Adrian Botez: ORFEU ATOTPUTERNICUL

36_-_ovidiu_-_opere_7ORFEU ATOTPUTERNICUL

 

Mitul lui Orfeu ne oferă multiple motive de meditaţie, dar şi multe întrebări rămase, până azi, fără de vreun răspuns.

S-o luăm cu răbdare, să-ncepem cu începutul.

Iată cum am reuşit să recompunem mitul despre Orfeu, din diverse surse (inclusiv, sau: mai cu seamă! – din “Metamorfozele” lui Ovidiu Continue reading

Adrian Botez: EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ

Adrian Botez…Simţeam, până la a şti, că nu mai este, în lume, loc de frumuseţe, de artă expiatoare şi de răsuflare lină-a luminii, din inima şi din plămânii mei cei sufocaţi de-amintire – dacă nu se preface lumea mea într-un fulger, într-o limbă unică, ieşită dintre toate dualităţile preschimbării şi transfigurării, ca şi de sub toate tăcerile morilor pustiurilor arabe şi nababe, donquijoteşti, de tăcere frazată – limbă pe care numai spiritul meu o înţelege.

Existenţă şi Nonexistenţă – totdeodată! Nescrisă de nimeni anume – şi scrisă în toate rotirile Cerului de Stele. Continue reading

GEOAGIU: Regulamentul Festivalului Național de Literatură Umoristică „Ion Budai Deleanu”

Ediția a-V-a:       17-19.07.2015

poza-geoagiu

Geoagiu – jud. Hunedoara: Eveniment cultural

Cenaclul Literar „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu împreună cu Primăria și Consiliul Local al Orașului  Geoagiu, organizează în perioada 17-19.07.2015 cea de-a cincea ediție a Festivalului Național de Literatură Umoristică „Ion Budai Deleanu”. Continue reading

165 de ani de la nașterea Celui de Necuprins în metafora gândului românesc

Liceul Paul Bujor Beresti7După Nașterea Mântuitorului, românii sărbătoresc pe 15 ianuarie o altă zi sfântă, Ziua Culturii, ce ar trebui să vibreze în fiecare dintre noi, prin nașterea Celui de Necuprins în metafora gândului românesc, Mihai Eminescu. De aceea elevii din toată țara, împreună cu profesorii lor, s-au spovedit prin versul eminescian și anul acesta, atunci când am celebrat a 165-a aniversare a “Poetului fără de început și sfârșit“.

Și nu m-am putut simți mai binecuvântată în calitate de profesor, decât astăzi, respirând cu evlavie Poezie, elevii Liceului Tehnologic “Paul Bujor” din Berești,  județul Galați, pregătind pentru această zi concursuri de recitare, de cultură generală, postere cu imagini inspirate din poeziile Luceafărului, cântece, prezentare de carte și emoții până la lacrimi.   Continue reading

Cum s-a lăsat de fumat Paul Getty, renumitul magnat al petrolului?

GettyPaulIstoria nu este acumularea evenimentelor de orice fel care s-au întâmplat în trecut. Este ştiinţa societăţilor umane – spunea istoricul francez Fustel de Coulanges. Amintirile lui Dumitru Sinu sunt o părticică din istoria emigranţilor români, o istorie încă nescrisă. Oameni ca nea Mitică sunt legende vii, iar viaţa lor ţese istoria şi traiectoria societăţilor umane în care au poposit, s-au integrat şi asupra cărora şi-au pus amprenta. Viaţa românilor din Occident este un amestec armonios de cultură şi tradiţii natale, cu cele ale ţării adoptive.

Dumitru Sinu, alias nea Mitică are o bogată experienţă de viaţă şi un caracter integru, o putere de netăgăduit de a pătrunde în conştiinţele celor cu care intră în contact. Este unul dintre românii plecaţi din ţară pentru a-şi urma destinul departe de locurile natale, care a avut grijă întotdeauna să-şi dezvolte acea latură a cunoaşterii necesară fiecăruia dintre noi, pentru a ne desprinde de gândurile deseori învolburate ale trăirilor prezentului şi a le filtra prin lumina cuvântului rostit frumos. Continue reading

Recenzie de Octavian Constantinescu, la vol. lui Adrian Botez: “Cavalerii Apocalipsei: Psalmodieri în vârful muntelui”

cavalerii apocalipticiDESCÂNTEC DE PLÂNS CU INIMA LA GURĂ1

de Octavian Constantinescu

Volumul domnului Adrian Botez, “Cavalerii Apocapliptici: Psalmodieri în vârful muntelui”, nu este unul de poezie obişnuită. Spiritul ludic, bine temperat (un fel de râsu’-plânsu’ mai “particular”), pare să-şi fi ocupat un loc bine meritat, în creaţia acestui autor original, aparte, cu un parfum aşa de particular, încât critica ar putea numai cu greu să-l circumscrie unui “curent”, unei “tendinţe”, sau “şcoli” literare anume. Titlul volumului nu este peiorativ, aşa cum am fost tentat să cred, la prima luare de contact cu cartea, contaminat fiind eu de lecturi mai vechi (vezi Topârceanu, cu al său roman “Minunile Sfântului Sisoe”, unde putem citi, negru pe alb, “Şi iată, şi iată, pe vârful muntelui ne-am aşezat…”) – ci el reprezintă un strigăt de alarmă, o prevestire a unor realităţi cu adevărat de apocalipsă, trecute, însă, printr-un filtru special, cu parfum uşor ludic, uşor autoironic, dezbărat de imprecaţie. Continue reading

