Mihai Pleșa: Olimpic la Religie

sm9-4992 Interviu by Andreea Ofiteru

“Pot dovedi absolut pe orice cale că Dumnezeu există”

“Credinţa în Dumnezeu nu înseamnă superstiţie, dar nu înseamnă nici habotnicie.”

Mihai Pleșa, elev de 16 ani

Cu toţii am auzit sau am cunoscut olimpici la matematică, fizică sau informatică. Există însă şi olimpici la Religie, iar Mihai Pleşa, un elev de 16 ani originar din Prahova, este unul dintre ei. Continue reading
About these ads

Dr. Călin Georgescu: “În ultimii 25 de ani, sufletul românesc a fost trecut prin sabie”

Calin GeorgescuPreşedintele Clubului de la Roma, pe Europa

Dr. Călin Georgescu este unul dintre cei mai importanţi experţi români în dezvoltare, şi anume în dezvoltarea durabilă. Între 1997 şi 2013 a fost director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă din România, iar din anul 2013 este preşedintele Clubului de la Roma (Centrul European de Cercetare din Viena, Austria). Continue reading

Interviu cu Marina Constantinoiu, redactor şef la Jurnalul Nanţional

MarinnaConstantinoiu1“Limba franceză mi-a deschis multe uşi şi mi-a adus în viaţă mulţi oameni interesanţi”

Jurnalistul este mai degrabă sanitar decât om de cultură. Sanitar al societăţii. Primul ajutor, în caz de nevoie. Iar nevoie este permanent. Nevoia de informaţie, căci omul informat este puternic.” (Marina Constantinoiu)

Secretul profesiei de jurnalist:
Totul stă în puterea unui virus – virusul presei!

Cuvântul scris a fost şi va rămâne o forţă care poate schimba lumea, ceea ce conferă jurnalismului un statut clar, bine conturat în teatrul existenţial al fiecărei naţiuni. În acest context, condiţia sine qua non pentru transmiterea informaţiei şi prezentarea fidelă a realităţii este propria informare şi documentare a specialistului din presa scrisă. Acurateţea şi rigurozitatea informaţiei sunt extrem de importante, dar destul de dificil de realizat, mai ales în cazul politicii externe – ramură de top a genului gazetăresc. Jurnalistul – în general, cel de politică externă – în special are nevoie în permanenţă de documentare şi informare corectă. Continue reading

Emilia Ţuţuianu în dialog cu Veronica Balaj

VeronicaBalaj1,,Veronica Balaj, argintul viu al literaturii feminine din Banat”

Poeta şi prozatoarea Veronica Balaj reprezintă un criteriu valoric de prim ordin în cultura românească, un condeier care știe să prețuiască clipa, existenţa şi frumosul.

Vocea umană este un tezaur magic, atât de senzațional, încât împreună cu ea, poate vibra în timp o parte din noi”, mărturisea realizatoarea de emisiuni la Radio Timișoara, poeta si prozatoarea Veronica Balaj. Pasiunea pentru comunicarea pe unde hertziene s-a materializat, între altele, într-o colecție de voci ale unor personalităţi de marcă din cultura românească şi internaţională contemporană. Continue reading

OCTAVIAN CURPAȘ – Gabriela Petcu din Germania

PetcuGabriela

„Încerc sa ma îndrept pe calea Ta/Dar, iarta-ma! sa pot si eu ierta”

Dumnezeu ne-a lasat cuvântul ca sa facem din el curcubeie de la cer la pamânt si-n suflet

Originara din Constanta, Gabriela Petcu a vazut lumina zilei pe 12 aprilie 1960. Copilaria i-a fost vegheata de albastrul înspumat al marii, dar si de parintii sai pentru care poeta are o dragoste neconditionata: “din exigenta mamei, am învatat ca trebuie sa fiu foarte atenta în viata, formându-mi rationamente înca din copilarie iar de la tata, am învatat sa fiu vesela chiar si atunci când as vrea sa plâng”. Minunea rasaritului sau a apusului si darul imensitatii de apa ce freamata cântece de iubire, de bucurie, de cautare, necesitatea de a spune, de a vorbi, s-a întrupat pentru Gabriela Petcu într-o lume a cuvintelor, a culorilor si a dragostei. Aceasta îndrageste cel mai mult cuvântul bun si frumos, culoarea roz în armonie cu galben, verdele crud al primaverii, albastrul cerului senin, albul inocent al fluturilor…raze de soare revarsate pe o câmpie cu spice de grâu copt si maci rosii la margine de drum. În momentul de fata Gabriela Petcu locuieste în Augsburg, Germania si este redactor sef la “Curentul International” (Europa). Continue reading

Interviu cu Simina Mistreanu – reporter pentru The Oregonian

Simina MistreanuRT: Bine ai venit in Portland, orasul trandafirilor! Spune-ne ceva despre tine si cum ai ajuns sa alegi Portlandul?

