamna aceluiasi an, s-a stabilit în Estes Park, un orasel frumos din acest stat, unde locuieste, de altfel, si în prezent.
  Lucian Oprea este casatorit cu Codruta Mihaela si au un baiat, cu numele de Alexander Darius, nascut la 23 mai 2011. Aici, în statul Colorado, s-a împlinit visul sau din anii studentiei, acela de a avea un ziar propriu. Cu cele doua pagini la început, imprimate pe coala ministeriala, curând ajunge la patru, apoi la opt, iar în vara anului 2004, sunt scoase 16 pagini de ziar. Costurile de toner pentru imprimanta si timpul alocat acestui lucru, l-au determinat sa se îndrepte spre o tipografie adevarata, iar în luna decembrie a anului 2005, apare prima editie tiparita a „Gândacului de Colorado”, în format tabloid, cu opt pagini.
 .  A conduce un ziar românesc în Statele Unite, cu o echipa de ziaristi împrastiati prin toate colturile lumii, nu este un lucru usor. Dar, cu profesionalismul si pasiunea jurnalistului Lucian Oprea, precum si a colaboratorilor sai, se duce la bun sfârsit fiecare numar de ziar.
.   Alegerea denumirii ziarului a fost inspirata, Gândacul de Colorado fiind singura terminologie româneasca aflata în Dictionarul Explicativ al Limbii Române care are ceva în comun cu America, cu statul în care se stabilise jurnalistul Lucian Oprea.
.   Ziarul are stiri diverse, este o publicatie independenta, neavând nici o apartenenta politica sau religioasa. Apare o data pe luna, de obicei, la începutul lunii. „Gândacul de Colorado” poate fi citit si online. Adresa de web a ziarului este: http://www.gandaculdecolorado.com/
  „Gândacul de Colorado” are un numar de aproximativ zece colaboratori permanenti si înca sapte care scriu în paginile ziarului în mod aleatoriu. Dintre cei care au colaborat si colaboreaza cu Lucian Oprea îi amintim pe Vasile Magradean, corespondent Mediafax, Ciprian Rus, redactor-sef adjunct la revista „Capital”, Marian Petruta din Chicago, actorul Tudor Petrut, filozoful si omul de cultura Mihai Bote, Vavila Popovici din capitala statului Carolina de Nord, laureata a unui important premiu al Uniunii Scriitorilor Români, Octavian Curpas din Arizona si altii.
Ziaristul Lucian Oprea nu are o parere prea buna despre presa americana, acest lucru datorându-se lipsei de obiectivitate în elaborarea stirilor. Unul din aceste motive fiind faptul ca, pe plan politic, în America exista doar doua partide politice puternice, acestea fiind si cele care de obicei, dicteaza „mersul lucrurilor”, iar în România s-a observat tendinta într-o directionare – în stil american, ceea ce nu este un exemplu bun, nu corespunde jurnalismului învatat de generatia lui, la scoala. Pe de alta parte, se observa aparitia multor publicatii de scandal, sau cu un stil jurnalistic extraordinar de neprofesionist, ceea ce denota ca românul se abrutizeaza pe zi ce trece, trecând de la cultura eminesciana la un amatorism – caracter manelist al inculturii.      Ziarele locale încearca sa se mentina pe linia de plutire în ultimul timp, prin a taia multe din costurile redactionale si a se axa mai mult pe aparitia prin Internet. Fiecare publicatie va depinde de felul în care va fi structurata, de politica abordata la nivelul managerial si de aparitia acesteia pe un termen mai scurt sau mai lung de timp; sunt factorii care se vor impune, alaturi de ceilalti de ordin economic.
.   Lucian Oprea este de parere ca jurnalismul din Statele Unite se afla într-un punct critic în acest moment. Ziaristi ca Walter Cronkite, Bob Woodward, Carl Bernstein sau John Hersey nu se nasc în fiecare zi… Presa americana scrisa, dar mai ales televiziunile se axeaza în ultimul timp, mult prea mult pe subiectivism si pe relatarea stirilor din punctul de vedere al concernului de presa pentru care lucreaza reporterii. Presa online însa, a prins mult avânt în ultimii ani si a început sa aiba un contur bine definit, în multe situatii surclasând celelalte tipuri de presa.
  Lumea însa, este de parere jurnalistul, va cumpara întotdeauna presa scrisa, fie ca se va afla într-un aeroport, într-o sala de asteptare sau, pur si simplu, placerea de a citi ceva tiparit nu poate disparea… „Este absurd sa spui ca într-o buna zi nu vor mai fi publicate carti, din cauza faptului ca lumea le poate citi pe ipad-ul personal sau descarca pe Kindle.” Considera ca evolutia ziarului „Gândacul de Colorado” în urmatorii ani va depinde de mai multi factori: evolutia presei scrise în lume, posibilitatile financiare si nu în ultimul rând, interesul românilor de a citi un ziar facut pentru ei.  Desi editia de luna aceasta (ianuarie, 2013) a fost ultima în care ziarul a aparut în forma tiparita, Lucian spera ca acest ziar sa ajunga la un punct în care problema autofinantarii nu se va mai pune, iar în acel moment, publicatia se va putea extinde cantitativ si calitativ.
.   Pentru tinerii care doresc sa faca jurnalism, îi sfatuieste sa încerce sa iubeasca neprevazutul, sa fie obiectivi în tot ceea ce relateaza si sa fie curajosi în a spune lucrurilor pe nume.
  Despre comunitatea româna din Colorado, jurnalistul explica cum comunitatea românilor din Colorado este afiliata diferitelor biserici si organizatii non-profit, dar este destul de unita, lucru care se poate observa în cadrul festivalurilor românesti organizate în acest stat.
.   Întrebat într-un interviu cât de des merge în Romania, a declarat ca încearca sa plece în fiecare an, dar nu întotdeauna reuseste. De fiecare data însa, când ajunge în România, îl coplesesc amintirile si se gândeste cu nostalgie la vremurile de mult apuse…
  Printre hobby-urile sale se numara filmele, sportul, filatelia, numismatica si nu în ultimul rând, arta. Cea mai mare parte a timpului liber, curajosul, devotatul jurnalist Lucian Oprea si-l petrece alaturi de sotia Codruta Mihaela – redactorul revistei sale si de adoratul lor fiu – Alexander Darius.
.
Octavian D. Curpas
Surprise, Arizona

Vive la France, vive la famille!

FrantaALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA. 

 