OCTAVIAN LUPU: Globuri Multicolore de Zăpadă dăruite Unui Suflet de Copil

Globuri Multicolore de Zapada daruite Unui Suflet de Copil3ZĂPADA CĂDEA DIN CER și se așternea bogată pe pământ. Cu fiecare pas făcut simțeam că mă afund tot mai mult în nisipul alb ce scrâșnea sub călcătura pașilor mei. Totul în jur reflecta poleiala albă a cerului de decembrie în prag de an nou. Îmi venea să alerg și să înfrunt  fulgii de zăpadă ce îmi bciuiau cu obrăznicie fața.  Așa am și făcut în cele din urmă, când decis să nu mă mai las dominat de plăsmuirea argintie a iernii, am repetat cadența pașilor grăbiți peste gheața depusă în timpul nopții făcând eforturi de acrobat ce se menține pe sârma îngustă ce leagă cele două tărâmuri sigure ale pilonilor de rezistență.

Continue reading

Eginald Schlattner – Preot si scriitor sas din Roșia, Sibiu

Mărturie-interviu

ATT1Țin la aceasta țară și știu că Dumnezeu mă vrea aici. Aici mă cunoaște Dumnezeu după nume“.

Eginald Schlattner

 

“Când în pădurile și mlaștinile, unde astăzi se află Berlinul, creștea pir, aici, în Transilvania, se cântă nemtește și se rosteau rugăciuni latinești. Asta înseamnă vechimea săsească! Iar dacă astăzi vă pot saluta în limba noastră comună, germana, acest lucru îl datorez Patriei mele, România, care niciodata nu ne-a interzis limba maternă, nici chiar în acele noua luni de zile, de la 23 august 1944 la 9 mai 1945, cand Regatul român s-a aflat în război cu Reichul german. În septembrie 1944, fiecare copil de sas s-a dus la școala lui germană, unde se predau două ore de limba româna ca limbă străină, începând cu clasa a III-a”.  Continue reading

Nea Marin si copilaria

Amza Pellea Mă fraților,

Acu, ce să mai spui. Eram și noi frumosi, și tineri. Pe Strandul Tineretului. Ce fete frumoase, mă fratilor. Una si una. Colege din toată Craiova. Stăateam pe cearceafuri, la soare, ne puneam cearceafurile alături, pe grupuri, ne vizitam de la un cearceaf la altul, cunoștințele. Aveam și dușuri, măi fratilor. In aer liber. Apa rece, cât cuprinde. Aveam si vestiare. Chiar si alea individuale, erau comune. Aveam si garderobă. Tot comună. Și două bazine. Unul mic, pentru copii. Altul mare, pentru tineri si bătrâni. Comunicau între ele. Știi? Comunicau între ele. Pe dedesupt. Printr-o fantă.

Continue reading

FESTIVAL CONCURS : Regulament “Moștenirea Văcăreștilor”

Mostenirea VacarestilorConsiliul Judeţean Dâmboviţa,
Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa,
Societatea Scriitorilor Târgovişteni,
Biblioteca Judeţeană „I.H.Rădulescu”.
Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”,

REGULAMENT

Festivalul-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”
Ediţia a XLVI-a, Târgovişte, 7 – 8 noiembrie 2014

În organizarea Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa, Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, a Bibliotecii Judeţene „I.H.Rădulescu”, Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, se desfăşoară Concursul Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”, cu patru secţiuni de creaţie (poezie, proză scurtă, eseu şi teatru scurt), ajuns anul acesta la ediţia a XLVI-a. Continue reading

Adrian Botez: ABATELE, SCHIVNICUL ŞI DIAVOLUL

Adrian Botez

ABATELE, SCHIVNICUL ŞI DIAVOLUL

În cartea sa “Minuni care aşteaptă beatificarea şi beatificări care aşteaptă canonizarea”, despre care, deja, am vorbit (carte scrisă de-a lungul unei vieţi întregi, de peregrinări şi observări adânci a firii umane, dar apărută abia prin 1638 sau 1639, se pare) – nobilul abate Bernardo Gaizca Mendieta y Savayo y Alcàntara scria aşa, într-un rând (foarte aproape de finalul cărţii sale celei ponegrite, năpăstuite şi prigonite): Continue reading