Bine v-am gasit si multumesc de primire. In Portland m-a adus dragostea si nevoia de a spune povesti adevarate. De cand am terminat liceul – Colegiul National “Moise Nicoara” din Arad – cele mai importante decizii legate de unde urma sa locuiesc au fost luate in functie de oportunitatile de a practica jurnalismul.

Poate ar trebui sa incep prin a spune ca am invatat sa vad lumea prin intermediul povestilor. Am invatat sa citesc din intamplare, cand aveam trei ani, uitandu-ma peste umarul surorii mai mare, care era in clasa I. Mi-am petrecut cea mai mare parte a copilariei citind tot ce-mi pica in mana – basme, povestiri, romane de aventuri, Biblia.Cand mi-am dat seama, in clasa a XI-a, ca pot sa ma fac jurnalist si sa spun povestile oamenilor adevarati, a fost una din cele mai fericite revelatii ale vietii mele. Continue reading

Performanţă – O familie a atras mai multe fonduri europene pe cercetare decât România în şapte ani

340278-bena.bunSoţii Răzvan şi Cristina Bena beneficiază de burse oferite de Uniunea Europeană

by Petre Badica

În timp ce ţara noastră nu a reuşit în ultimii şapte ani să atragă nici un euro din fondurile europene destinate cercetării, caz unic în UE, există români care activează la universităţi occidentale şi care au obţinut finanţări importante tot din bugetul Uniunii Europene. Este şi cazul a doi tineri, soţ şi soţie, care activează în Franţa şi au obţinut fonduri europene de două milioane de euro.

După cum scriam şi în numărul de ieri, Consiliul European al Cercetării (European Re­search Council – ERC) reprezintă o ramură Continue reading

Interviu al Presedintelui Senatului României acordat Asociatiei Jurnalistilor Români de Pretutindeni

Crin AntonescuInterviu al Președintelui Senatului României, Președinte al PNL și Co-președinte al USL, domnul Crin Antonescu, acordat Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni

1. Cât de importanţi sunt românii de pretutindeni în perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul viitor?

Crin Antonescu: Românii de pretutindeni sunt o parte integrantă a poporului român şi a spiritualităţii româneşti. Eu îi consider o resursă foarte importantă, poate cea mai importantă, pentru viitorul poporului nostru şi al României și nu doresc să vorbim despre ei doar din perspectiva alegerilor prezidențiale. Lumea actuală este marcată de cursa fiecărei ţări de a câştiga competitivitate economică, de a atrage investiţii şi forţă de muncă cu un grad înalt de calificare. De aceea eu văd crearea unui spaţiu românesc extins al culturii, educaţiei, cercetării şi comerţului, care să îi includă pe toţi românii, ca pe o premisă importantă a progresului economic şi social. Continue reading

HOCHEI – Interviu cu Catalin Geru

bunicutul_golgheter_catalin_geru_este_cel_mai_bun_marcator_al_ligii_nationale_de_hocheiby Tatiana Scurtu-Munteanu

Cătălin Geru: “regret că acum Galațiul nu mai are echipa de altădată

La ce vârstă și cum ați ajuns la hochei? De ce ați ales hocheiul și nu fotbalul, ținând cont de faptul că fotbalul a fost întotdeauna “la modă” în România ?

Am fost adus la hochei la vârstă de 7 ani. Antrenorii Radu Șerban și Ion Petrișor organizau selecții la școlile din Galați, a contat faptul că locuiam aproape de patinoar, mă puteam deplasa singur la antrenamente, așa cum făcea și marea majoritate a colegilor mei veniți din același cartier. Tatălui meu îi datorez faptul că am ajuns să fac sport, mă lua cu el de la 5 ani la toate meciurile posibile. Continue reading

Interviu si istorie cu Ion Coja – Petre Burlacu

icoja1Cuvîntare rostită de Ion COJA în 1978 – de cel care l-a propus la preșidenția României pe părintele IOAN de Covasna și Harghita

A discuta problemele dramaturgiei românești contemporane înseamnă, pentru cei mai mulți dintre noi, a face un inventar al eșecurilor cu care fiecare participăm la impasul actual al dramaturgiei românești. Utilitatea unui colocviu național de literatură dramatică se dovedește numai din această perspectivă.