17 ianuarie 2013

 .
.
VIVE LA FRANCE!
VIVE LA FAMILLE!
.
Titlul acesta a rezonat cu regularitate in multe cotidiene occidentale in ultimele zile. Motivul e bine cunoscut: duminica, undeva intre 340.000 si un milion de cetateni francezi, din toate grupurile etnice, rasiale si religioase ale Republicii Franceze au inundat strazile Parisului pledând pentru casatoria si familia naturala si impotriva planurilor socialistilor francezi de legalizare a casatoriilor si adoptiilor homosexuale. Politia franceza a estimat numarul participantilor, doar in Paris, la 340.00, iar organizatorii la 800.000. Iar alti observatori au declarat chiar un numar si mai ridicat de intre 1.3 si 1.5 milioane de participanti. Veniti cu trenul, masina, autobuzul, metroul, sute de mii de francezi s-au intâlnit la Paris pentru scopul comun de a pleda integritatea familiei naturale. A fost cea mai mare demonstratie in Franta din 1984 incoace. Cu adevarat remarcabil, uimitor, magnific!
.
Un eveniment unic
.
Fara indoiala cifrele acestea sunt exagerate si de o parte si de alta, dar un lucru e cert: nici o data in istoria omenirii nu s-au mai raliat atit de multe persoane, intr-un singur loc, pentru scopul unic de a insista ca societatea civila si statul sa protejeze casatoria si familia naturala, iar pe de alta parte sa protesteze impotriva celui mai radical experiment social din istoria umanitatii – instituirea casatoriilor homosexuale. Daca adaugam si implicarea multor altor grupuri din alte orase ale Frantei, iar apoi Roma, Barcelona, Madrid, Varsovia, Ierusalim, Liberia, Belgia, Londra, Moscova, Tokyo, Quebec si teritoriile dependente ale Frantei (Cayenne in Guiana Franceza) unde au avut loc manifestari similare in solidaritate cu marsul pro-familie de la Paris, e de inteles ca duminica ceva istoric s-a produs nu doar la Paris ori in Europa ci in intreaga lume. Pe toate continentele oameni de buna credinta au manifestat pentru familia traditionala.
.
Rolul si implicarea crestinilor
.
Fara indoiala acest eveniment, petrecut in Franta laica, seculara si secularizata, surprinde. In mai 2012 cind Francois Hollande a anuntat intentia socialistilor de a legaliza casatoriile homosexuale opinia publica sprijinea acest proiect cu o majoritate de 65%. Deci, adoptarea initiativei legislative parea asigurata. La sfarsitul anului insa, procentajul a scazut la 50% si inca e in scadere. Cum se explica acest veritabil miracol francez si cui i se datoreaza? In primul rind implicarii Bisericii si a crestinilor francezi. Secole la rind marginalizate si discreditate de lumea academica si autoritatile seculare franceze, religia, si in special crestinismul, au fost declarate moarte si lipsite de influenta in societatea seculara franceza. Si in mare masura afirmatii ca acestea erau bine fondate. Spre deosebire de Statele Unite ori Marea Britanie, unde crestinii s-au opus si se opun secularizarii fortate a societatii, in Franta crestinii au ramas mai in intregime indiferenti fata de flagelele care distrug societatea: avortul, divortul, contraceptivele, concubinajul, agresivitatea ateismului, laicismul impus de autoritati, educatia sexuala. E clar insa ca nu accepta ceea ce majoritatea observatorilor credeau va fi inevitabil si in Franta: redefinirea casatoriei si a familiei.
.
In vara Biserica Catolica franceza a chemat crestinii Frantei la zile de post si rugaciune pentru tara lor si impotriva legalizarii casatoriilor si adoptiilor homosexuale. Catolicii francezi au raspuns cu entuziasm. Lor li s-au alaturat protestantii si evanghelicii Frantei, aceastia din urma in crestere numerica fara precedent in Franta laica. In primavara anului trecut Le Monde a publicat un articol extensiv care denota ca tot la 10 zile o noua congregatie evanghelica se formeaza in Franta, fiind constituite majoritar din imigranti africani ori din insulele Caraibe. Numarul lor se apropie de jumatate de milion. In plus, comunitatea musulmana s-a alaturat si ea opozitiei la fel ca si comunitatea evreiasca si ortodoxa. Neobisnuit insa, chiar grupuri homosexuale s-au alaturat opozitiei, intelegind ca asa numitele familii “homoparentale” dauneaza sanatatii emotionale si cresterii copiilor. Asta denota ca chiar si o societate secularizata, Franta fiind una din cele mai secularizate, recunoaste pericolele pe care casatoriile homosexuale le au pentru libertate, societate, copii si familie. Franta are o lunga traditie pro-familie. Iar francezii inteleg ca daca nu pot trage linia acuma si aici, nu va putea spune NU poligamiei, adoptiilor homosexuale, procrearii artificiale ori asistate, si la o multime de alte doleante nerealiste si nesfirsite ale grupurilor sexuale radicale. [Nota AFR: recent lidera miscarii feministe suedeze a lansat ideea legalizarii poligamiei in Suedia: http://www.svd.se/opinion/brannpunkt/manggifte-skulle-gynna-religiosa-fanatiker_7827060.svd]
.
Miscarea profamilie
.
Sa fie oare Franta ultimul bastion in Europa impotriva dezinstitutionalizarii casatoriei si familiei? Intrebarea e justa avind in vedere ca Franta e inconjurata de tari care deja au legiferat casatoriile homosexuale: Belgia si Olanda la nord, si Spania si Portugalia la sud. Evenimentul de duminica a fost un val puternic care a izbit comunitatea politica franceza cu putere si prin surprindere. Pentru ca politicienilor de stanga li se pare chique demolarea institutiilor traditionale. Asa, zic ei, dau impresia ca sunt trendy, inovatori, progresisti, privind spre viitor, si incercind sa capteze voturile generatiei tinere plictisite de valorile traditionale ale parintilor lor.
.
Duminica francezii au dovedit ca miscarea profamilie din Europa nu este o anomalie. Dimpotriva, este o miscare necesara, relevanta si dinamica. In Spania Biserica Catolica continua sa ralieze cetatenii tarii impotriva avortului, a divortului si a promiscuitatii sexuale. Crestinii englezi fac si ei la fel si se impotrivesc tenace planurilor guvernului Cameron de legalizare a casatoriilor homosexuale in Marea Britanie. In 2011 au strins peste 600.000 de semnaturi in sprijinul unei petitii online impotriva casatoriilor homosexuale. Musulmanii britanici, pina recent pasivi fata de evolutia morala a Marii Britanii, devin si ei tot mai vociferi impotriva casatoriilor homosexuale.
.
Europa si europenii prefera casatoria si familia traditionala. In tarile care au legalizat casatoriile homosexuale rata casatoriilor a scazut vertiginos in doar o generatie de oameni, procentajul adultilor care traiesc in concubinaj a crescut la fel de vertigionos, iar numarul copiilor nascuti in familii din care lipsete un parinte a crescut la fel de vertiginos si alarmant. Casatoriile homosexuale au submit cultura pro-casatorie si profamilie a Europei, si contribuie la descrestera interesului generatiei tinere in casatorie si viata de familie. Europa si civlizatiile ei au fost cladite pe familia si casatoria crestina. Fara familii si casatorii puternice Europa si civilizatia ei vor dispare. Politicienii au promovat destramarea casatoriei si au ridicat casatoriile homosexuale la rang de platforma oficiala. Au facut-o fara sa gindeasca consecintele lor nefaste pentru societate, copii, si libertatile cetatenesti. E insa vorba de o chestiune fundamentala pentru societate a carei soarta trebuie decisa de cetateni nu parlamentari.
.
Cum era de asteptat insa, intelectualii de stanga au luat in deridere acest eveniment cu totul remarcabil. [http://www.lequotidien.lu/editoriaux/41268.html] Au folosit prilejul sa denunte din nou Biserica, religia, oamenii de buna credinta, acuzind pe cei ce doresc copiii sanatosi nascuti si crescuti in familii sanatoase de reintoarcere a Frantei in Evul Mediu. Au ignorat efectele daunatoare generate de destramarea instituiei casatoriei. Nici adoptiile homosexuale nici casatoriile homosexuale, afirma ei, nu ameninta coeziunea societatii ci, dimpotriva, adauga ei, intoleranta. Ceea ce ei insa nu inteleg este ca interesele supreme ale copiilor si societatii sunt la mijloc: drepturile copiilor la o mama si un tata nu dreptul adultilor la copiii.
.
Dar Romania? AFR s-a nascut din lupta pentru casatoria si familia crestina. Din 2006 luptam pentru integritatea lor si intentionam sa continuam sa o facem si in viitor. Dar nu o putem face singuri. O putem face doar cu ajutorul dtra. Ne-ati sprijinit de mai multe ori demersurile pro-familie din 2006 incoace si nadajduim sa ne putem baza pe sprijinul dtra si in viitor pentru promovarea unei culturi profamilie si procasatorie in societatea romaneasca.
.
AFR va recomanda: Va recomandam sa vizitati situl electronic al miscarii anti-casatorii homosexuale din Franta. www.lamanifpourtous.fr
.
ANUNT: Expozitie de cruci la Libr?ria/Cafenea/Galerie Predania
.
Sculptori: Ioana si Teodor Bindea Vernisaj / 13 ianuarie / ora 18.00 Libraria Predania gazduiste în perioada 13 – 27 ianuarie 2012 expozitia de cruci „De la mestesug la m?rturisire”. Expozitia va fi vernisat? pe data de 13 ianuarie ora 18.00 în prezenta sculptorului Teodor Bindea. Mestesugul a fost cel care i-a ales pe ei în momentul în care au optat, cu câtiva ani în urma, pentru un mod de viata traditional, reasezat pe singura temelie adevarata: raportarea permanenta la Dumnezeu. Din întâlnirea cu arta populara româneasca s-a nascut ulterior pasiunea pentru lemn si pentru motivul crucii, omniprezent în reprezentarile ei.
.
Prin crestatura, gravura si sculptura Ioana si Teodor Bindea creaza cruci traditionale românesti, precum si modele de cruci romane (bizantine), etiopiene, nigeriene, persane sau celtice. Lemnul din care sunt crestate crucile provine din esente autohtone – tei, paltin, nuc, par salbatic, dar si exotice – chiparos, komora, eucalipt, merbau sau wenge, iar finisarea se face fie cu seu si praf de carbune, sau cu diverse amestecuri de uleiuri. Crucile create de Ioana si Teodor Bindea si-au gasit deja locul în colectii particulare românesti la Alba Iulia si Bucuresti, la Bisericile Etiopiana si Siro-Antiohiana din Koln, cât si în uzul unor parohii si manastiri din România si din Sf. Munte Athos.
.
Mestesugul de crucer reprezinta un mod de transfigurare, atât pentru noi, cât si pentru lemn, pentru ca, asa cum spunea si Petre Jucu, „toate sunt într-o vrajmasie: materia n-asculta dalta, dalta n-asculta mâna, mâna n-asculta mintea, si toate trebuie domolite, domesticite.” (Teodor Bindea) „Pentru un om, pentru un crestin, a alege tema crucii este un act de marturisire. A marturisi înseamna însa si a depune marturie; si asta înseamna mai mult decât un act de credinta, capata un sens social. Noi facem aici un gest public, simtim nevoia sa afirmam CRUCEA, într-un moment cum este cel prezent. Înseamna sa reafirmi omniprezenta crucii, importanta si puterea ei în ziua de astazi, într-o lume ratacita, secularizata si îndracita de multe ori.”(Horia Bernea)
.
ANUNT – FAMILIA ORTODOXA
Primul numar din 2013 tocmai ce a iesit pe piata cu o justificata întârziere datorata sfintelor sarbatori de iarna. Atasat acestui email aveti materialele de promovare. La urmatorul link sunt cateva fragmente din materialele acestui numar, precum si un model de prezentare online: http://www.familiaortodoxa.ro/2013/01/12/nr-48-promo/ Daca dintre cei care ne sprijina lunar cu promovarea exista cineva care a întâmpinat probleme în primirea abonamentului, este rugat sa ne scrie la aceasta adresa. Multumim tuturor! Doamne ajuta!
Cezar Machidon
.
SFATURILE DIVORTATILOR
Redam din reactiile dtre privind comentariul saptaminii trecute “Sfaturile divortatilor”. Good job ! (sfaturile divortatilor) E nevoie de asemenea “sfaturi”, multi care se avanta pe drumul nesabuit al divortului, nu se mai pot intoarce si regreta, dar tac pentru-ca nu mai au ce face. Domnul sa va binecuvinteze cu mult succes in activitatea voastra, si……LA MULTI
ANI ! Stefan M – New York.
.
VRETI SA FITI INFORMATI?
Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.
.
FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.
.
ANUNTURI
Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.
.
Alianta Familiilor din Romania

Nominalizarile cartilor aparute în anul 2012

                          Bucuresti Pentru

premiile anuale

acordate de

Liga Scriitorilor Români

    De câtiva ani Liga Scriitorilor Români acorda anual premii autorilor, indiferent din ce organizatie profesionala fac parte, pentru cartile publicate în anul respectiv. Subliniem faptul ca volumele aparute apartin Literaturii Române si nu unei organizatii oarecare (U.S.R. sau L.S.R. ), de aceea Liga Scriitorilor Români, fiind o organizatie profesionala democratica, nu tine cont de apartenenta autorilor fata de cele doua organizatii si nici de simpatiile politice ale autorilor.
    Nominalizarile au fost propuse de o comisie a Ligii Scriitorilor din care au facut parte scriitori cu experienta din conducere si unii presedinti de filiale.
              

     Poezie

    Ion Cristofor-“Orchestra de jaz “.
    Eugen Burghelea- „ Edenul efemerului“.
    Titina Nica Tene- “ Un strop de vesnicie“.
    Petru Jipa ( Germania)-“  Cenusa si stele“.
    Marian Barbu-“ Poeme“.
    Mircea Dorin Istrate-“Îndulcitele Iubiri “.
    Maria Prahoveanu-“ Freamat de lumina“.
    Rodica Ulea-“Cautari în amurg “.
    Mariana Cristescu-“Amor prohibit “.
    Teodor Barbu-“Retorica balansoarului “.
    D.G.Catinescu-“ Poezii din suflet“.
    Puiu Raducanu-“Ispita cuvântului “.
    Iosif Kovacs-”Trilogia strigatului scris “
    Miron Tic-“Când ne ucide floarea de crin “.
    Menut Maximinian-“Noduri în haus “.
    Diana Ana Maria Zlibut-“Poezii “
    

Proza scurta
   Leon-Iosif Grapini-“ Capat de linie“.
    Carmen Alexandrina-“Sub semnul apei si al dragonului“.
    Toader T.Ungureanu-“ Strop de roua“.
             

