Specialist in Criminal Defense, Immigration, Bankruptcy  Chapter Seven

Anca Iacob s-a nascut si a crescut în Bistrita, iar în prezent locuieste de opt ani, împreuna cu sotul si fiul ei, care a împlinit de curând un an, în Phoenix, Arizona, unde i s-au stabilit de altfel, si fratele si parintii. A absolvit dreptul, este specialist în Criminal defense, Immigration, Bankruptcy  Chapter 7 si a reprezentat sute de cazuri în care inculpatii se faceau vinovati de posesie si vânzare de droguri sau arme, furturi, frauda ori infractiuni contra persoanei. S-a orientat mai mult spre family based immigration si considera ca datorita crizei economice, numarul cazurilor de backruptcy va creste în fiecare luna. Desi pâna acum a lucrat mai mult pentru români, intentioneaza sa îsi diversifice clientela si cu persoane din alte nationalitati. Principiul dupa care se conduce în munca este onestitatea, mai ales ca în relatia client-avocat, spune Anca Iacob, nimic nu este mai important decât comunicarea, acesta fiind si unul din motivele, pe lânga imposibilitatea de a dezvolta o relatie bazata pe încredere, pentru care mai si refuza unele solicitari. Îsi percepe onorariul în functie de complexitatea cazului si recunostinta clientului este pentru ea cea mai mare recompensa, cu atât mai mult cu cât profesia pentru care s-a pregatit este o permanenta provocare intelectuala.

Daca ar fi sa schimbe ceva, Anca Iacob declara ca si-ar dori mai putin stres, însa ce mai conteaza acest lucru, din moment ce face totul din pasiune, astfel ca satisfactia pe care o are atunci când câstiga un caz este enorma. Dupa parerea ei, greseala nu face casa buna cu aceasta profesie, iar atunci când vine vorba sa le dea un sfat celor mai tineri în bransa, le recomanda networking-ul.
——————————————————–

Octavian CURPAS: Ati fost un copil care de mic avea simtul dreptatii? Exista în trecutul dumneavoastra „pre-universitar” ceva care sa indice ca aveati sa va hotarâti pentru drept? De ce ati ales totusi, dreptul?

Anca IACOB: În cazul meu, cred ca simtul dreptatii s-a dezvoltat din copilarie si s-a perpetuat de-a lungul timpului. Consider ca întotdeauna am „simtit” ca vreau sa ma dedic acestei profesii, de aceea toate deciziile pre-universitare pe care le-am luat au pornit de aici. Am ales dreptul tocmai pentru ca nu vedeam ce altceva as fi putut face – nimic nu ma atragea mai mult.

Octavian CURPAS: În munca dvs. aveti voie sa gresiti?

Anca IACOB: Cu totii gresim, a gresi este omeneste, dar în aceasta meserie, prudenta este imperativa.

Octavian CURPAS: Sunteti casatorita si daca da, când si unde a avut loc acest eveniment? Va rog sa ne spuneti câteva cuvinte despre sotul dvs.

Anca IACOB: Da, sunt casatorita, tot cu un bistritean, pe care l-am cunoscut însa, aici. Cosmin si cu mine am spus „da” pe 31 decembrie, 2004, în Phoenix. Dupa ce si-a terminat MBA-ul, sotul meu s-a specializat în financial services.

Octavian CURPAS: În ce alte orase/state ati mai locuit pâna sa va stabiliti în Arizona si în ce perioada?

Anca IACOB: Înainte sa venim în Arizona, am mai locuit doi ani si jumatate în Tallahassee, Florida, unde am si urmat de altfel, dreptul, la Florida State University College of Law.

Octavian CURPAS: Unde ati facut practica în timpul studiilor si cu ce viziune asupra viitoarei profesii ati iesit de pe bancile facultatii; credeti ca în cazul unui absolvent de drept, notele obtinute pe parcursul anilor de studii reflecta în mod clar tipul de activitate pe care o va desfasura ca avocat?

Anca IACOB: Pe perioada studiilor am lucrat pentru mai multe organizatii non-profit care ofereau servicii celor mai putin privilegiati. Oricum, la absolvire nu stiam înca spre ce ma voi îndrepta în cariera, ci doar ca pasul urmator era sa trec examenul de barou în Arizona, iar apoi sa îmi caut un post. Pentru un proaspat licentiat, notele nu reflecta sub nici o forma optiunea pe care o va face ca viitor avocat, întrucât aceasta depinde de o multime de alti factori.

Octavian CURPAS: În ce ramura v-ati specializat?

Anca IACOB: Imediat dupa ce am terminat studiile, am lucrat ca avocat din oficiu pentru Maricopa County – criminal defense.

Octavian CURPAS: De ce ati decis sa va specializati în criminal defense si care sunt cele mai frecvente cazuri pe care le reprezentati?

