LIEDUL METAMORFOZELOR
ar fi fost bine sa ploua-ntreaga noapte
sa ma înec în florile de rod:
asa – doar voi privi de pe înaltul pod
cum faclele se sting – discret – în soapte
cumplitul lied ma urmareste-n stele
orbesc privind la sarpele uitarii:
de-atâtea-ncolaciri se rup ostroave
oprindu-l pe Ulysse-n gura marii
e cântul bolii zborului de flutur
e cântecul semintei prinsa-n brazda:
din fâlfâiri – târâs fara de gazda
din moartea zânei – florile se scutur…
…mareea mortii unduie-n coroane:
rasare luna – cap punând la zvoane
***
CÂNTÂND ÎN VIE
licare si flacare – în ploile noptii
flecareli de trubaduri – îngeri din adoptii!
latra câini în subpamânt – huhuie comori
e un timp ca sa traiesti – zorii-s ca sa mori…
nu veniti cu nunti prin munti – calareti de spaima
vi-l stiu tropotul sasiu si a voastra faima:
mai bine scaldati în vin miezul cel de noapte
sa pluteasca-n el – cu lin – stele tot mai coapte
si un greierel din vii puna-n struna visul
s-o convinga pe „cumatra” – prima oara-n ere
ca nu-i asudat de munci – ELCRIN – paradisul
si ca lenea din lumini da oricui putere!
…tresarii din cântu-mi beat – un butuc cu coarde:
Hrist se ghemuie-mi în palmi – ori piron ma arde?
***
ARHANGHELUL DIN STUPCA
lui Ciprian Porumbescu
tragi cu arcusul peste astri – -nduiosat
vioara muntilor vibreaza – -n mii de brazi
de-atâta patima si suferinti de dor
se-aprind si ard biserici – TRICOLOR!
vremea-a-nsirat pe struna-i zvârcolita
sufletul românimii-ngenunchiate
Hrist leapada lacrima nezbicita
învie-n sori coroanele-astrucate…
arhanghelul din Stupca aiureaza
miezuri de noapte se descânta-amiaza
iar zânele din flori îsi scutur roua
si-a cântec se deschide-o lume – Noua!
…e-atâta jefuire – de sfânt si de frumos
încât toti îngerii s-au prins în hora – jos!
***
C.V. DE CIOBAN AL CERULUI
sunt cioban si urmas de
ciobani – de cei cu ghioaga vârtoasa – iar nu
agricultor – cu pamântul pâna la
buric – cântarindu-i anotimpurile
rasturnarii – darii peste
cap – precum
Arhimede
turme – colosi de piatra – port
rastignit în bocetul hartii
lumii de dincolo – pe toti îi port – în armoniile
harfei mele – ascunse în
straita mea – luând între
trei degete si semanând – din ea – pe drum (precum un
copil sarman – care nu se vrea ratacit – ci de zei aflat – si
cu iscusinta de
fulger si pace – mascat) – samânta de bun si strabun – de mos si
stramos:
întunericul cald al
rugaciunilor catre Zalmoxe – si stelele fierbinti ale
revelatiei piscului
pe unde trec turmele – se fac
lumini de rani si râuri – si
muscatoare precum Lupii Sacri – discursuri de
cascade: am venit – aici la
voi – sa v-aduc – în fiece zi – Craciunul si
Pastele – samânta
învaluita în nuntile cerului de ne-nduplecata
piatra – si
samânta gretos putrezita – dar
falnic trezita – în
Noua Poarta de
Arbore – Primenita Vesnic
Axa a Lumii
…noi – cântaretii de soi – cântaretii de
nor – de vultur – de
soare si luna – de
regina nebuna – vis de
matraguna – pe Rastignirea Viorii ne
plecam – unduind – pletele – precum – pe Crucea din Priveghiul Muntelui – se pleaca si curg (cu urechea tragând
pururi – înspre misterele
Firii-Ngropate – Ascunse) – se pleaca si curg – se pleaca si curg – …curg Sfintele
Apele…Pururi
Înviatele
…si – colindând într-un ropot de
Cânt – Drumul
Focului – vestim
princiari: noi nu cersim decât
de la El – vorbele – dar
în mijlocul vorbelor – maseaua timpului se
sfarâma – cu pocnet sec – de
vraja destramata…
…si – printre buzele haului beznei – îsi taie
cu fosnet de matase – Cale de Foc (spre limpezirea Sufletului
Lumii – dar si spre
luminarea ori lamurirea popoarelor – oprite – lovite
cu sete – tocmai în
gura de rai) – taisul de oglinda al
Spadei Adevarului: „astazi s-a nascut
Hristos”… – si deci
ne nastem din Sfada si Spada – cumplit
biruitori asupra
Mortii – care nu-si mai afla
Prada
…si nimic nu mai este de scris – de
acum – în
letopisetul vechi al
Privirii Extatice…
***