   Roman
   Mara Paraschiv-“Pecinginea “.
    Virgil Stan-“ Zborul spre stele“.
    Mircea Rosa-Miro-“Mestecenii calatori “.
    Aurelia Oanca-“Caruselu “.
    Lucia Ileana Floran-“Tacerea destinului “.
    Vasile Popa-“Ultima noapte la Tanais “.
              

 Critica literara
   Stan Brebenel-“Incursiuni în universul penitei “.
              

 Istorie literara
   Doina Dragan si Andreia-Elena Lampinen-Anucuta-“Anuarul Asociatiei LIGA SCRIITORILOR-Filiala Timisoara-Banat, nr.3 “.
            

    Monografie

   Ioan Velica-“ România s-a cutremurat“.
    Dumitru Galatan-Jiet-”Petrecerile jienilor momârlani “.
    Nutu Rosca-“Manastirea Moisei “.
    Ionel Cionchin-“Banatul cuvânt si pamânt românesc. “
    Stefania Kory Calomfirescu-“ Scoala de neurologie în medicina clujana“.
             

   Eseu
    Iustinian Gr.Zegreanu-“În numele tatalui “.
Epigrama
    Gavril Moisa-“Piscaturi si-n tepaturi “.
    Selectie Ion Bindea, Euigen Pop, Aurel Buzgau, Eugen Albu, Silvia si Marian Popescu-“Caragiale în mileniul trei “.
 

  Confluenta artelor
    Floarea Carbune-“Alchimia frumosului în grafica si picture lui Mihai Catruna“
    Dumitru Velea-“Petru Birau-arta ca reînceput si adapost “.
    Lazar Morcan si Ion Carasel-“ Pe urmele Iancului-Traditii si arta“.
   

Spiritualitate
    Costel Neacsu-“ Omul la înfricosatoarea judecata“.

  Poezii pentru copii
    Gheorghe Vicol-“Fulgi de argint “.
    Mariana Sperlea-“ Unde esti copilarie ?”

    Memorii
    Valentina Becart ( coordonator)-“Dincolo de cuvânt-confesiunea poetului, prozatorului“.
    Aldona Rey Patras-“ Generatii în dialog“.
     

Antologie
    Gh.A.Stroie-“ Meridiane lirice- antologie universal a poeziei românesti contemporane-124 poeti contemporani“.
    Coortdonatori Armand si Constantin Sperlea “Eminescu Zeul tutelar al Neamului Românesc “.
              

 Reviste
    Cetatea lui Bucur- director Elisabeta Iosif
    Agora Literara- redactor sef.Iulian Patca
    Moldova Literara-director C.T.Dârtu
    Sfera Eonica-directro N.N.Negulescu
    Regatul cuvântului- membrii fondatori N.N.Negulescu si Al.Florin Tene
    Constelatii diamandine- director Doina Dragut
    Dobrogea Culturala- director Alexandru Birou
    Carpatica-director Vasile Ghilencea
    Heliopolis-director Doina Dragan
    Floare de latinitate- redactor sef Vasile Barbu
    Memoria Slovelor-director Petre Petria.
  

 Premiile se vor anunta în cursul luni mai a.c. Autorii premiati vor putea sa publice o noua carte gratuit, doar cu plata tipografiei, la Editura SC NAPOCA NOVA SRL, director Voichita Veres, e-mail:editura@napocanova.ro, sau: office@napocanova.ro
                                Comisia de jurizare
   

Ziua Culturii Române – sarbatorita la Biblioteca “V. A. Urechia” din Galati

15.01.2013Pe 15 ianuarie 2013, la 163 de ani de la nasterea poetului Mihai Eminescu, câteva sute de galateni au fost prezenti la ceremonia de inaugurare a celei de-a cincea filiale a Bibliotecii “V. A. Urechia” din Galati. Colegiul Tehnic “Aurel Vlaicu”, fostul Liceu Metalurgic, situat în cartierul Micro 40, va gazdui filiala ce-i poarta numele istoricului si academicianului Paul Paltanea (1924-2008), autorul “Istoriei orasului Galati de la origini pâna în 1918” si fost bibliotecar al aceleiasi institutii.
Noua filiala pune la dispozitia cititorilor peste 50.000 de documente, cu obiectivul de a mari colectia pâna la 120.000 de exemplare, disponibile pentru împrumut si sala de lectura, si acces la internet. Directorul Bibliotecii “V. A. Urechia”, Ilie Zanfir, si-a exprimat bucuria de a avea posibilitatea extinderii accesului la cultura si în zonele limitrofe ale orasului precum si dorinta înfiintarii unei biblioteci destinate copiilor în sediul Clubului Sidex, din cartierul Tiglina I, acolo unde, pe vremuri, primarul Galatiului, Marius Stan, visa deschiderea primei biblioteci a unui club de fotbal.
La acest eveniment au fost prezenti numerosi reprezentanti ai administratiei locale, în frunte cu primarul Marius Stan, viceprimarul Florin Popa, deputatul Aurel Nechita, presedintele Consiliului Judetean Nicolae Bacalbasa, Marius Mitrof, Cristi Caldararu, dar si familia remarcabilului cercetator, Paul Paltanea. Slujba de sfintire a noului sediu a fost oficiata de parintele protopop Eugen Buruiana. Câtiva copii de la gradinita “Otilia Cazimir”, îndrumati de educatoarele Carmen Chiurtu si Alina Lazar, i-au întâmpinat pe invitati cu pâine si cu sare, iar dupa discursul oficialitatilor au prezentat un moment emotionant de reproducere din poezia lui Mihai Eminescu: “Revedere”, recitata de Andreea Andrei si Maria Luchian, “Somnoroase pasarele”, de Alexia Domnitanu sau “La mijloc de codru”, de Crina Munteanu.

Tatiana Scurtu Munteanu

ÎNCEPUT DE LITANIE

noricu targa – din paradis

ma transporta vis cu vis:

spune doctorul cel mare

ca-s bolnav de habar n-are

 

 

nu-s vârtej în marea mare

nu-s nici pâine – nu-s nici sare

nici pestera-n Bethlehem:

sunt doar îngerescul ghem

 

ma dau cu sania-n gând

sclipind vin tot din curând

din curând si din nimic

curge-albastru pic cu pic

 

…cu targa – din paradis

vorba-n vorba – scris în scris

sângerez pe cale-arìpi

scriu c-un deget – si tu tipi

 

tipi în somn si tipi pe fila

sfinti trezesti din stih în mila

doar când sa mor nu ma tem

se iteste si-un poem

 

poem înflorit lauta

matasos matase multa

cearcan mucenic poem

si ciorchine de îndemn

 

struguri de privighetoare

ramasi vara de-asta soare

strugure-ascuns poloboc

tu îmi cânti ca eu sa joc…

 

…pe mal verde si frumos

m-asteapta Domnul Hristos:

ma zoreste si ma-ntreaba

de ce-am luminat degeaba

 

nu-i raspund – ci lacrimez

lacrimat-am crez cu crez

…sunt senin si nu ma mira

mâna-mi s-arcuieste lira

 

degetele-s strune vii

ochii-mi s-au închis târzii

iar pe chipul meu de boala

începe lumina scoala:

 

tremura serafi iubire

heruvii-si smotresc ostire

icoana dupa icoana

tronurile-arzând coroana

 

si deasupra de lumini

stele sunt – dar nu si vini

inorog  si inoroaga

Maica Domnului se roaga…

 

abia-acum Domnul Hristos

domnul meu cel mai frumos

se-ndura de cântul meu

ucenic de dumnezeu

 

si mutam noi parte-n parte

lumile mult mai departe

mai departe cât lumina

doar lamura sa ramâna:

 

dor – izvor  – si-o voce crina!

***

Adrian Botez

163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU

Mihai Eminescu  „Suntem români, vrem sa ramânem români si cerem egala îndreptatire a natiunii noastre