În ce măsură colocviul nostru nu va fi însă pierdere de vreme, în ce măsură nu ne vom fura singuri căciula, cum s-a mai întâmplat în ocazii similar, e greu de spus deocamdată. Oricum însă, se cuvine din capul locului să luăm aminte la auspiciile sub semnul cărora a început colocviul: ne-am dat ca loc de întâlnire Clujul, Napoca milenară, orașul care a fost atât de des ilustrat prin fapta nobilă a intelectualilor români, români și maghiari. Continue reading

Interviu-marturie – Un miracol din vremea comunista cu Ionel Gabor

Ionel GaborVă recomandăm să urmăriți VEDEO, postat mai jos,  interviul-mărturie, un adevărat miracol, atunci, ca și acum,  după mai bine de 30 de ani!

Născut pe 02 august 1939 în Sâncrai  (Cluj), povestea lui Ionel Gabor din Oradea  a uimit lumea medicală de pe glob.  Asta după ce în dimineața zilei de zăpadă de 29 ianuarie 1976 a căzut la Arad într- un bazin cu apă clocotită amestecată cu hidroxid de sodiu (sodă caustică/leșie) și apoi a fost scos de la 12  metri, printr-o minune, picioarele lui au rămas fără carne, numai oasele lor. Dar acum d-l Gabor este  capabil să meargă din nou și în locul în care odată au fost  doar oase goale, carnea și piele au crescut treptat  din nou.

Acest eveniment Continue reading

Portret de autor: Dorina Neagu Stanciu

Dorina Neagu Stanciude Mara Cîrciu, Atlanta Georgia

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris

Încet gândită, gingaș cumpănită;

Ești că o floare, anume înflorită

Mâinilor mele, care te-au deschis.”

Ex Libris ~ Tudor Arghezi

Am un mare respect și multă admirație pentru toți ce au curajul să nu se lase intimidați de o foaie albă de hârtie, și găsesc curajul să-și transpună gândurile și sentimentele cu talent într-o carte. Dorina Neagu Stanciu, o scriitoare româncă stabilită de mult timp în America reușește cu succes să îmbine frumosul, realul și imaginarul, istoria și prezentul în adevărate bijuterii literare care încântă o gamă largă de cititori, atât români cât și americani. Recent, am avut bucuria să o am că invitată, și îmi doresc foarte mult să va invit și pe voi, cititorii mei, în universul virtual al romanelor sale.

Mara Cîrciu: Dragă mea Dorina, mă bucur că ai acceptat invitația mea, pentru început, aș dori să ne spui câte ceva despre tinea…

Dorina Neagu Stanciu: Va mulțumesc foarte mult pentru invitație. E mai ușor pentru mine să vorbesc despre cărțile mele decât despre mine. Continue reading

Interviu cu scriitoarea Vavila Popovici

Vavila PopoviciIonuț DUȘCĂ: Vavila Popovici, ce nume frumos! Ce origine are acest nume? Dar purtătoarea acestuia?

Vavila POPOVICI: Mă bucur că vă place acest nume. M-am născut în ziua de 24 ianuarie și m-au botezat în aceeași zi, de teamă să nu mă piardă, cum se spunea. Bunica care se afla de față le-a sugerat să-mi dea numele sfântului din acea zi, ca să-mi poarte noroc. În calendarul ortodox era trecut Sântul Mucenic Vavila. Nașa se numea Maria și preotul a grăit: „Se botează în numele Domnului Vavila – Maria”. În certificatul de naștere a fost trecut numai primul nume: Vavila. Popovici este numele de familie pe care l-am obținut prin căsătorie. M-am născut în nordica Bucovină, din părinți născuți și ei tot în aceeași parte a țării.

Despre Sfântul Mucenic Vavila se spune că a fost a fost episcop al Antiohiei între anii 237-253 d. H. În anul 250, pe vremea împăratului păgân Decius Continue reading