Anca IACOB: În ceea ce ma priveste, se poate spune ca am ajuns sa ma specializez în „Criminal defense” mai mult printr-un joc al soartei. De când am început sa profesez si pâna acum, am reprezentat sute de persoane aflate în diferite situatii – ar fi multe de enumerat, dar printre altele, as aminti posesie si vânzare de droguri sau arme, furturi, frauda, infractiuni contra persoanei, etc.

Octavian CURPAS: Cum este sa aperi inculpatul si de ce credeti ca unui inculpat este mai bine sa i se aplice pedeapsa minima si nu cea maxima, în cazul în care se dovedeste ca este vinovat?

Anca IACOB: Raspunsul nu este unul concret – depinde de situatie. Uneori, ai cazuri foarte bune, în sensul ca dovezile nu suporta acuzatiile si deci, poti face foarte multe pentru client. Alteori însa, cazurile sunt mai dificile si avocatul apararii are datoria sa obtina cel mai bun rezultat, în functie de dovezile existente. Referitor la cea de a doua întrebare, trebuie sa stiti ca nu toti inculpatii merita o pedeapsa minima. Câteodata, în cazul recidivistilor, unde acuzatiile au fost deja dovedite, este potrivita o pedeapsa mai aspra, însa nu trebuie neglijate nici diferitele aspecte ce tin de situatia inculpatului, cum ar fi cele socio-economice, intelectuale, psihologice, etc. Foarte multi dintre acestia prezinta circumstante atenuante care în ansamblu, sunt cea mai buna explicatie pentru comportamentul lor deviant. Iata de ce, din când în când, masura care se impune nu este pedeaspa, ci mai degraba rezolvarea acestor probleme.

Octavian CURPAS: Cum este sa ramâi singur în apararea celui vinovat?

Anca IACOB: Asa cum am mai amintit, depinde de situatie. Daca ajungi sa câstigi, satisfactia este enorma. Alteori, desi suntem datori sa facem tot ce putem pentru client, nimeni si nimic nu ne ajuta, pentru ca practic, toate dovezile sunt împotriva.

Octavian CURPAS: Ce ne puteti spune despre activitatea dvs. în immigration si care sunt cele mai frecvente cazuri cu care va confruntati în acest domeniu?

Anca IACOB: Mi-am concentrat atentia mai mult spre family based immigration, desi am atins, desigur si alte aspecte. Din pacate, immigration-ul fiind un subiect foarte dezbatut în ziua de azi, nu exista prea multe sanse pentru cei ce vor sa ramâna legal în aceasta tara. În specialitatea mea, majoritatea cazurilor sunt cele care implica solicitarile de rezidenta permanenta (applications) din partea unuia dintre membri familiei pentru alt/alti membru/membri ai familiei.

Octavian CURPAS: S-a întâmplat sa reprezentati vreodata vreun emigrant care avea ordin de deportare din SUA? Mai exista vreo sansa pentru asemenea persoane?

Anca IACOB: Sigur ca am întâlnit si astfel de situatii si de curând chiar am încheiat un proces de acest gen. Bineînteles ca mai exista unele sanse pentru persoanele ce se încadreaza la anumite categorii de emigranti, iar factorii care influenteaza posibilitatea ca astfel de persoane sa ramâna sau nu în tara sunt destul de numerosi.

Octavian CURPAS: Am dori sa ne spuneti câteva cuvinte si despre un alt domeniu în care aveti specializare si anume, despre banckruptcy. Care este procedura în Statele Unite pentru o persoana fizica aflata în incapacitate de plata, în ce masura poate fi aceasta iertata de datorii, în ce conditii si cu ce consecinte?

Anca IACOB: Datorita schimbarii majore din 2005, orice persoana fizica poate sa aplice pentru „iertarea” de datorii, însa conditiile au devenit deja mai multe si mai stricte. Desigur ca datoriile respective pot fi stinse, pentru ca sa nu uitam ca exista diferite tipuri de bankruptcy, care se aplica în functie de fiecare situatie în parte. De exemplu, conform Chapter 7, în cazul unei persoane care ajunge la curtea federala si se califica, este posibila iertarea datoriilor, cu mici exceptii, însa standardele sunt diverse si utilizarea lor depinde de circumstante.

Octavian CURPAS: Sunt usor sau dificil de reprezentat în instanta asemenea cazuri? Pe masura ce criza economica avanseaza, cât de mare devine incidenta unor astfel de procese? Ce gen de persoane sunt cele care ajung în asemenea situatii?