M.Eminescu

.    Mihai Eminescu a bucurat natia noastra cu doar 39 ani de viata, dar cu o imensa activitate literara. 46 de volume, aproximativ 14.000 de file au fost daruite Academiei Române de Titu Maiorescu în 1902. A fost poet, prozator si jurnalist român, cea mai importanta voce poetica din literatura româna.
.    Ion Caraion scria: „Eminescu este imponderabil si muzica”.
.    Ion Luca Caragiale spunea ca Eminescu avea un temperament de o excesiva inegalitate, oscilând între atitudini introvertite si extravertite: când vesel, când trist; când comunicativ, când ursuz; când blând si când aspru; multumindu-se uneori cu mai nimica si nemultumit alteori de toate…  „Ciudata amestecatura! – fericita pentru artist, nefericita pentru om!”
.   Titu Maiorescu i-a promovat imaginea unui visator cu o extraordinara inteligenta, ajutata de o foarte buna memorie.
.   Constantin Noica îl considera etalonul poeziei românesti spunând ca „Arborii nu cresc pâna în cer. Nici noi nu putem creste dincolo de masura noastra. Si masura noastra este Eminescu. Daca nu ne vom hrani cu Eminescu, vom ramâne în cultura mai departe înfometati.”
.   Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a nascut la 15 ianuarie 1850, la Botosani si a decedat la 15 iunie 1889 la Bucuresti. A fost al saptelea dintre cei unsprezece copii ai caminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de tarani români din nordul Moldovei, coborând (pe linie paterna) din Transilvania, de unde familia a emigrat în Bucovina, din cauza exploatarii iobagesti si a persecutiilor religioase. Aproape toti fratii si surorile i-au murit. O posibila explicatie este aceea ca în secolul al XIX-lea speranta de viata depasea cu greu vârsta de 40 de ani, epidemiile de tifos, tuberculoza, hepatita erau frecvente, chiar sifilisul era considerat boala incurabila pâna la inventarea penicilinei.
.   A urmat scoala primara la Cernauti, primele doua clase probabil într-un pension particular. Apoi a fost înscris la liceul german din Cernauti, singura institutie de învatamânt liceal la acea data în Bucovina anexata de Imperiul Habsburgic.
.   Se înfiinteaza curând o catedra de româna si este ocupata de profesorul Aron Pumnul, carturarul ardelean care a facut parte din conducerea Revolutiei Române de la 1848 din Transilvania, cel care a redactat programul revolutiei lui Avram Iancu si care s-a refugiat în final la Cernauti. La moartea acestuia Eminescu a publicat primul sau poem, La moartea lui Aron Pumnul, semnat Mihail Eminoviciu; avea 16 ani. Debuteaza în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan (jurist si scriitor din Ardeal), cu poezia  De-as avea. Iosif Vulcan îl convinge sa-si schimbe numele în Eminescu, adoptat mai târziu si de alti membri ai familiei sale.
.   Între16-19 ani calatoreste din Cernauti la Blaj, Sibiu, Giurgiu, oprindu-se la Bucuresti, luând astfel contact cu realitatile românesti din diverse locuri. În aceasta perioada se angajeaza ca sufleor si copist la teatru, unde îl cunoaste pe Ion Luca Caragiale.
.   Între19-22 ani este student la Viena, la Facultatea de Filozofie si Drept, ca „auditor extraordinar”. Audiaza cursuri ale diferitelor facultati, frecventeaza cu mult interes biblioteca Universitatii, având o sete nepotolita de lectura. În acest oras se împrieteneste cu Ioan Slavici si o cunoaste pe Veronica Micle.
  Se întoarce în tara si se înscrie la Universitatea din Berlin (22-24 ani). În aceasta perioada a avut o bogata corespondenta cu Titu Maiorescu care îi propunea sa-si obtina de urgenta doctoratul în filozofie, pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iasi. Junimea i-a acordat o bursa cu conditia sa-si ia doctoratul în filozofie. A urmat cu regularitate doua semestre, dar nu s-a prezentat la examene. Poetul a început sa sufere de o inflamatie a încheieturii piciorului; se îmbolnavesc trei dintre fratii sai, invoca lipsuri materiale. Se întoarce în tara. La acei 24 ani este numit director al Bibliotecii Centrale din Iasi. Trei ani, cei mai frumosi ani ai vietii lui a fost bibliotecar, revizor scolar, redactor la Curierul de Iasi. A facut ordine în Biblioteca si a îmbogatit-o cu manuscrise si carti vechi românesti. În aceasta perioada a fost bun prieten cu Ion Creanga, pe care l-a îndemnat sa scrie si l-a introdus la Junimea, asociatie culturala înfiintata la Iasi si a fost mereu în prezenta muzei sale – Veronica Micle, scriind multe poezii.
  La vârsta de 27 ani i se propune postul de redactor, apoi redactor sef la ziarul Timpul din Bucuresti. Dupa 6 ani, în 1883 se îmbolnaveste. În mod brutal, în iunie 1883, munca sa este întrerupta si este introdus cu forta în sanatoriul doctorului Sutu. Pleaca la tratament la Viena, în Italia, revine la Bucuresti, pleaca la Iasi, la Bai lânga Odessa, revine în tara, lucreaza la Biblioteca câtva timp, se reîmbolnaveste, se interneaza la ospiciul de la Manastirea Neamt. În decembrie 1888  pleaca la Botosani, unde este îngrijit de sora sa Henrieta. Este vizitat de Veronica si pleaca amândoi la Bucuresti; se bucura de o scurta activitate ziaristica si în februarie 1889 se reîmbolnaveste, este internat la Bucuresti. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineata, moare în sanatoriul „Caritatea” al doctorului Sutu, iar în 17 iunie Eminescu este înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din Bucuresti. Un cor a interpretat litania Mai am un singur dor.
.   Vorbind despre poezia de dragoste a lui Eminescu, trebuie sa începem cu copilaria pe care a petrecut-o la Botosani si Ipotesti, în casa parinteasca si prin împrejurimi, într-o totala libertate prin frumoasele paduri ale Bucovinei. Fac o paranteza amintind ca numele de „Bucovina”  provine din cuvântul slav pentru fag („buk”), astfel termenul se poate traduce prin „Tara fagilor”. Nostalgia copilariei este evocata în poezia de mai târziu O, ramâi scrisa în 1979. Poetul aude glasul padurii care-i sopteste: „O, ramâi, ramâi la mine,/ Te iubesc atât de mult!/ Ale tale doruri toate/ numai eu stiu sa le-ascult. În al umbrei întuneric/ te aseman unui print. Ce se uit-adânc în ape/ cu ochi negri si cuminti/ Si prin vuietul de valuri,/ Prin miscarea naltei ierbi,/ Eu te fac s-auzi în taina/ Mersul cârdului de cerbi…” Copilaria este pierduta si poetul constata cu durere: „Astazi chiar de m-as întoarce/ a-ntelege n-o mai pot…/ Unde esti copilarie,/ cu padurea ta cu tot?
  Întâmplarea care i-a marcat ciclul poeziilor de dragoste a fost întâlnirea cu Veronica Micle, întâlnire pasionala dintre doi poeti; unul dintre ei trebuia sa straluceasca! Iubirea pentru femeie si natura, în poezia lui Eminescu, lumineaza si tulbura totodata, cele doua sentimente însumându-se ajung sa aiba o energie cosmica care, pâna la urma, pare sa scape de sub imperiul vointei, determinând destinul fiintei umane.
.   La începuturile vietii dragostea lui este senina, frumoasa, împlinita cel mai adesea într-un cadru feeric al naturii, ca în poeziile DorintaAtât de frageda, Freamat de codru, Somnoroase pasarele, La mijloc de codru des si altele.
.   Plenitudinea sentimentului iubirii este redata însa, în poeziile Lacul: „Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarca;/ Tresarind în cercuri albe/ El cutremura o barca./ Si eu trec de-a lung de maluri,/ Parc-ascult si parc-astept/ Ea din trestii sa rasara/ Si sa-mi cada lin pe piept…” si în poezia Lasa-ti lumea, în care natura se însufleteste alaturi de cei doi îndragostiti, îi ocroteste: „Lasa-ti lumea ta uitata,/ Mi te da cu totul mie,/ De ti-ai da viata toata,/ Nime-n lume nu ne stie./ Vin’ cu mine, rataceste/ Pe carari cu cotituri,/ Unde noaptea se trezeste/ Glasul vechilor paduri./ Printre crengi scânteie stele,/ Farmec dând cararii strâmte,/ Si afara doar de ele/ Nime-n lume nu ne simte./ Parul tau ti se desprinde/ Si frumos ti se mai sede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium suna,/ L-ascultam cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariste de fag./ Îi raspunde codrul verde/ Fermecat si dureros,/ Iara sufletu-mi se pierde/ Dupa chipul tau frumos […] Înaltimile albastre/ Pleaca zarea lor pe dealuri,/ Aratând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în crânguri./ Dulce-i umbra de rachiti/ Si suntem atât de singuri!/ Si atât de fericiti!/ Numai luna printre ceata/ Varsa apelor vapaie,/ Si te afla strânsa-n brate/ Dulce dragoste balaie.
  Mai târziu, dezamagit de loviturile vietii, de lipsa de întelegere a contemporanilor sai, constient de societatea nedreapta în care îsi ducea traiul, Eminescu creeaza poezii profunde, din ce în ce mai triste si pline de renuntari. Codrul nu mai are bogatia frunzisului verde, culoarea, lumina, aerul pur din prima parte a tineretii, cineva parca stinge încet lumina, culorile devin din ce în ce mai pale, poetul începe sa-si puna întrebari, încearca sa defineasca amorul în poezia Ce e amorul: „Ce e amorul? E un lung/ Prilej pentru durere/, Caci mii de lacrimi nu-i ajung/ Si tot mai multe cere./ De-un semn în treacat de la ea/  El sufletul ti-l leaga,/ Încât sa n-o mai poti uita/ Viata ta întreaga.[…] Dispar si ceruri si pamânt/ Si pieptul tau se bate,/ Si totu-atârna de-un cuvânt/ Soptit pe jumatate./ Te urmareste saptamâni/ Un pas facut alene,/ O dulce strângere de mâini,/ Un tremurat de gene…”
   Poetul simte ca iubirea pleaca, neputând fi înlocuita cu alta si regretul este redat cu sfâsierea fiintei, în poezia S-a dus amorul: „S-a dus amorul, un amic/ Supus amândurora,/ Deci cânturilor mele zic/ Adio tuturora/ Uitarea le închide-n scrin/ Cu mâna ei cea rece,/ Si nici pe buze nu-mi mai vin,/ Si nici prin gând mi-or trece./ Atâta murmur de izvor,/ Atât senin de stele,/ Si un atât de trist amor/ Am îngropat în ele!/ Din ce noian îndepartat/ Au rasarit în mine!/ Cu câte lacrimi le-am udat,/ Iubito, pentru tine!/ Cum strabateau atât de greu/ Din jalea mea adânca,/ Si cât de mult îmi pare rau/ Ca nu mai sufar înca! […] Si poate ca nici este loc pe-o lume de mizerii/ pentr-un atât de sfânt noroc/ strabatator durerii.
  Pasiuni si despartiri, poetul devine dezamagit si dezamagirea a dat limbii românesti o capodopera – Luceafarul,  poezie în care e mistuit de iubire, gata sa-i jertfeasca iubitei nemurirea, dar, în cele din urma renunta, alege izolarea: „Traind în cercul vostru strâmt/ Norocul va petrece,/ Ci eu în lumea mea ma simt/ Nemuritor si rece.”, versurile sugerând destinul omului de geniu.
.   În Gradina Copou din Iasi se afla Teiul lui Eminescu, numit si „Copacul îndragostitilor”, lânga el fiind scrise, pe o placa, versurile de mai sus. Marele poet a cautat adesea inspiratia la umbra ramurilor acestui tei, batrân de aproape 250 de ani. Sub crengile teiului au avut loc discutii între marele poet si prietenul sau Ion Creanga. Tot aici Mihai Eminescu o aducea pe iubita sa Veronica Micle, fiinta care a influentat puternic opera poetului.
.   Eminescu a scris si Rugaciuni închinate Fecioarei Maria. Amintim Rugaciunea: „Craiasa alegându-te/ Îngenunchem rugându-te,/ Înalta-ne, ne mântuie/ Din valul ce ne bântuie,/ Fii scut de întarire/ Si zid de mântuire,/ Privirea-ti adorata/ Asupra-ne coboara,/ O, maica prea curata/ Si pururea fecioara/ Marie!
.  Se spune ca Eminescu a adus rugaciunea în închisorile comuniste, deoarece detinutii politici recitau aceasta Rugaciune, punând accentul pe versurile: „Înalta-ne, ne mâtuie / Din valul ce ne bântuie“.
  S-a consemnat ca Eminescu a fost una dintre „personalitatile hibride, filozof-poet”. Opera sa poetica a fost influentata de marile sisteme filozofice ale epocii sale, de filozofia antica, dar si de gândirea romantica a lui Arthur Schopenhauer si de filosofia lui Immanuel Kant ( Eminescu a lucrat o vreme la traducerea Criticii ratiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse sa-si ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pâna la urma).
.   Sa amintim filosofia din poezia La steaua, care trebuie înteleasa ca o metafora a calatoriei luminii. Viteza luminii era deja calculata cu aproximatie înainte de 1889, prima determinare experimentala a vitezei luminii din sec. XVII datorându-se unui astronom danez care a stabilit la acel moment valoarea constantei c de 213 000 km/s., iar Eminescu era la curent cu datele stiintifice si filozofice. Ulterior, Einstein care avea vârsta de zece ani la moartea lui Eminescu, în 1905  a demonstrat ca cel mai rapid lucru din Univers este lumina (aprox. 298.000 km/s); a explicat de asemenea ca lumina Soarelui ajunge pe suprafata planetei noastre în aprox. 8 minute, iar lumina reflectata de Luna în aprox. 30 de secunde. În aceeasi teorie spune ca daca lumina Soarelui ar disparea brusc, noi abia peste 8 minute am observa întunericul, deci anumite stele de pe cer care se afla la distante foarte mari, de milioane de ani lumina, desi ele ar putea sa fie de mult stinse, noi înca le putem percepem lumina. Frumusetea este si a ultimei strofe a poeziei, în care Eminescu a proiectat superb imaginea în spatiul iubirii, al dorului. De fapt, Einstein a expus într-un limbaj de fizica, iar Eminescu într-un limbaj poetic. Amândoi geniali.
 .  „La steaua care-a rasarit/ E-o cale-atât de lunga,/ Ca mii de ani i-au trebuit/ Luminii sa ne-ajunga./ Poate de mult s-a stins în drum/În departari albastre,/ Iar raza ei abia acum/Luci vederii noastre./ Icoana stelei ce-a murit/Încet pe cer se suie;/ Era pe când nu s-a zarit,/ Azi o vedem si nu e./ Tot astfel când al nostru dor/ Pieri în noapte-adânca,/ Lumina stinsului amor/ Ne urmareste înca..
.   Eminescu a dus o imensa activitate jurnalistica. Articolele pe care le scria constituiau o educatie politica pentru cititori, prin analiza profunda asupra situatiei în care se afla tara.
.   Înca de la 17 ani când scria poezia Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie: „Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie,/Tara mea de glorii, tara mea de dor?/ Bratele nervoase, arma de tarie,/ La trecutu-ti mare, mare viitor!” si în continuare, pe vremea când era redactor sef la Timpul, oficiosul Conservatorilor, Mihai Eminescu a afirmat puternice sentimente patriotice, în dezacord cu linia partidului, a Puterilor Centrale, chiar si împotriva lui Maiorescu. Eminescu a fost un militant activ pentru drepturile românilor din Ardeal si pentru unitatea nationala. El critica aspru Parlamentul pentru înstrainarea Basarabiei, era intransigent atât fata de politica de opresiune tarista cât si fata de cea a Imperiului Austro-ungar; dorea o Dacie Mare, o Românie Mare.
.   Cu ocazia Sarbatorii de la Iasi, de la începutul lunii iunie 1883, când s-a dezvelit statuia lui Stefan cel Mare, Eminescu a citit la „Junimea” poemul  Doina, care a iritat Puterile Centrale: „De la Nistru pân’la Tisa/ Tot Românul plânsu-mi-s-a/ Ca nu mai poate strabate/ De-atâta strainatate./ Din Hotin si pân’ la Mare/ Vin Muscalii de-a calare,/ De la Mare la Hotin/ Mereu calea ne-o atin…
  Dupa ani întregi de cercetare si verificare a arhivelor despre Mihai Eminescu, renumitul eminescolog, astazi în viata – profesorul, scriitorul Nicolae Georgescu – a încercat sa desluseasca misterul bolii si mortii poetului prin prisma contextului politic de la acea vreme, scriind cartea „Boala si moartea lui Eminescu”. În rezumat, scriitorul leaga soarta lui Eminescu de implicarea acestuia în sustinerea Ardealului, deoarece Eminescu se pronunta pentru dezlipirea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar. Dovedeste ca Eminescu era incomod si trebuia executata comanda trasata de la Viena: „Si mai potoliti-l pe Eminescu!”. Era mesajul pe care francmasonul P. P. Carp îl transmitea de la Viena mentorului Junimii – francmasonul si parlamentarul Titu Maiorescu. Comanda a fost executata întocmai de cei din tara, pe 23 iunie 1883. Eminescu care era marcat de o mare suferinta pe fond psihic, o psihoza maniaco-depresiva, a fost internat fortat, i-au pus diagnosticul de alcoolism si sifilis, care le putea permite administrarea unui tratament cu mercur pentru distrugerea lui fizica. Cei care au regizat totul, porneau de la convingerea ca odata ce Eminescu va fi internat cu acte în regula, va intra în constiinta publica drept nebun si nimic din ceea ce a scris sau va mai încerca sa scrie, nu va fi luat în considerare. Eminescu a fost declarat nebun si internat la psihiatrie, în clinica francmasonului – dr. Sutu, într-un moment în care guvernul României urmarea sa încheie un pact umilitor cu Tripla Alianta (Austro-Ungaria, Germania si Italia), prin care renunta la preten?iile asupra Ardealului si se angaja sa îi anihileze pe toti cei catalogati drept „nationalisti”. Pactul a fost încheiat în secret în acel an 1883. În timp ce era spitalizat la clinica doctorului Alexandru Sutu, Eminescu a fost lovit intentionat de un alt pacient cu o caramida în cap, lovitura provocându-i moartea, si nu sifilisul. În argumentarea sa, eminescologul Nicolae Georgescu se sprijina pe declaratia unui frizer, martor ocular al episodului. Se stia despre marturia acelui frizer, ea fiind publicata în ziarul Universul în 1926, dar a fost ignorata cu buna stiinta.
  Scriitorul ne mai aduce la cunostinta ca Vlahuta l-a vizitat la spital în ultimele zile ale vietii poetului si a redat versurile retinute pe care Eminescu le-a citit în prezenta lui: „Atâta foc, atâta aur/ Si-atâtea lucruri sfinte/ Peste întunericul vietii/ Ai revarsat, Parinte!” Apoi, spunea Vlahuta, a lasat tacut privirea în pamânt… Dupa câteva minute de tacere si-a împreunat mâinile, si ridicându-si ochii în sus, a oftat din adânc si a repetat rar, cu un glas nespus de sfâsietor: „Of, Doamne, Doamne!
.   O, Doamne, Doamne, zic, da-ne puterea sa-l întelegem si sa-l iubim pe Eminescu al nostru!
.
Vavila Popovici
Raleigh NC, SUA

