Bocca del Rio

Să mă mai duc la
Bocca del Rio,
şovăi în drum ori-
cît aş iubi-o.

Port încă-n gînduri
mierea, mirajul,
dar fără tine
rană-i peisajul.

Ţara-ntre dealuri,
satul sub lună,
Bocca del Rio
nu mă adună.

Îţi aminteşti tu
timpul şi locul
prinse-ntre ziduri,
zumzetul, socul?

Îţi aminteşti tu
verdele, stupii,
pe coperişe-n
gîngur hulubii?

Ce profeţie-n
zarea iubirei
fost-a atuncea
azi amintire-i.

Basme, otrăvuri
cald-pădureţe,
roşii amurguri,
patimi, frumseţe,

din amintire
beau cu nesaţiu.
Bocca del Rio,
rană în spaţiu.