Anca IACOB: Înca o data, nu am un raspuns direct. Exista cazuri grele, unde pot sa apara o serie de dificultati pe parcurs sau altele, care trec foarte repede si usor prin sistem, însa asa cum va puteti imagina, datorita crizei economice, numarul lor va creste în fiecare luna. Oricum, în aceasta situatie ajung persoane din toate paturile sociale pentru ca repet, criza economica din prezent nu tine cont de nici un fel de bariere sociale.

Octavian CURPAS: Puteti sa ne redati pe scurt, exeprienta dvs. de pâna acum, ca avocat? Cine sunt posibilii dvs. clienti/reclamanti si cum îi descoperiti?

Anca IACOB: Deocamdata, marea majoritate a clientilor mei sunt romani, însa intentionez ca pe viitor sa îmi diversific clientela, în sensul ca as dori ca persoanele care vor apela la serviciile mele sa fie si din alte nationalitati.

Octavian CURPAS: Joaca Internet-ul vreun rol în acest sens?

Anca IACOB: Desigur, si înca unul foarte important, datorita faptului ca tot mai multe persoane folosesc Internet-ul ca pe un instrument cu ajutorul caruia gasesc raspunsuri la întrebarile pe care le au, indiferent de natura lor. Un procent destul de semnificativ din cei care ma contacteaza obtin coordonatele mele de pe Internet.

Octavian CURPAS: Pe ce se bazeaza în primul rând relatia pe care o aveti cu clientii?

Anca IACOB: Vreau sa cred ca relatia mea cu clientii se bazeaza pe încredere si îmi doresc în primul rând, ca toti cei care ma contacteaza sa descopere în mine si un om cu care sa poata sa comunice.

Octavian CURPAS: Cum va adunati informatiile pentru cazurile la care lucrati?

Anca IACOB: Depinde de tipul de informatii. În general, clientii ne furnizeaza informatii cu caracter personal, însa daca am nevoie de altfel de date, Internetul este de obicei, o sursa foarte buna si desigur, la fel si cartile.

Octavian CURPAS: Obisnuiti sa refuzati anumiti clienti sau acceptati toate cazurile pentru care sunteti solicitata?

Anca IACOB: Nu accept toate cazurile, sunt situatii când o anumita relatie profesionala pur si simplu nu poate sau nu ar trebui sa existe, iar eu încerc sa evit asemenea lucruri.

Octavian CURPAS: Ce anume înclina balanta atunci când acceptati un caz si din ce motiv refuzati alte cazuri?

Anca IACOB: Ori de câte ori accept un caz, factorul cheie este comunicarea între mine si client, iar daca pe altele le refuz, de vina sunt fie conflictul de interese, fie faptul ca eu consider ca nu pot sa fac nimic în acea situatie, fie lipsa de comunicare si imposibilitatea de a dezvolta o relatie bazata pe încredere.

Octavian CURPAS: Cum colaborati cu alti avocati?

Anca IACOB: Depinde de împrejurari. De obicei, colaborez foarte bine cu colegii de breasla, însa atunci când se întâmpla sa ne situam pe pozitii adverse, presiunea situatiei schimba cursul obisnuit al lucrurilor.

Octavian CURPAS: Care este principiul dupa care va conduceti în profesia dvs.?

Anca IACOB: Onestitatea.

Octavian CURPAS: Ati întâlnit oameni ai legii al caror principiu era sa nu aiba nici un principiu?

Anca IACOB: Fara îndoiala ca am întâlnit, astfel de oameni exista peste tot, indiferent de profesie sau de statutul lor social.

Octavian CURPAS: Apelati de obicei, la ajutorul tribunalulu, în cazurile pe care le aveti de solutionat?

Anca IACOB: În general, este de preferat ca solutionarea unui caz sau a unei situatii sa se faca în afara tribunalului, dar acolo unde acest lucru devine imposibil, nu ai încotro si trebuie sa apelezi la o hotarâre judecatoreasca.

Octavian CURPAS: Vi s-a întâmplat sa nu puteti solutiona un caz si sa va trimiteti clientul la o alta firma de avocatura?

Anca IACOB: Ca avocat, nu poti sa faci absolut totul si nici sa solutionezi orice tip de caz. Sunt de parere ca trebuie sa ne cunoastem limitele, de aceea daca un caz nu este de domeniul meu, încerc sa îl pun în legatura pe cel care m-a contactat cu un avocat competent în domeniu.

Octavian CURPAS: Cum vedeti cazurile de malpraxis în profesia dvs.?

Anca IACOB: Consider ca asemenea situatii sunt daunatoare, de aceea ca avocat, trebuie sa fii foarte constiincios si sa tratezi cu seriozitate orice caz.

Octavian CURPAS: Cum va percepeti onorariul?

Anca IACOB: În general, îmi percep onorariul în functie de cât de complex este cazul la care lucrez.

Octavian CURPAS: Obisnuiti sa acceptati si cazuri în care clientul nu va poate achita onorariul cerut?

