(dupa S.K.)

Lui Florin Iovin,

Un paradox! mereu fara de graba

Asculta sceptic si apoi intreaba.

Traieste-un perpetum viata-n alergare,

Dispus intodeauna la vorba si cantare

Credinta-i infinita resemnare,
In fata imposibilului ce-l  doresti.
Un pardox absurd prin care,
Astepti apoi dorinta s-o-mplinesti.

Credinta este risc necunoscut,
Singura Cale  satisfacatoare.
Singuratate si tacere-n absolut
Prin flecareala lumii pieritoare.

Credinta e sa te instrainezi de clipa
Ca vesnicia  sa o dobandesti.
Credinta e sminteala fericita,
Ce frange logica acelor pamantesti.

Credinta-i pasiune glorioasa
E libertate si curaj smerit.
O adiere parca de angoasa
Ce-apuca Absolutul daruit.

Credinta-i trecere in asteptare
E un mistere adanc si greu.
Invaluirea ce transpare
Surasul Unicului  Dumnezeu.

Florian Guler

http://desculti.blogspot.com/