Am ezitat mult timp inainte de a incepe sa scriu despre un subiect atat de fierbinte cum este cel legat de prezenta criza din Japonia cauzata de explozia circuitelor de racire ale reactoarelor nucleare de la Fukushima. Fiindca informatiile despre ceea ce se intampla acolo ne vin intr-o cadenta ce ne impiedica sa mai intelegem cu adevarat situatia reala, am preferat sa ma orientez catre anumite aspecte ce vor fi cu siguranta ignorate de catre presa internationala.

Mai intai vreau sa imi declar respectul si admiratia pentru cultura japoneza, precum si pentru aceasta natiune care a stiut sa se adapteze atat de bine circumstantelor fluctuante ale istoriei. De aceea, sunt sigur ca poporul japonez va invata lectii utile si din acest incident nedorit, care este posibil sa schimbe definitiv cursul actual al societatii nipone.

In primul rand, pot spune ca numele Fukushima nu imi spunea nimic inainte de acest incident, la fel cum nici Cernobal nu era stiut inainte de catastrofa nucleara din timpul Uniunii Sovietice. Din acest punct de vedere, am constatat ca pe Wikipedia dupa un scurt paragraf ce descrie amplasarea orasului Fukushima, urmeaza o multime de relatari despre tragedia nucleara din regiune. Este trist ca un loc de pe planeta sa devina cunoscut doar dupa un eveniment nedorit, dar asa se scrie istoria, mai ales cand te afli in locul nepotrivit, la momentul nepotrivit.

Curios fiind de acest loc, am inceput sa citesc materiale care sa imi spuna ceva despre specificul locului, istoria sa, oamenii din regiune si cultura lor. Cred ca orice demers jurnalistic serios ar trebui ca atunci cand exploreaza evenimentelor dintr-o anumita zona de interes, sa prezinte deopotriva cate ceva si din specificul locului. Bineinteles ca nu ma refer la acel jurnalism de senzatie si „creator de evenimente” care sa tina prima pagina a ziarelor sau destinat sa atinga cele mai mari cote de audienta. Mai precis ma refer la menirea comunicarii jurnalistice de a ne oferi informatii corecte, pline de miez, obiective si mai ales in context.

Vizionam o multime de emisiuni despre acest eveniment din Fukushima, dar nu ne intrebam de exemplu: Cine sunt acesti oameni? Care este istoria lor? Ce fel de cultura au? Cum gandesc? Cum se bucura? Cum se intristeaza? Ne postam in fata televizoarelor in timp ce se arunca in mod haotic in noi cu informatii trunchiate pe care le receptam intr-un mod barbar, primitiv, in nuantele de gri ale temerii, ingrijorarii si senzationalului. Iar dupa ce „show-ul” mediatic s-a incheiat, aruncam la cos toata chestiunea pentru a trece la un alt subiect „fierbinte”, din care marile trusturi media isi culeg profituri deloc lipsite de importanta.

Sa uitam acum aceste lucruri si de aceea va voi propune cateva date sintetice despre prefectura Fukushima, culese din mai multe surse de pe Internet. Mai jos voi indica si cateva link-uri pentru cei interesati sa extinda orizontul pe care l-am creionat in cateva cuvinte.

Mai intai, Fukushima inseamna „insula bunului destin” (“good-fortune island”) si este capitala prefecturii cu acelasi nume din regiunea Tohoku a Japoniei. Orasul se afla la 250 km nord de Tokyo si la 80 km sud de Sendai. Desi orasul este localizat in interiorul insulei, prefectura are mai multe porturi la oceanul Pacific, cateva dintre ele numindu-se Onahama si Soma. La nivelul anului 2003, populatia orasului era estimata la 290.866 de locuitori la o suprafata de 746 km patrat rezultand o densitate de 390 de oameni / km patrat.

Fukushima City este inconjurata de o multime de izvoare termale si are nenumarate resurse naturale in regiune, fiind una dintre cele mai mari zone turistice din Tohoku. Plasarea orasului permite accesul catre multe alte regiuni ale Japoniei prin intermediul unui sistem de transport bine pus la punct. In numai o ora si jumatate poti ajunge in Tokio folosind caile ferate, iar aeroportul orasului, deschis din anul 1993, permite turistilor sa viziteze orasul venind nu numai din zonele metropolitane ale regiunii, dar chiar si din celelalte insule ale arhipelagului nipon.

Prefectura Fukushima este bogata in festivaluri unice ce se desfasoara in fiecare anotimp de-a lungul intregului an, avand o semnificatie profund religioasa imbinata cu practici agricole specific japoneze, reflectand istoria locala si diferitele traditii culturale. Astfel, marele festival Ryozen celebreaza perioada turbulenta Nanbokucho (1336 – 1392), cand conflictul dintre doua curti imperiale rivale au divizat natiunea. Sau festivalul Soma – Noomaoi, ce dateaza de peste 1000 de ani, se desfasoara pe fostele proprietati ale clanului Soma si recreeaza atmosfera din perioada Statelor Razboinice (1467 – 1568). In jur de 500 de calareti costumati in samurai purtand steaguri medievale specifice ofera un spectacol de lupta deosebit in sunetul si lumina focurilor de artificii, fiind unul dintre cele mai reprezentative astfel de festivaluri din Japonia.

Lista poate continua, dar ma opresc aici fara a uita faptul ca pot fi intalnite o multime de mestesuguri specifice locului. Astfel, lemnul de buna calitate se gaseste in calitati abundente in Fukushima fapt ce permite realizarea de obiecte artizanale de exceptie. De asemenea, o multime de obiecte din lut ars pot fi procurate reflectand cultura locala a regiunii.

Nu pot sa mai adaug decat ca pe masura ce exploram aceste informatii am uitat in cele din urma de isteria mediatica si fara sa vreau am inteles gestul acelor muncitori eroi, care au preferat sa isi dea viata pentru a salva o tara, o natiune si un patrimoniu de exceptie. Am inteles de fapt ca ei aveau pentru ce sa moara, aveau ce sa apere si intr-un fel am gasit o explicatie pentru spiritul de sacrificiu al japonezilor.

Oare noi ca romani am avea ce apara sau mai bine zis, am putea proceda la fel daca destinul ar cere un astfel de sacrificiu?
…………………………………………………………………..

Referinte:
1. Wikipedia, Fukushima:
http://en.wikipedia.org/wiki/Fukushima,_Fukushima

2. Pagina prefecturii Fukushima:
http://www.pref.fukushima.jp/kokusai/IADwebsite/aboutfuku/aboutfuku7History.htm

3. Pagina orasului Fukushima:
http://www.city.fukushima.fukushima.jp/english/about/index.html
 
4. Privelisti in Fukuhsima:
http://fuku-tabi.jp/en/sightseeing/2010/03/000059.html

Octavian LUPU
18 martie 2011
Bucuresti