Signal de Botrange este, dupa 1919, cel mai inalt varf din Belgia, situat la 694 de metri altitudine. Se afla pe platoul Hautes Fagnes din masivul Ardeni, in provincia Liege. Pozitia i-a adus un climat aspru, inregistrat de catre o statie meteorologica. Punctul culminant al Belgiei este, prin urmare, si cel mai inalt punct din regiunea valona, Ardeni si Benelux, depasind Weisser Stein (693 m), coliba Michel (674 m) si coliba Fraiture (652 m). In 1923, cu ajutorul unei movile mari de pamant, se atinge in mod artificial, dar simbolic, inaltimea maxima de 700 de metri. Iar in 1934 se construieste un turn din piatra care ajunge la 718 m. Signal de Botrange a gazduit o perioada lunga de timp o statie meteorologica. Dupa 1999 ea a fost inlocuita de o statie automata a Institutului Regal de Meteorologie din Belgia, instalata la Mont Rigi (statie stiintifica Hautes-Fagnes a Institutului din Liege), situata intre signal de Botrange si coliba Michel. Astfel s-au observat cel mai frecvent vanturi puternice in centrul Belgiei, de exemplu. Temperaturile medii si cele extreme sunt adesea mai scazute la Botrange decat in orice alt loc din regiune: temperatura minima inregistrata fiind de  -25,6°C, iar la signal de -30,1°C. In timpul iernii, se poate observa o medie de trei luni in care temperatura medie ramane sub 0 ° C, precipitatiile sunt de asemenea mai frecvente, peste 200 de zile cu precipitatii pe an. Temperaturile maxime din timpul verii nu depasesc decat in cazuri exceptionale 30°C. Numarul zilelor cu inghet este de peste 130 pe an, iar numarul zilelor cu zapada depaseste 35. Grosimea maxima a zapezii, inregistrata pe 9 februarie 1935 a fost de 115 cm. Inghetul si zapada pot fi observate de la finele lunii septembrie si pana la mijlocul lunii martie.
Cel mai inalt varf al Belgiei detine numeroase surse de apa curgatoare, cum ar fi raurile ardene, apartinand toate bazinului Meuse: Helle, Roer, Schwarzbach la nord (dar care curg spre est), Bayehon la sud, si Trôt Marets la vest. Dupa cum sugereaza si numele acestor rauri, chiar daca signal de Botrange nu a fost o frontiera de stat, acesta marcheaza o frontiera lingvistica in regiune, intre limbile romanice la vest si cele germanice la est.
Signal de Botrange a devenit cel mai inalt punct al Belgiei abia in 1919, atunci cand Valonia si localitatile din Est au fost atasate la Belgia, in urma Tratatului de la Versailles. Anterior cabana Michel detinea intaietatea. In ciuda pozitiei sale remarcabile, Botrange nu a fost niciodata frontiera de stat, aceasta fiind stabilita pe cursul apei Helle la nord, Rouge la sud si pe varful Michel. Locul a facut succesiv parte din colonia romana Civitas Agrippinensium, iar apoi a fost inima domeniului carolingian. In cele din urma a fost integrat in Prusia, Germania si Belgia.
Tatiana Scurtu-Munteanu