Anca IACOB: Da, pot sa spun ca fac foarte multe ore pro bono, ceea ce nu ma deranjeaza pentru ca ma bucur sa îi ajut si pe cei care nu au posibilitatea materiala de a-si permite un avocat.

Octavian CURPAS: Care este cea mai mare recompensa în profesia dvs.?

Anca IACOB: Nimic nu se compara în aceasta privinta cu recunostinta clientului, atunci când este multumit de rezultatul obtinut.

Octavian CURPAS: Sunteti o avocata scumpa în comparatie cu alti avocati?

Anca IACOB: Nu, nu consider ca onorariile mele ar fi mari. De obicei, sunt rezonabile, cred eu, în comparatie cu cele practicate de alti avocati.

Octavian CURPAS: Considerati ca fiecare caz este unic si la fel fiecare delicvent?

Anca IACOB: Sunt convinsa ca fiecare caz este unic, la fel si fiecare delicvent. Fiecare caz este diferit si trebuie tratat ca atare, de asemenea, fiecare delicvent are caracteristici deosebite, care joaca roluri diverse, ce trebuie scoase în evidenta la momentul potrivit.

Octavian CURPAS: Sunteti de parere ca delicventii au, ca orice om de altfel, si parti bune, care din pacate, nu au fost suficient lucrate?

Anca IACOB: Cu totii avem însusiri bune si rele – însa din pacate, majoritatea delicventilor au o experienta de viata nu tocmai propice unei existente linistite, care sa urmeze un anumit curs, în functie de o serie de reguli si norme.

Octavian CURPAS: Ce anume vi se pare cel mai periculos în profesia dvs.?

Anca IACOB: Nimic nu mi se pare mai periculos în aceasta profesie decât greseala.

Octavian CURPAS: André Malraux spunea ca adevarul despre un om consta în principal, în ceea ce respectivul trece sub tacere. Se probeaza aceasta afirmatie în practica juridica?

Anca IACOB: Poate ca da, poate ca nu. Ca avocati ai apararii nu stim în ce masura clientii nostri ne ascund sau nu ceva, iar daca fac acest lucru, este mai bine sa nu stim.

Octavian CURPAS: Se practica discriminarea în profesia dvs.?

Anca IACOB: Nu stiu.

Octavian CURPAS: Este necesar ca tu, ca om al legii sa fi suferit mai întâi, ca sa îi poti întelege pe cei care devin victime sau cazurile de violenta?

Anca IACOB: Mi-ati pus o întrebare interesanta. Dupa parerea mea, trebuie sa dispui macar de capacitatea de a te transpune într-o asemenea situatie, daca vrei sa întelegi anumite aspecte si nuante ale unui caz.

Octavian CURPAS: Va dezgusta delicventii sau dictatorii?

Anca IACOB: Va dati seama ca am reprezentat foarte multi delicventi si nu as fi putut face acest lucru daca m-ar fi dezgustat. În schimb, cu dictatorii este o alta poveste…

Octavian CURPAS: Daca ati fi fost chemata sa îl aparati sa spunem, pe Hitler, ati fi acceptat provocarea? V-ati dori sa reprezentanti în instanta o vedeta, sa zicem, pe Britney Spears?

Anca IACOB: Nu, nu cred ca l-as fi aparat pe Hitler, iar în privinta lui Britney Spears trebuie sa recunosc ca nu am neaparat o dorinta de genul acesta.

Octavian CURPAS: Exista oameni în tagma dvs. cu care nu ati dori sa aveti de-a face?

Anca IACOB: Sunt de parere ca sunt oameni si oameni în fiecare tagma… Cu unii comunici într-un fel, cu altii într-altul.

Octavian CURPAS: Este posibil sa va raportati la profesia dvs. ca la o permanenta provocare intelectuala?

Anca IACOB: Da, profesia pe care o practic este într-adevar o permanenta provocare intelectuala, în special pentru ca mereu apar lucruri si situatii noi, cu care nu ai mai avut ocazia sa te confrunti.

Octavian CURPAS: Ca avocat cu experienta, ce recomandare le-ati face celor care abia acum se apuca de treaba, în aceasta bransa?

Anca IACOB: Cred ca networking-ul este vital. Fara doar si poate…

Octavian CURPAS: Ce v-ati dori sa schimbati în munca pe care o faceti ?

Anca IACOB: Mi-as dori mai putin stres…

Octavian CURPAS: Care a fost cel mai bun sfat pe care l-ati primit în profesia dvs. si cum l-ati aplicat?

Anca IACOB: Cel pe care l-am dat si eu, mai sus… Din pacate, nu am început sa-l aplic decât mai târziu.

A consemnat,
Octavian D. CURPAS
Phoenix, Arizona, SUA
februarie 2009