Drumul alb

Carare prin zapadaJianu Liviu-Florian

Tocmai m-am reîntâlnit cu o poezie scrisa în urma cu 37 de ani.

Habar n-aveam ce înseamna Razboiul Rece. Eram elev in clasa a VIII-a, si voiam pace. Ca sa ma bucur de scoala. De premii. Sa fiu printre primii, in profesiile care ne asteptau, negresit, la absolvire.

Nu trebuia sa imi spuna nimeni de doua ori: scrie o poezie despre pace. O faceam cu bucurie. Totul era sa am inspiratia sa scriu o poezie care sa ajunga pana la gazeta de perete a scolii. Caligrafiata artistic, cu litere de tipar. Sau sa ajunga pâna in paginile ziarului Inainte. Un ziar citit de mii de profesori, si zeci de mii de elevi, muncitori, si intelectuali.

Nu cunoasteam pe nimeni la ziarul Inainte. Am urcat scarile sediului, in uniforma de elev, si m-am ratacit printre etaje si holuri. In cele din urma, am intrat intr-un birou. “Buna ziua! Am adus o poezie”, am spus. Redactorii erau scriitori. Poeti. Gazetari. “Poftiti, luati loc”. Poezia a fost citita. “Felicitari!”. Mi s-a spus. “O retinem pentru publicare! Unde sunteti elev?” “La scoala generala numarul 5. Triscu.” Trebuia sa mai spun ca am avut o profesoara emerita de limba si literatura romana. Doamna. Tovarasa. Tudor Elena. Ca in Scoala a poposit, pentru un timp, la cercul de literatura, o profesoara poeta. Doamna. Tovarasa. Negrea Constanta.  Care ne-a citit poeziile dansei, fara egal, despre Eminescu. Si Basarabia. Dar amutisem. Nici nu stiu daca am multumit. Si am iesit pe usa camarutei redactiei, ca un soarece, nestiind cum sa ma fac cat mai mic, ca sa nu deranjez pe nimeni, dar cu inima mare de bucurie, mai mare decat sediul cu doua etaje al ziarului Inainte, si Comitetului Judetean al Uniunii Tineretului Comunist.

De atunci, cumparam in fiecare zi, ziarul. Rasfoiam paginile infrigurat, asteptand. Asteptand.

Pana cand a aparut poezia.

Drumul alb

Nu,

Eu nu vreau

Sa adun

Schije frante de tun

De pe munti de atomi

Nici

Somnul apelor frant

Sa-l preschimb in pamant

Cotropit de ninsori

Sunt

Inca om, nu atol

Singuratic si gol

Bombardat de taceri

Nu vreau mari fara glas

Nici oceane de scrum

Ancestrale poveri,

Nici comori de pripas,

Travestite in fum

Stiu

Monstrii, gheare de fier

Mai tintesc catre cer

De sub reci carapace

Greu

Este drumul spre vis

Dar odata deschis

Va ramane mereu

Drumul alb catre pace!

1976

Au trecut de atunci 37 de ani. Cu razboaie. Cu revolutii. Cu industrii de armament. Care nu au produs in zadar. Cu oameni  carora razboiul le-a oferit un loc de munca. Razboiul care continua si azi. Chiar si Razboiul Rece continua. Neoficial.

Poezia nu mai era pe nicaieri. Ziarul pe care o pastrasem,  se pieduse demult.

Dar la vremea la care am scris-o, am invatat-o pe dinafara. Si de cateva luni, versurile ei imi tot veneau in minte. Fragmentat. Lipsea pasajul central. Pâna cand, acum trei zile, memoria mi-a restituit si acest text lipsa.

Ce poate sa faca un om, impotriva razboiului? Cum sa se apere de el, cu o armata cu un buget de 1 miliard de euro in acest an ( 3 miliarde de paini ), an in care numai dobanzile la creditele cu care tara lui este datoare sunt de 2 miliarde si jumatate de euro ( cate o paine pentru fiecare locuitor al planetei )?

