Eginald Schlattner – Preot si scriitor sas din Roșia, Sibiu

Mărturie-interviu

ATT1Țin la aceasta țară și știu că Dumnezeu mă vrea aici. Aici mă cunoaște Dumnezeu după nume“.

Eginald Schlattner

 

“Când în pădurile și mlaștinile, unde astăzi se află Berlinul, creștea pir, aici, în Transilvania, se cântă nemtește și se rosteau rugăciuni latinești. Asta înseamnă vechimea săsească! Iar dacă astăzi vă pot saluta în limba noastră comună, germana, acest lucru îl datorez Patriei mele, România, care niciodata nu ne-a interzis limba maternă, nici chiar în acele noua luni de zile, de la 23 august 1944 la 9 mai 1945, cand Regatul român s-a aflat în război cu Reichul german. În septembrie 1944, fiecare copil de sas s-a dus la școala lui germană, unde se predau două ore de limba româna ca limbă străină, începând cu clasa a III-a”.  Continue reading

About these ads

Nea Marin si copilaria

Amza Pellea Mă fraților,

Acu, ce să mai spui. Eram și noi frumosi, și tineri. Pe Strandul Tineretului. Ce fete frumoase, mă fratilor. Una si una. Colege din toată Craiova. Stăateam pe cearceafuri, la soare, ne puneam cearceafurile alături, pe grupuri, ne vizitam de la un cearceaf la altul, cunoștințele. Aveam și dușuri, măi fratilor. In aer liber. Apa rece, cât cuprinde. Aveam si vestiare. Chiar si alea individuale, erau comune. Aveam si garderobă. Tot comună. Și două bazine. Unul mic, pentru copii. Altul mare, pentru tineri si bătrâni. Comunicau între ele. Știi? Comunicau între ele. Pe dedesupt. Printr-o fantă.

Continue reading

FESTIVAL CONCURS : Regulament “Moștenirea Văcăreștilor”

Mostenirea VacarestilorConsiliul Judeţean Dâmboviţa,
Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa,
Societatea Scriitorilor Târgovişteni,
Biblioteca Judeţeană „I.H.Rădulescu”.
Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”,

REGULAMENT

Festivalul-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”
Ediţia a XLVI-a, Târgovişte, 7 – 8 noiembrie 2014

În organizarea Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa, Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, a Bibliotecii Judeţene „I.H.Rădulescu”, Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, se desfăşoară Concursul Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”, cu patru secţiuni de creaţie (poezie, proză scurtă, eseu şi teatru scurt), ajuns anul acesta la ediţia a XLVI-a. Continue reading

Adrian Botez: ABATELE, SCHIVNICUL ŞI DIAVOLUL

Adrian Botez

ABATELE, SCHIVNICUL ŞI DIAVOLUL

În cartea sa “Minuni care aşteaptă beatificarea şi beatificări care aşteaptă canonizarea”, despre care, deja, am vorbit (carte scrisă de-a lungul unei vieţi întregi, de peregrinări şi observări adânci a firii umane, dar apărută abia prin 1638 sau 1639, se pare) – nobilul abate Bernardo Gaizca Mendieta y Savayo y Alcàntara scria aşa, într-un rând (foarte aproape de finalul cărţii sale celei ponegrite, năpăstuite şi prigonite): Continue reading

Vavila Popovici: Scrisoarea de mulțumire Dlui Liviu-Florian Jianu

Florin-JianuStimate domnule Liviu-Florian Jianu,

Am primit cu bucurie cuvintele dvs. de apreciere, încurajare, pentru premiul obținut. M-am bucurat cu atât de mult cu cât ele vin din partea unui „frate” de condei, a unui poet recunoscut. Vă mulțumesc mult! Când mi s-a comunicat vestea acordării premiului, a fost ca și cum m-ar fi atins aripa unui înger; m-a trezit și mi-a șoptit: „Nu, nu este vis!”  Sigur că m-a emoționat vestea unei prețioase recunoașteri. Ea mi-a confirmat că munca de o viață a noastra, a celor care scriem pentru propriul suflet, dar și pentru a face o lume mai bună, mai frumoasă Continue reading

O româncă a cucerit Italia!

Love_Story_2013_fullVestea acordării unui premiu literar internațional unei românce stabilite în Carolina de Nord (SUA), dar care, după propriile mărturisiri, „am scris și voi scrie tot pe limba sufletului meu“, adică în limba română, m-a impresionat profund. „Am iubit mult țara mea frumoasă – ROMÂNIA. Dar am hotărât să o părăsesc și să vin alături de copiii mei, care s-au stabilit aici. Rămăsesem singură“, a mărturisit într-un interviu pentru revista „Mesagerul românesc“, săptămânal tipărit în Potland – Oregon. Firește, tulpina unui copac nu poate dăinui fără ramuri și fără frunze, fără ca veșmântul ei și rădăcinile să-i asigure seva vieții. Atâta doar că acolo, pe pământ american, simte mai adânc semnificația cuvântului „dor“. Continue reading

COMUNICAT DE PRESA – Încep ÎNSCRIERILE pentru “ANTOLOGIA de POEZIE şi PROZĂ “IARNA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN INTREAGA LUME

STARPRESS (valcea-turism)Ligya Diaconescu

 

Încep ÎNSCRIERILE pentru ANTOLOGIA de POEZIE şi PROZĂ “IARNA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN INTREAGA LUMEĂ, STARPRESS 2015

REVISTA INTERNAŢIONALĂ “STARPRESS www.valcea-turism.ro REALIZEAZĂ în limba română  – ANTOLOGIA de POEZIE şi PROZĂ “IARNA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN INTREAGA LUMEĂ”, STARPRESS 2015 Continue reading

Cezarina Adamescu: Frânturi de viaţă, opinii, amintiri, urmărite prin valurile vremii

CezarinaAdamescu1Când începi să răsfoieşti o carte, o lume fascinantă ţi se dezvăluie treptat şi tu eşti poftit să pătrunzi în ea, pe măsură ce filele se întorc parcă singure. Ochiul atent al scriitorului surprinde instantaneu faţetele realităţii. Peisaje zugrăvite cu penelul artistului plastic, personaje de forţă dramatică, întâmplări reflectate-n oglinda lăuntrică, trecute prin filtrul scriitorului, toate, coagulate-n texte în care jurnalismul dă mâna cu proza realistă dar şi cu un lirism care te cuceresc imediat, şi-n care excelenţa autorului îşi spune cuvântul cu o voce cât se poate de fermă şi originală, dau un farmec aparte scrierilor, dar mai cu seamă, dialogurilor purtate de Octavian D. Curpaş cu unele dintre cele mai remarcabile personalităţi ale culturii universale.

Nu e de mirare, aşadar, că volumul de faţă, alcătuit din instantanee, poveşti cu tâlc, bine închegate, cu un stil cât se poate de original, exersat îndelung în jurnalism constituie un tărâm în care noi înşine devenim personaje principale, ori măcar martori discreţi. El se constituie, într-un soi de jurnal de pribegie al unor oameni care au trăit cea mai mare parte din viaţă, din varii motive, departe de ţară. Personajul Nea Mitică, este un pretext pentru prezentarea unor aspecte ale vieţii economice, sociale şi culturale ale vieţii occidentale. Continue reading