COMUNICAT DE PRESA – Încep ÎNSCRIERILE pentru “ANTOLOGIA de POEZIE şi PROZĂ “IARNA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN INTREAGA LUME

STARPRESS (valcea-turism)Ligya Diaconescu

 

Încep ÎNSCRIERILE pentru ANTOLOGIA de POEZIE şi PROZĂ “IARNA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN INTREAGA LUMEĂ, STARPRESS 2015

REVISTA INTERNAŢIONALĂ “STARPRESS www.valcea-turism.ro REALIZEAZĂ în limba română  – ANTOLOGIA de POEZIE şi PROZĂ “IARNA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN INTREAGA LUMEĂ”, STARPRESS 2015 Continue reading

About these ads

Cezarina Adamescu: Frânturi de viaţă, opinii, amintiri, urmărite prin valurile vremii

CezarinaAdamescu1Când începi să răsfoieşti o carte, o lume fascinantă ţi se dezvăluie treptat şi tu eşti poftit să pătrunzi în ea, pe măsură ce filele se întorc parcă singure. Ochiul atent al scriitorului surprinde instantaneu faţetele realităţii. Peisaje zugrăvite cu penelul artistului plastic, personaje de forţă dramatică, întâmplări reflectate-n oglinda lăuntrică, trecute prin filtrul scriitorului, toate, coagulate-n texte în care jurnalismul dă mâna cu proza realistă dar şi cu un lirism care te cuceresc imediat, şi-n care excelenţa autorului îşi spune cuvântul cu o voce cât se poate de fermă şi originală, dau un farmec aparte scrierilor, dar mai cu seamă, dialogurilor purtate de Octavian D. Curpaş cu unele dintre cele mai remarcabile personalităţi ale culturii universale.

Nu e de mirare, aşadar, că volumul de faţă, alcătuit din instantanee, poveşti cu tâlc, bine închegate, cu un stil cât se poate de original, exersat îndelung în jurnalism constituie un tărâm în care noi înşine devenim personaje principale, ori măcar martori discreţi. El se constituie, într-un soi de jurnal de pribegie al unor oameni care au trăit cea mai mare parte din viaţă, din varii motive, departe de ţară. Personajul Nea Mitică, este un pretext pentru prezentarea unor aspecte ale vieţii economice, sociale şi culturale ale vieţii occidentale. Continue reading

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII

DSCF4401Organizator : Revista internaţională STARPRESS

Vineri, 31 august 2014, în sala de festivătăţi a Hotelului RIO din staţiunea Jupiter, de la malul Mării Negre, a fost sărbătorită Ziua Limbii Române, sub coordonarea doamnei Ligya Diaconescu – director general al revistei internaţionale STARPRESS http://www.valcea-turism.ro, promotor cultural de talie internaţională, membru al Clubului de Presă Transatlantic, membru fondator al „Association des mass-medias et journalistes d’expression roumaine sans frontiere”, şi a domnului Alexandru FlorinŢene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România. La activitate au participat scriitori români din ţară şi din diaspora, editori, cadre didactice, jurnalişti, sponsori, oameni de afaceri. Continue reading

“IL POLLAIOLO” – ELIBERATORUL ZBORURILOR

puerta_bisagra_toledo_s38851849.jpg_1306973099by Adrian BOTEZ

Abatele Bernardo Gaizca Mendieta y Savayo y Alcàntara s-a născut la Toledo (în arabă: Tulaytulah; în iudeo-spaniolă: Toldoth; în mozarabă: Tolétho), capitala provinciei cu același nume și făcând parte din provincia autonomă Castilla-La Mancha. S-a născut, probabil, pe la 1561, adică atunci când Felipe al II-lea a mutat capitala Spaniei, de la Toledo la Madrid. A locuit şi copilărit nu departe de râul Tajo – primul palat, nu departe de Puente de Alcàntara. De atunci, din 1561, şi Toledo, şi familia nobilă, din care se trăgea abatele, precum şi regii Spaniei – nu s-au mai oprit dintr-o melancolică şi deplină decădere. Continue reading

Recenzie la: „DOSOFTEI – VESTITORUL LUI EMINESCU” de ADRIAN BOTEZ

Carte DosofteiO REUŞITĂ ÎNCERCARE DE REABILITARE A LITERATURII ROMÂNE VECHI: CARTEA LUI ADRIAN BOTEZ -

„DOSOFTEI – VESTITORUL LUI EMINESCU”[1]

de Octavian Constantinescu

Scrisă aşa cum este, cartea despre mitropolitul Dosoftei nici nu poate fi lăsată din mână, aproape ca un roman poliţist, datorită  minuţiozităţii şi tenacităţii de “şoricar“, cu care autorul scormone după un adevăr ştiut de mulţi, dar acceptat de foarte puţini: poporul acesta are un destin supra-terestru, el este matricea, găoacea, cuibul din care au plecat alte limbi şi neamuri.