Nimic mai mult, decat sa isi aduca aminte Drumul Alb, de acum 37 de ani…

Sfaturile divortatilor

Sfaturi de la DivortatiALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA 

Buletinul editat  la 10 ianuarie 2013

SFATURILE DIVORTATILOR
.
OCAZIONAL primim  din partea cititorilor nostri mesaje triste despre efectele devastatoare pe care divortul le are asupra lor si a familiilor lor. Ne scriu parinti divortati care sufera traume emotionale, si ale caror copiii sunt dezorientati si tristi, cu inima franta de durerea despartirii parintilor lor. Divortul nu e un lucru de celebrat, de dorit, ori o metoda usoara de a scapa de o problema mai grava. Nu e un spectacol asa cum de multe ori e portretizat in media. Dimpotriva, e o decizie si un eveniment serios care foarte rar rezulta in ceva pozitiv pentru sot ori sotie. Studiile sociologice privind divortul denota ca sotii sunt mai nefericiti dupa divort si ca intimpina dificultati in stabilirea de noi relatii. Iar studiile economistilor reflecta ca, din punct de vedere financiar, dupa divort ambele parti pierd, in special femeile. Divortul nu imbogateste pe nimeni ci saraceste pe ambii soti. Rare sunt cazurile in care unul dintre soti iese din relatia de casatorie mai bine pus la punct financiar decit in timpul casatoriei. In plus, studii recente privind divortul reliefeaza impactul lui daunator asupra sanatatii spirituale a sotilor, dezechilibrul moral care-l cauzeaza adolescentilor, chiar si efectele negative asupra comunitatilor religioase din care fostii soti fac parte.
.
 In adevar, insa, majoritatea celor care divorteaza nu doresc sa divorteze, ci o fac pripit, iar apoi regreta decizia facuta. Prevenirea divortului este o preocupare tot mai acuta in tarile in care divortul a devenit un adevarat flagel social. Deja au trecut citeva generatii de cind divortul a fost legalizat si practicat pe scara larga. In consecinta, nu doar efectele divortului sunt bine cunoscute, dar la fel de bine cunoscute sunt si cauzele lui cit si ce sotii pot face sa previna divortul. E vorba de sfaturile divortatilor, al celor care au divortat, regreta divortul, si reflecta asupra lucrurilor care l-ar fi putut preveni. Aceste sfaturi doresc sa le impartaseasca cu cei tentati sa divorteze cit si cu cei care inca nu contempleaza divortul. Vrei o casnicie fericita zic ei? Discuta cu cei divortati si invata de la ei ce poti face sa fii fericit in casatoria proprie si sa-ti pastrezi casatoria intacta. Divortatii reflecta mai mult ca cei casatoriti la stabilitatea si durabilitatea casniciei. Avem ceva de invatat de la ei? Fara indoiala, afirma tot mai mult studiile sociologice aparute in ultimii ani privind divortul si modalitatile de prevenire a lui.
.
Un astfel de studiu a fost publicat in vara de Dr. Terri Orbuch, psiholog si cercetator la University of Michigan. Rezultatele studiului ei au fost publicate in iulie in Wall Street Journal. Studiul enunta cinci (5) factori esentiali care pot preveni divortul. Sunt factori ori modalitati de interactiune intre soti pe care divortatii nu le-au practicat in vremea casatoriei dar care, ne asigura ei, le-ar fi salvat casatoria daca le-ar fi practicat. Redam in traducere romana concluziile principale ale studiului asa cum au fost ele descrise si comentate in Wall Street Journal. Titlul articolului e sugestiv, Divorce’s Guide to Marriage („Ghidul divortatilor pentru casatorie”) Materialul a fost tradus, edicat si adaptat pentru dtra de Parintele Emil Ember. Ii multumim. Versiunea engleza si completa a articolului poate fi citita aici: http://online.wsj.com/article/SB10000872396390444025204577544951717564114.html?KEYWORDS=Elizabeth
  .
Ghidul divortatilor pentru casatorie
.
Cateodata trebuie sa treci printr-o casatorie esuata ca sa-ti dai seama ce inseamna o casnicie reusita. Iata cinci strategii pentru o casatorie reusita, fericita, recomandate de oameni divortati care au invatat aceste lectii pe pielea lor. Vrei un sfat de calitate privind mariajul? Intreaba o persoana divortata.
.
Oamenii care rateaza in cea mai importanta relatie a vietii lor tind sa gandeasca mult de ce au ratat. La ce nu a mers bine. Daca ei sunt cat de cat sinceri, vor putea distinge si greselile personale nu numai pe cele ale fostului sot sau ale fostei sotii.
.
„Oamenii divortati care se dau un pas inapoi si spun: Iata ce am facut gresit si iata ce voi schimba, au ceva important de spus altora”, spune Terri Orbuch, psiholog si profesor cercetator la Institutul de Studii Sociale a Universitatii din Michigan, si autorul unei noi carti: „Finding Love Again: 6 Simple Steps to a New and Happy Relationship”. („Redescoperirea dragostei: 6 pasi simpli pentru o relatie noua si fericita”) Dr. Orbuch a facut un studiu, finantat de Institutul National de Sanatate, colectand periodic date de la 373 de cupluri intre 25 si 37 de ani in primul an de casnicie in 1986, anul in care a inceput studiul. Pe parcursul urmatorilor 25 de ani, 46% dintre cupluri au divortat. Dr. Orbuch a urmarit multi indivizi divortati iar apoi angajati in relatii noi si i-a intrebat pe 210 dintre ei daca si ce au invatat din greselile lor. Din acesti 210, 71% si-au gasit noi parteneri, incluzandu-i pe cei 44% care s-au recasatorit.
.
Stimuleaza starea de spirit a sotului
.
Dintre divortati, 15% au spus ca ar darui mai mult din ceea ce dr. Orbuch numeste „afirmare afectiva”, incluzand complimente la adresa sotiei ori a sotului, imbratisari, mangaieri si sarutari, adica suport emotional. „Prin exprimarea iubirii si a grijii se construieste increderea”, spune dr. Orbuch. Ea spune ca exista patru componente ale manifestarilor de afectiune pe care cei divortati le considera importante: cat de des sotul sau sotia au aratat dragoste; cat de des s-au facut sa se simta bine asa cum sunt; cat de des si-au facut viata interesanta si atractiva. Divortatii nu accentueaza relatiile sexuale si nu afirma ca sexul i-a apropiat intr-un mod neobisnuit, desi dr. Orbuch spune ca si sexul este cu siguranta un aspect al demonstrarii iubirii si afectiunii.
.
Barbatii par sa aiba nevoie de afirmare nonsexuala chiar mai mult decat femeile, spune dr. Orbuch. Conform studiul ei, cand sotul a raportat ca sotia lui nu a manifestat dragoste si afectiune, cuplul era de doua ori mai inclinat spre divort decat cand barbatul s-a simtit ingrijit si apreciat. Totusi, reciproca nu a fost adevarata. Sfatul simplu este sa faci ceva pentru a demonstra ca partenerul tau este luat in seama si apreciat in fiecare zi, zice dr. Orbuch. Poate fi ceva simplu de genul unui „te iubesc” sau „esti un parinte deosebit”. Poate fi o actiune mai mult decat cuvinte: pune aparatul de cafea in functiune dimineata. Incalzeste masina iarna. Daruieste o imbratisare.
.
Vorbeste mai mult despre bani
.
Banii au fost principalul conflict in majoritatea mariajelor, reusite sau esuate, pe care le-a studiat dr. Orbuch. 49% din divortatii studiului ei s-au certat mult privind banii – fie ca este vorba de prioritati diferite de cheltuieli, minciuni despre cheltuieli, ca un sot castiga mai mult ca celalalt ori ca unul cauta sa-l manipuleze pe celalalt. Ei cred ca banii vor fi o problema si in urmatoarea relatie.
.
Nu exista o singura solutie financiara pentru toate cuplurile. Dr. Orbuch spune ca fiecare persoana are nevoie sa-si examineze propria atitudine privind finantele. Ce au insemnat banii cand cresteai? Cum ti se par acum cand ii cheltui sau ii economisesti? Care sunt obiectivele tale financiare? Sotii trebuie sa discute perspectivele lor privind banii si sa conceapa un plan financiar care ii avantajaza pe amandoi. Pot decide sa tina banii in comun ori in conturi separate. Ori pot avea un cont comun pentru cheltuielile de familie. Conform studiului, sase din zece divortati care au inceput o noua relatie au ales sa nu isi combine finantele. „Vorbeste despre bani mai des – nu doar cand e vremea taxelor, cand ai o mare datorie sau cand vin facturile”, spune dr. Orbuch. Stabileste regulile de baza privind banii si nu devia de la ele.
.
Depaseste-ti trecutul
.
Pentru a te angaja intr-o relatie sanatoasa cu partenerul tau, trebuie sa te debarasezi de trecut, opineaza dr. Orbuch. Asta presupune sa depasesti gelozia relatiilor anterioare ale partenerului, iritatia privind modul in care te trateaza soacra, ori o cearta pe care ai avut-o cu sotul tau acum sase luni. Asta nu e un sfat bun doar pentru cei cu inima franta, adauga dr. Orbuch. Conform studiul dr. Orbuch, divortatii care pastreaza emotii puternice fata de fostul sot – fie de dragoste fie de ura – au fost mai putin sanatosi decat cei care s-au debarasat emotional de trecut. Ai o problema in a lasa in urma mania, dorul, tristetea sau durerea? Scrie un jurnal. Exerseaza. Vorbeste cu un prieten (dar nu la nesfarsit) despre asta. Sau incearca sa-i scrii persoanei care te-a suparat pentru a-i explica sentimentele tale. Apoi accepta sfatul excelent pe care Abraham Lincoln l-a dat secretarului sau de razboi, care ii scrisese o misiva emotionanta unuia din generalii sai. „Arunc-o in foc”, i-a spus Lincoln. „Asta fac eu cand scriu o scrisoare pornita din manie”.
.
Blameaza relatia
.
Divortatii care isi invinovatesc fostii soti sunt mai nelinistiti, mai depresati si au probleme de insomnie mai acute decat cei care isi acepta propriile slabiciuni. Cei care au pastrat mania au fost mai putin dispusi sa dezvolte o relatie noua si puternica ori sa priveasca spre viitor intr-o maniera pozitiva. Insa e greu sa nu acuzi. In studiul lui Orbuch, 65% din cei divortati isi invinuiesc fostii soti, cu mai multe femei acuzandu-si fostii soti (80%) decat barbati invinovatindu-si fostele sotii (47%). Si 16% din barbati se invinovatesc pe ei insisi, comparativ cu doar 4% dintre femei.
.
Cum sa acuzi intr-un mod sanatos? Foloseste expresia „noi”, nu „tu” sau „eu”. Ori „amandoi am fost cam obositi in ultima vreme”, nu „tu esti atat de ursuz”. Cand inlaturi invinuirea, este mai usor sa ajungi la o solutie. Intreaba-ti partenerul despre perspectiva lui sau a ei asupra problemei cu care te confrunti. Spune, „De ce crezi ca nu ne mai intelegem?”„Sunt o multime de moduri de a vedea o problema”, spune dr. Orbuch. „Cunoscind perspectiva partenerului si alaturand-o perspectivei tale, ajungi la o perspectiva de ansamblu a relatiei”.
.
Descopera mai mult din tine insuti
.
Stilul de comunicare este prima schimbare pe care divortatii din studiu spun ca ar face-o in urmatoarea lor relatie. 41% dintre ei au declarat ca ar comunica diferit. Sotii au nevoie sa-si vorbeasca cu calm si cu grija. Trebuie sa invete sa se certe intr-un fel care sa duca la o solutie, nu la mai multa suparare. Trebuie sa practice „ascultarea activa”, unde fiecare incearca sa auda ceea ce cealalta persoana are de spus, sa repete ceea ce au auzit unul de la altul si sa se intrebe reciproc daca au inteles corect. Pentru a comunica bine, sotii au nevoie sa descopere mai mult despre ei insisi, nu doar sa faca o „comunicare de rutina”. Comunicarea „nu trebuie sa fie emotionala”, spune dr. Orbuch, „ci un dialog unde inveti cum sa fiti la unison”. Asta il ajuta pe partenerul tau sa te inteleaga mai bine. Dr. Orbuch sugereaza regula zilnica a celor 10 minute. In fiecare zi, timp de 10 minute, cuplul ar trebui sa fie singur si vorbeasca despre altceva decat munca, familie si copii, ori intretinerea casei. E recomandabil sa discute relatia lor. Fara probleme. Fara programari. Fara logistica. „Tu ai nevoie sa-i spui celuilalt despre viata ta si sa vezi ce va apropie”, spune dr. Orbuch.
.
ANUNT: CAUTAM SALA DE CONFERINTE
AFR intentioneaza sa-si tina conferinta anuala in aprilie la Bucuresti. Cautam o sala pentru conferinta. Suntem dispusi sa o inchiriem la un pret rezonabil. Cei care aveti sugestii ori ne puteti pune o sala la dispositie va rugam sa ne contactati la office@alianta-familiilor.ro.
.
ANUNT – FAMILIA ORTODOXA
Doamne ajuta! Va anuntam ca a aparut Familia Ortodoxa nr 47, cu tema “Din nou copii”. Aveti atasat in acest email fisierele de promovare. Cateva fragmente din materialele acestui numar gasiti aici http://www.familiaortodoxa.ro/2012/12/07/promo-nr-47/ Multumim pentru tot sprijinul! Doamne ajuta! Cezar
.
LA MULTI ANI SI MULT SUCCES IN 2013
Va multumim inca o data pentru mesajele multe si calde care ni le-ati trimis cu prilejul Anului Nou. Redam citeva dintre ele.
.
Tuturor celor de la Alianta Familiilor din Romania un Calduros LA MULTI ANI si multa sanatate. Ioan Danila – Stockholm Suedia unde ma aflu temporar.
.
Ms frumos! La multi ani! Spor in tot ceea ce faceti! Doamne ajuta! Multumim pentru frumoasele urari.Dumnezeu sa pazeasca familiile din tara noastra! E nevoie de multe rugaciuni!!! Va dorim multa intelepciune si putere in munca pe care o depuneti. LA MULTI ANI! Familia Cismas
.
sarbatori fericite si binecuvintate in continuare si la multi ani ! cu implnirea bucuriei, a daruirii , a impacarii si iertarii, pace si lumina, lucian, Doamne ajuta!
.
Dragi prieteni si cunoscuti: Intr-un moment de linistire va adaug si eu urarile traditionale romanesti specifice sarbatorilor din aceasta perioada (in care nu am folosit computerul spre a nu ma tulbura de prea multa petrecere si dezordine lumeasca). Va doresc un an binecuvantat de Dumnezeu, cu sanatate, bucurii si impliniri, cu spor in credinta si in marturisirea ei prin cuvant si fapta. Va indemn totodata sa fiti atenti la ceea ce se intampla in viata cetatii si sa luati atitudine, personal sau -mai cu spor- in asociatii, la evenimentele in desfasurare care aduc prejudicii persoanelor sau neamului. De cele mai multe ori lipsa reactiilor noastre la cele ce se intampla in jurul nostru este interpretata abuziv ca aprobare de catre cei care carora le-am acordat incredere. (Ca exemplu: introducerea obligatorie a cardului de sanatate, o forma foarte subtila si simpla de control asupra destinului persoanei – referindu-ne chiar si numai la posibilitatea oricarui infractor cu cunostinte despre furtul electronic de a falsifica/modifica date electronice. Nu mai intram in alte detalii sau in alte aspecte ale acestui evenimente trambitat ca o mare cucerire.) In orice caz, sa nu uitam ca rostul omului este mantuirea intru Hristos Iisus, Domnul nostru, pe Care Il slavim impreuna cu Dumnezeu-Tatal si cu Duhul Sfant. Sa nu uitam ca singura dovada evidenta de prietenie cu Dumnezeu este participarea la Sfanta Liturghie, practicarea si marturisirea credintei crestine ortodoxe, cu timp si fara timp. Intru multi ani, spre slava lui Dumnezeu! Cu prietenie, pr. Constantin Stroilescu
.
Multumesc de urari. Bunul Dumnezeu sa binecuvânteze familiile noastre, tara noastra si întreg universul, sa ne dea putere în credinta si fapte placute Lui, sa ne ajute în necazuri si ispite. LA MULTI ANI pe PAMÂNT! Sanatate mintii, trupului si sufletului. Cu drag A.M.
.
VRETI SA FITI INFORMATI?
Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.
.
FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.
.
ANUNTURI
Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.
.
Alianta Familiilor din Romania

