Cine ajunge in „orasul teilor” cum este  supranumit orasul Corabia, invaluit timp de doua luni pe an in mireasma florilor, intra intr-un veritabil templu al civilizatiilor, care s-au succedat aici vreme de sase milenii.
 Inceputurile locuirii umane in aceasta zona, aflata la confluenta Oltului cu Dunarea, dateaza din epoca neolitica, perioada in care s-au asezat cele dintai comunitati apartinand culturii Vadastra II. Marturiile de cultura Salcuta, urme ale  asezarilor traco-dace de la Sucidava, ale cetatii si necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatra straveche care  isi dezvaluie treptat misterele.
 
                             MIRACOLUL  ISTORIEI

 Pe malul stang al Dunarii, in partea de sud a orasului Corabia, in cartierul numit Celei, se afla cetatea Sucidava care a aparut ca important centru economic si militar al tribului geto-dacic „ sucii”. Dupa cucerirea Daciei, pe locul actual al comunei Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea orasului civil Sucidava. Cetatea militara romana a fost zidita pe locul fostei cetati geto-dacice in vremea imparatuluiAurelian (270-275) si rezidita in timpul lui Constantin cel Mare ( 306-337). Cetatea a ramas parte a imperiului si dupa retragerea aureliana din anul 275 e.n.

                                      DESCOPERIRI

 In incinta cetatii romano-bizantine, care se intinde pe o suprafata de doua hectare si din care se mai pastreaza zidurile si turnurile de intrare, in numar de 8, au fost descoperite in urma sapaturilor, incepand din 1936 bazilica romano-bizantina, din secolul al IV-lea, cel mai vechi lacas de cult, cladirea hypocaust ( sistem de incalzire roman prin pardoseala), datand din secolul al VI-lea e.n., piciorul podului lui Constantin cel Mare inaugurat in 328, construit peste Dunare in vremea sa, poarta Constantiniana care face legatura intre pod si cetate, fantana romana din secolul al II-lea e.n., baile romane ( thermae), strazi pavate. De asemenea a fost descoperit un sicriu in care  se aflau oasele unui om (schelet) de 1,96 metri ( intr-o perioada in care oamenii abia atingeau 1,60 metri), mai multe gropi menajere in care au fost gasite solzi de peste, oase de animale ierbivore, o lama de silex, carbuni, cenusa, fragmente ceramice. Obiectele descoperite in cetate sunt un opait executat dintr-o pasta caramizie, fara decor, o piesa de bronz de la o aparatoare nazala a unui coif, un cuptor pentru copt painea, din pamant ars la rosu, tigle cu inscriptia ( COH) ORS III care indica cohorta a III-a  a Legiunii aV-a Macedonia, monezi de bronz, furca de tors, multe obiecte ceramice care au fost conservate.
 Primele cercetari stiintifice au debutat in anul 1901 sub indrumarea lui Grigore G. Tocilescu. Din anul 1936 pana in 1981 au fost continuate de Dumitru Tudor.

                                   ZEITA  NEMESIS

 Specialistii romani si lumea stiintifica mondiala asteapta inca vestea descoperirii la Sucidava-Corabia, a ceea ce arheologii spera sa  gaseasca: templul zeitei Nemesis, protectoarea cetatii, despre care se stie ca a existat potrivit unei inscriptii ce spune ca  „ doi inalti curialis de la Sucidava au ridicat in cinstea zeitei Nemesis un templu”. Pana in prezent lucrarile arheologice nu au confirmat acest lucru.

             FANTANA  SECRETA  –  IZVORUL IUBIRII

 Cercetatorii si vizitatorii continua sa fie  atrasi de minunea pastrata vreme de 14 secole in pamantul fortaretei: „fantana secreta”, monument unic in arhitectura romano-bizantina. Ea este spectaculoasa prin sistemul de construire si valoarea arheologica. In 1958 un localnic, descoperind intamplator niste ziduri vechi de caramida, a atras atentia asupra lor profesorului Tudor  Dumitru, care cerceta zona cetatii de mai multi ani. Asa a iesit la lumina  fantana secreta situata in partea de sud  a cetatii.
 Constructia subterana are doua componente: putul propriu-zis, aflat la o adancime de circa 18 metri de la  nivelul platoului cetatii si coridorul de acces lung de 26 de metri, care coboara din incinta fortaretei pana la izvor. Putul are forma unui turn inalt de 4,5 metri, cu peretii grosi de 85 de centimetri, lucrati din caramizi legate cu mortar de var amestecat cu caramida pisata. Coridorul este format dintr-o bolta de caramida care coteste in panta pana sub zidul  de incinta al cetatii, apoi urca spre nord pana la platforma superioara de unde iese la suprafata. Acestei fantani i se spune si „izvorul iubirii” si reprezinta una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din vechea cetate.
 Legenda spune ca apei din izvorul nesecat ii este atribuita virtutea de a inteti iubirea cuplurilor, de a-i uni pe cei despartiti.  Un obicei al zonei este acela ca miresele si mirii coboara dupa nunta la izvorul subteran, luand din apa miraculoasa, pentru eternitatea legaturii. Fantana ramane, in pofida lipsei de popularitate, pe masura exceptionalei importante arheologice, o ademenitoare chemare spre implinirea iubirii si a setei de viata. Miracolul fantanii multiseculare se cere perpetuat.