Atunci când te-ai născut, ai cunoscut pentru prima oară ceea ce se numește timp. Nu, nu chiar așa, dintr-o dată. Pe măsură ce sărbătoreai propria-ți victorie asupra acestuia, an de an, la o dată bine precizată în calendar, ai remarcat, nu știu cum sau în ce fel, că ceea ce sărbătoreai de fapt nu era propria ta izbândă, ci a lui. Acum, ai remarcat că, privindu-te în oglindă, cu mândrie sau nu, cu teamă sau nu, nu mai ești astăzi cel care ai fost ieri. Mereu cel pe care-l privești și cel ce te privește este la fel de nedumerit ca și tine…urmează aceeași metafizică a necunoașterii. Tu treci iar timpul rămâne, sau tu rămâi iar timpul trece?!
În raport cu timpul, nu poți adopta revolta, nu poți fi omul care spune nu ireversibilității, prin simplul fapt că nu tu ai puterea. Aici omul revoltat n-are a…
View original post 298 more words