Al Jazeera va intra in 60 milioane de case americane

Simona-BotezanSimona Botezan, Washington D.C.

Televiziunea araba Al-Jazeera, sponsorizata de guvernul din Qatar, va avea acces la 60 milioane de gospodarii din SUA, dupa ce a cumparat reteaua media Current TV, la inceputul lunii ianuarie 2013. Fostul vicepresedinte american Al Gore, unul dintre fondatorii retelei Current TV, detinea 20% din actiuni, pentru care a incasat suma de 100 milioane de dolari.

Televiziunea araba este cunoscuta in SUA, in principal, datorita tonului anti-american folosit în timpul razboiului din Irak, cu un deceniu în urma. Stirea ca Al-Jazeera va deveni un important canal de cablu din SUA, care va concura cu CNN, a stârnit un val de reactii din partea expertilor: “Parerea mea este ca atunci când oamenii aud despre Al-Jazeera, acestia nu vor fi atenti la calitatea stirii sau corespondentei“, a declarat pentru CNN analistul Stuart Fischoff, un profesor pensionar de la Universitatea de Stat din Los Angeles, California. “Ei vor auzi doar Qatar, si vor spune ca este o tara araba, plina de teroristi si, prin urmare, este partinitoare în prezentarea stirilor“, a mai spus profesorul.

Fostul corespondent al Casei Albe, Bibb Porter de la MEDIATECH Capital Partners din New York, a declarat pentru mass-media ca Al-Jazeera  a platit 500 milioane dolari pentru a achizitiona Current TV: “Eu cred ca pretul asumat de 500 milioane dolari este absurd pentru ceea ce au primit“, a spus Bibb.Aparitia Al-Jazeera pe o retea de cablu majora din SUA, a înviat dezbaterea despre acuzatiile anti-americane din trecut si despre videoclipurile cu Osama bin Laden sau cu metodele artizanale de fabricare a bombelor, prezentate de televiziunea araba. Unii experti considera ca Al-Jazeera va incerca sa prezinte buletine de stiri care se pliaza pe standardele americane. Antipatia fata de reteaua araba s-a disipat în mod semnificativ in SUA, desi nu în totalitate, spun analistii. “Acesta (n.r. televiziunea) a fost, evident, demonizata de catre politicienii nostri pentru aproape un deceniu,” a precizat Rory O’Connor, un fost producator CBS News si un expert în mass-media. El a remarcat modul în care un cameraman Al-Jazeera a fost retinut timp de sase ani la lagarul de prizonieri US Navy de la Guantanamo Bay, Cuba. Dar Al-Jazeera difuzeaza curent în limba engleza programe de calitate, fara partinirea invocata de politicieni americani, a spus O’Connor, autorul blog-ului roryoconnor.org, care contesta opinia conservatorilor ca  Al-Jazeera ar fi o “ retea de teroare si propaganda”.

Alti analisti, spun ca Al-Jazeera continua sa difuzeze si acum emisiuni cu continut anti-american. “Cu siguranta vor fi atenti la început si vor încerca sa dovedeasca faptul ca sunt un canal profesionist si obiectiv“, a declarat Yigal Carmon, presedintele Media Research Institute pentru Orientul Mijlociu, care a adunat mai multe clipuri video difuzate de Al-Jazeera în ultimii ani, cu mesaj anti-american.Carmon este un fost consilier antitero, sef de cabinet al premierului israelian Yitzhak Rabin. “E mult mai putin anti-american decât în trecut, si ceea ce difuzeaza in limba engleza  este o versiune soft a emisiunilor in limba araba. Dar aceasta este televiziunea guvernului din Qatar si vorbeste despre viziunea guvernului din Qatar; este o televiziune politica” , a spus Carmon, care a folosit cuvinte dure pentru a descrie guvernul din Qatar: “Qatar, la urma urmei, este o dictatura, si într-o dictatura, ei folosesc mass-media ca pe un brat al politicii externe, fie ca este vorba de politica araba, musulmana sau internationala“, a mai spus Carmon.Decizia guvernului din Qatar de a introduce Al-Jazeera în 60 % dintre casele din SUA care receptioneaza televiziunea prin cablu, este o manevra politica provocatoare, dar si o strategie de afaceri, fiind o retea sponsorizata de guvern, mai spun expertii. „Vedeti natura neobisnuita sau ciudatenia esentiala, ca un fost vice-presedinte al Statelor Unite vinde reteaua  sa unui guvern strain?” a declarat expertul mass-media Howard Kurtz, gazda programului saptamânal CNN “Surse de încredere”.