Cea mai surprinzătoare ştire, care vine să întărească adevărul acesta, este faptul (net!) că, în India, 800.000 (opt sute de mii!) de persoane vorbesc o limbă cvasi-românească. Nu mai dau şi alte detalii. Continue reading

Corina Diamanta Lupu: ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ!

anamorodan-com-4(Prima parte)

Motto: Pentru această … foarte simplă poveste pe care-ncep s-o depăn pe hârtie, nu aştept şi nici nu cer cuiva crezare.
(Edgar Allan Poe, „Pisica neagră”)

Am aflat de curând că modelul de poşetă la care visam zi şi noapte pe când urma să împlinesc douăzeci de ani, poartă un nume franţuzesc: minaudiere. La vremea aceea, văzusem o singură dată o minaudiere, la o tânără profesoară de franceză, invitată ca şi mine, într-o seară caldă de sfârşit de august 1985, la aniversarea unei prietene comune. Proaspăt revenită de la Paris, aceasta purta o mică poşetă cu închizătoare şi rame metalice aurii şi feţele din goblen. Pe un fond albastru, de mătase, goblenul înfăţişa un băiat într-o atitudine meditativă, pescuind pe malul unei ape. În pantaloni bufanţi până la genunchi, bluză cu platcă şi pălărie canotier, micul pescar în picioarele goale dădea un aer elegant, capricios şi suav melancolic poşetei, făcând-o să semene cu o bagatelă costisitoare. Continue reading

Jianu Liviu-Florian: SPONSORUL

Adrian PăunescuSponsorul

Domnul Academician Eugen Simion a vorbit azi ultimul, în Concursul International de poezie Adrian Păunescu, editia a doua 2014. Din Filarmonica Oltenia.  După 1989, a spus, au fost 14 scriitori în Parlamentul României. (sper să nu mă înșele auzul sau memoria. Dacă o fac, îmi cer scuze Domnului Academician). Dintre ei, unul singur a făcut ceva pentru scriitori și artiști. Adrian Păunescu. S-a zbătut, și le-a acordat o pensie, ca să nu moară de foame. Sau în mizeria în care, totuși,  trăiesc. Sau o indemnizație. Marius Tucă se uită în sală. Domnul Eugen Simion se uită în sală. Ne uităm în sală. Sala, 2 treimi, goală. Televiziuni, nici pomeneală. Media, absentă. Scriitori, jurnalisti, gazetari, oameni de cultură și artă, doar câți se rătăciseră în treimea aceea de sală răzleață. Mai mult, din Basarabia și Bucovina. Continue reading

ADRIAN BOTEZ – UN CONDEI PRIN CARE PLÂNGE SUFLETUL ROMÂNIEI

Adrian BotezImpresii legate de proza şi publicistica domnului Adrian Botez

de Luminiţa Aldea

Am citit recent trei volume ale domnului Adrian Botez: “Ruguri – România sub asediu”, “Cartea cruciaţilor români” şi “Basme”  – şi toate trei mi-au tăiat respiraţia, de parcă tot aerul se consumase, arzând pentru cuvânt. Un scris ca o candelă veşnic nestinsă, un scris ca o fântână de lacrimi ce purifică şi înalţă, o voce ce aminteşte de Sfântul Ioan propovăduind în pustiu, un scris de român vertical… – gândeam dând filă după filă. Nu am citit uşor sau cu relaxare – nu e slova aici o apă ce curge liniştită, ci e un foc care arde – …ci am plâns, am râs, am suspinat, am tăcut adânc şi şi mai adânc am murit şi am renăscut prin cuvintele de foc ale publicisticii domnului Adrian Botez – ce este, fără doar şi poate, un condei în slujba României condamnate la moarte spirituală de timpuri nebune şi de legi bolânde, de guvernanţi Iude – care, pentru treizeci de arginţi, ar vinde, pe lângă Iisus, şi mamă, şi tată, şi morţii, şi viii, şi munţii, şi apele şi crucile din cimitire. Continue reading

Recenzia scriitorului OCTAVIAN CONSTANTINESCU, la vol. “BASME…”, de Adrian Botez

Adrian BotezA MERITA MINUNEA BASMELOR “DOMNULUI AUTOR”: volumul “BASME – pentru copii, pentru oameni mari şi pentru foarte mari oameni…)”, de Adrian Botez[1]

Azi am meritat, prin cine ştie ce minune minunată, să pătrund într-un teritoriu ascuns. Atât de bine e ascuns de ochii lumii (“taman” acest teritoriu!), încât posesorul cheii nu mi-a îngăduit, deşi mi-e prieten bun, încă din negura anilor mei chinuiţi (hăt-înapoi, încolo, înspre cei douăzeci şi ceva, ai “studenţiei filologice”) – nu mi-a îngăduit, ziceam, niciodată, să intru. Continue reading

OCTAVIAN CURPAȘ: Din istoria unui campion român la polo

titi-filipConstantin (Titi) Filip s-a născut la Oradea.

A fost sportiv de performanţă, un priceput înotător pe spate. Alături de fratele său, Gicu Filip juca polo pe apă la echipa Crişul Oradea. Îi povestise lui Dumitru Sinu, de multe ori, despre viaţa de sportiv: Îi băteam pe bucureşteni cu 10 la 2 sau 25 la 5. Fratele meu le mai dădea mingea, dar ei, da’ de unde, tot nu marcau! Bucureştenii tot bucureşteni sunt! Iar când noi strigam spre public: «Trăiască! Trăiască! Trăiască!», ne răspundeau cu «Een! Een! Een!» – cuvânt ce înseamnă «trăiască», pe ungureşte. Continue reading