Al-Jazeera a fost întotdeauna privita ca un factor de risc si o vanitate a unui emir bogat. Qatar este o tara din lumea a treia, care are o mare rezerva de petrol si gaze si produce miliarde de dolari pentru profilul personal al emirului. Este vorba despre o televiziune care se ocupa de imaginea publica a emirului si incearca sa manipuleze occidentul, prezentându-l intr-o lumina favorabila pe dictator. Al -Jazeera subliniaza mereu faptul ca emirul sponsorizeaza evenimente sportive in Qatar si în Europa, au spus expertii. “Al-Jazeera încearca de ani de zile sa intre in casele americane si pâna acum nu a reusit“, a mai declarat Brian Stelter de la New York Times pentru CNN.

Purtatorii de cuvânt ai Al-Jazeera nu au putut fi contactati de CNN pentru a raspunde acestor acuzatii. Pe website-ul televiziunii arabe apare insa un mesaj, referitor la difuzarea programelor Al-Jazeera in SUA: „ La cinci ani de la lansarea Al Jazeera English (AJE) canalul este disponibil numai în câteva orase din SUA: New York, NY; Washington DC; Burlington, VT; Toledo, OH, si Bristol, RI. Stim ca americanii doresc sa ne vada, deoarece 80.000 de oameni au trimis deja cereri furnizorilor lor de televiziune. Dar avem nevoie de tine pentru a mentine presiunea asupra operatorilor de transport prin cablu / satelit, pentru a cere difuzarea AJE. Avem 70 de birouri în întreaga lume, mai mult de 1.000 de angajati de 50 de nationalitati;  avem  una dintre cele mai diverse structuri etnice  din lume  in redactiile noastre. AJE este difuzat la cel putin 250 de milioane de gospodarii din 120 de tari.

Al-Jazeera isi motiveaza extinderea in SUA prin faptul ca “aproape 40 la suta din audienta online a Al-Jazeera English (serviciul in limba engleza) provine din Statele Unite, deci telespectatorii americani au demonstrat clar ca apreciaza informatia furnizata.”

O opinie similara a fost exprimata de jurnalistul Alan Colmes, pe pagina web Liberaland: „Se numeste diversitate de opinii, ca sa nu mai vorbim de faptul ca e o piata libera si alegerea apartine consumatorului […]În cazul în care Al-Jazeera nu va reusi sa atraga o masa critica de spectatori, companiile de cablu vor  fi justificate sa o elimine. Al-Jazeera aduce o alta nuanta in relatarea stirilor internationale, care lipseste de pe alte retele americane, pentru ca are mai multi corespondenti straini si mai multe birouri peste mari, decât multe posturi din Vest. Pentru acoperirea „primaverii arabe” Al Jazeera a câstigat un premiu George Foster Peabody”, a spus Alan.

Dealtfel, Al-Jazeera nu este un fenomen izolat. Postul China CCTV, sponsorizat de guvernul chinez, s-a aventurat în SUA anul trecut: “Chinezii au o acoperire similara a pietei mass-media din SUA, asa cum incearca Al-Jazeera acum“, a spus Bibb Porter. “Aceste posturi sunt folosite ca  o varianta moderna de diplomatie, nu sunt canale de propaganda, deoarece abordarea lor este foarte grijulie. SUA stie ca este vorba tot despre China, iar acolo unii oameni mor de foame“, a mai precizat Bibb Porter. Bibb se întreaba de ce Al-Jazeera ar intentiona sa produca 60% din continutul sau în Statele Unite, asa cum declara, desi postul arab s-a facut cunoscut datorita acoperirii sale din Orientul Mijlociu, în special în timpul revolutiilor arabe din primavara anului trecut?

Cert este ca Al-Jazeera va gasi un segment de public in SUA, dar va intra pe o piata tumultoasa si fragmentata, cu multe programe de stiri, iar ratingul sau nu va fi de milioane de telespectatori, ci, probabil, de câteva sute de mii, au mai declarat analistii. Accesul la 60 de milioane de case din SUA nu garanteaza ca oamenii vor urmari programul, au mai declarat analistii. Buletinele de stiri internationale sunt un segment care se vinde greu. ” Nu exista o piata americana prea mare, avida de stiri internationale”, a declarat Howard Kurtz de la CNN.

Surse: CNN; Al Jazeera; Liberaland

”Barca pe valuri” a gladiatorilor galateni se-ndreapta spre capitala mondiala a valsului si a elegantei

capitals40Ieri, la Galati, s-a încheiat ultimul turneu de hochei din grupa C, a campionatului national de juniori U12. Gladiatorii s-au impus în toate cele cinci partide disputate, calificându-se, cu punctaj maxim, în Superliga – între primele sase echipe din tara.
Iata mai jos tabloul rezultatelor:
Gladiators Galati – Corona Brasov 12 – 2
Gladiators Galati – Corona Brasov 15 – 2 (meci restant)
Gladiators Galati – Triumf Bucuresti 10 – 3
Gladiators Galati – Steaua Bucuresti 4 – 1
Gladiators Galati – soimii Bucuresti 5 – 0
Lotul de jucatori folosit în aceste dispute a fost unul eterogen ca vârsta, antrenorul acordând sansa de a juca si unor boboci de la U10, printre debutanti numarându-se si Emilia Munteanu, fiica actualului tehnician al gladiatorilor.
Odata cu încheierea turneelor de calificare la categoriile U12 si U14 antrenorul Cristi Munteanu a tinut sa mentioneze faptul ca vor urma confruntari extrem de dificile cu echipele din Harghita si Covasna, confruntari în care nu se poate baza pe câtiva din componentii de baza, deoarece o parte din ei au fost transferati în Austria, unde conditiile de pregatire sunt net superioare celor de la Galati, iar o alta parte sunt accidentati, situatie în care se afla capitanul si golgheterul echipei Dragos Petrica, sau si-au exprimat dorinta de a nu mai evolua la echipa din motive personale, fie s-au mutat în alta localitate(tara), cum este cazul unuia dintre liderii echipei, Madalina Vânatoru, fie au renuntat la hochei datorita programului extrem de încarcat.
Tehnicianul gladiatorilor doreste sa transmita multumiri tuturor juniorilor si parintilor acestora pentru încrederea si întelegerea acordata, sacrifiiciile facute si rezultatele obtinute, iar celor care nu vor mai îmbraca tricoul echipei, le doreste succes la noile echipe sau în noile domenii de activitate alese.
În urmatoarele etape ale campionatului national, gladiatorii galateni si-au fixat ca obiectiv un loc pe podium la categoria de vârsta U12, iar la U14, clasarea la finalul competitiei printre primele cinci echipe din tara, obiective ce ar putea fi îndeplinite chiar daca, asa cum aminteam anterior, lotul de jucatori va suferi modificari importante, nucleul grupului de sportivi fiind acum sub vârsta (unu-doi-trei ani mai mici) de participare la categoria U14.
Cum sezonul de hochei este unul scurt si încarcat, gladiatorii si-au facut deja bagajele pentru Viena urmând ca în urmatoarele zile sa dispute întâlnirile din cadrul ultimului turneu la categoria U13, cu echipele din primul esalon al campionatului de juniori al Austriei.
Vom reveni cu noutati despre aventurile gladiatorilor, dupa turneul din capitala mondiala a valsului si a elegantei, când se va încheia primul sezon al unei echipe de juniori de hochei pe gheata, din Galati, într-un campionat intern al altei tari – o premiera pentru sportul cu crosa si puc de la malul Dunarii.
La început de An Nou, echipa Xpress Balabanesti, transmite gladiatorilor galateni – multa sanatate, vointa, noroc, putere de concentrare si un parcurs cât mai bun în toate competitiile nationale si internationale în care s-au înscris.

Echipa Xpress Balabanesti

 

Sergiu Nicolaescu – un om controversat!

Sergiu Nicolaescu. Sergiu Nicolaescu NU va avea slujba religioasa la înmormântare – sustine Biserica Ortodoxa

Biserica Ortodoxa Româna a declarat, pentru GÂNDUL, ca Sergiu Nicolaescu nu va avea slujba religioasa la înmormântare. De ce?   Pentru ca  împreuna cu sotia sa au ales “solutia”  incinerarii trupului neînsufletit, si nu depunerea într-un mormânt cum e obiceiul crestinilor!

Sergiu Nicolaescu a interpretat si regizat pelicule cu renume  care au ramas în panteonul culturii române, dar  si celei universale. Dar cu toate acestea omul S.N. nu s-a ridicat la statura unor personalitati  interpretate. Regele Mihai si precedesorii sai au îmbratisat religia crestina a poporului român demonstrând prin vorbe si fapte ca sunt indisolubil legati si identificati cu acest popor. Ori S.N. a demonstrat ca nu s-a identificat cu masa mare de oameni români pe care i-a dirijat cu autoritate si neimplicare sufleteasca.

Caracterizarea facuta în 2012 în emisiunea Drept la tinta,  lui Sergiu Nicolaescu, de catre Costel Baloiu –  cel care l-a interpretat pe Pistruiatul, un serial de mare succes scris si regizat de Francisc Munteanu – cuprinde cuvinte deloc onorabile:

L-am perceput ca fiind un om rece, un om respingator, un om de gheata. Un tip pe care cu greu îl ghicesti.” (Sursa: Gândul)

Daca ar fi sa spun doua vorbe, altele decât cele de lauda despre meseria pe care a practicat-o, cu rezultate exceptionale, acestea ar fi:  individualist si egoist, un om care nu se implica sufleteste în relatia cu semenii sai. Iar farmecul interpretarile sale, excelent haruit de Dumnezeu, suferea uneori din lipsa de  spontanietate si  firesc, manifestând  o usoara retinere si crispare datorate unei rigiditati de interpretare.

Pentru a întelege tragedia momentului de bilant,  îmi aduc aminte de Karl Marx. Parintele Capitalului (Das Kapital),  poate fi laudat ca si-a facut bine temele în doctrina de care s-a ocupat. Filozofia sa pentru multi oameni înca e de mare actualitate si de mare folos! Asta desi cei care cunosc tot ce a gândit si a scris Marx si ca de fapt îi ura de moarte pe oameni si era un egoist înfocat, iar cei care aplica teoria sa, în politica si economie, o fac pentru a oprima multimi de oameni (si popoare) în beneficiul colosal al unui grup restrâns de oameni.

Regretam faptul ca nici S.N. nu a cautat binele multimii si semenilor sai, ci afirmarea sa personala si beneficiile financiare si, orbit de aceste deziderate egoiste, n-a vazut oferta facuta de Dumnezeu pentru cei care îl onoreaza pe El si pe aproapele lor: viata vesnica în Isus Hristos Domnul.