GABRIEL LIICEANU: Câteva gânduri despre limba română de astăzi

gabriel-liiceanuÎn atmosfera de liniște a acestor zile, recitind Caietele lui Cioran, am dat peste un loc în care e evocată o vorbă a lui Platon: „Socrate către Criton înainte de a muri: «Reaua folosire a cuvintelor nu este numai o greșeală de limbă, ci și un chip de a face rău sufletelor».” Dar de ce, m-am întrebat, insultată, gramatica ne poate handicapa pe toți?  Un prim răspuns care mi-a apărut în minte ar fi: pentru că de la ea ne vin primele reguli pe care le primim în viață. Prin ea domesticim animalul din noi care intră în lume împachetat în țipete, scâncete și onomatopee. Continue reading “GABRIEL LIICEANU: Câteva gânduri despre limba română de astăzi”

Preot Dumitru CORNILESCU: “Cum m-am întors la Dumnezeu și cum am spus și altora”

preot-dumitru-cornilescuO istorie adevărată

(Mărturia traducătorului
Sfintei Scripturi
cunoscute ca
Biblia Cornilescu [1]) 

Cum m-am întors la Dumnezeu și cum am spus și altora

by Dumitru Cornilescu

Spre traducerea Bibliei

Eram la seminar şi învăţam pentru a deveni preot. Nu ştiam ce înseamnă să ai un Mântuitor personal. Dintr-o pornire lăuntrică îl iubeam fără să-L cunosc. Continue reading “Preot Dumitru CORNILESCU: “Cum m-am întors la Dumnezeu și cum am spus și altora””

Florin Ianovici – Discurs rostit în Parlamentul României cu prilejul ediției jubiliare a Grupului Ecumenic de Rugăciune

Florin Ianovici mic „Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine şi Eu, în Tine, ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis.  – Ioan 17:21

Unitatea nu este doar un subiect de dezbatere, ci mai ales o rugăciune. În condițiile actuale ale societății contemporane, de continuă fărămițare și amenințări teroriste, de cruzimi și samavolnicii fără de seamăn, avem nevoie de rugăciune.

Domnul Isus Hristos mai întâi de toate s-a rugat pentru unitate. Rugăciunea duce la unitate pentru că doar Dumnezeu poate ajuta România și poporul român. Dumnezeu ne poate oferi protecție, pace și tot El poate binecuvânta țara cu belșug de pâine. Continue reading “Florin Ianovici – Discurs rostit în Parlamentul României cu prilejul ediției jubiliare a Grupului Ecumenic de Rugăciune”

Jianu Liviu-Florian: ZIUA MONDIALĂ A PĂCII

imageResizeCăci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: “Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.

Isaia, 9:6

Cu cât rătăcirea este mai mare, cu atât sărbătorim mai mult adevărul“.

Ecou la un articol AGERPRES:  Ziua modială a păcii  

Drumul Alb

Tocmai m-am reîntâlnit cu o poezie scrisă în urmă cu 37 de ani. Continue reading “Jianu Liviu-Florian: ZIUA MONDIALĂ A PĂCII”

Adrian Botez: DESPRE NECESITATEA MORALITĂŢII ARTISTULUI ÎN/PRIN ARTĂ

Adrian BotezCÂTE CEVA DESPRE NECESITATEA MORALITĂŢII ARTISTULUI ÎN/PRIN ARTĂ (epistolă)

Stimate şi preaiubite Frate întru Românie şi domnule I. M. “G.

Da, aveţi perfectă dreptate! Nenorociţii şi nemernicii lumii au acuzat-o pe Zâna Cea Bună a Cântecului, AMALIA RODRIGUES, că ar fi fost fascistă (“Datorită aprecierii pe care i-a arătat-o Salazar – după răsturnarea regimului său, Amalia a fost acuzată de colaborare cu acesta şi de fascism. Acest lucru a dus la o eclipsare temporară a carierei interpretei“) – …aşa cum fac, de o vreme, cu toţi cei care nu permit veneticilor să le sugrume Patria şi Neamul! Continue reading “Adrian Botez: DESPRE NECESITATEA MORALITĂŢII ARTISTULUI ÎN/PRIN ARTĂ”

Teodora-Sorina Cotrău: Cartea care țese o pânză nevăzută între Dumnezeu și Omenire

TSC3Ai fost vreodată inspirat de o carte cu atâta intensitate, încât cuvintele pe care le-ai parcurs să-ți ghideze pașii spre zări îngemănate cu răspunsuri la atâtea întrebări care nesoluționate, au săpat un vid în viață ta?

Însă odată întoarsă și ultima pagină, odată atins și ultimul cuvânt, pentru tine să însemne de fapt, primul pas făcut spre o destinație în care știi că speranța te inundă când ești încărcat de îndoială, zâmbetul, când ești rănit de lacrimi, pacea, când frică te imobilizează spiritual, o destinație unde îl găsești pe Dumnezeu și implicit, te regăsești pe tine, eliberat și împlinit, fericit, reînnoit în atitudine și suflet.Continue reading

Cum l-a „umilit” Adriana Săftoiu pe Mircea Cărtărescu

florin-negrutiu-editorialFlorin NEGRUȚIU

Sper că eşti fericită, Adriana Săftoiu! Am bătături în talpă şi nervii praştie.

– Nu vă supăraţi, caut cartea Adrianei Săftoiu…

– Game of Thrones?

– ?!…

„Valar morghulis! Adevărul e că unii consumatori, printre care şi subsemnatul, preferă un jurnal în sânge. Iar teasingul pe care de 24 de ore toată presa îl face cărţii doamnei consiliere de la Cotroceni ne sugerează că e cu sânge pe pereţi: doamna n-are milă nici de fostul ei şef, dl. Băsescu, nici de Madama…” Continue reading “Cum l-a „umilit” Adriana Săftoiu pe Mircea Cărtărescu”

VAVILA POPOVICI: Apariția volumului «Înțeles târziu»

Vavila Popovici

Vavila Popovici

A late understanding

POEMS

(selected)

Volum bilingv (român-englez) despre Amintiri și Gânduri

Celebrul rege  Solomon, în binecunoscuta sa operă filozofică  “Eclesiastul”, scrie că “Toate lucrurile sunt într-o necurmată frământare, aşa cum nu se poate spune; ochiul nu se mai satură privind, şi urechea nu oboseşte auzind.” (1:8).

Parcă, căutând a desluși această constatare filozofică a înțeleptului, pentru noi, Doamna Vavila Popovici, aflată acum în poziția privilegiată de-a privi în urmă cu încredere și satisfacție la ceea ce a privit și auzit,  într-o viață de om,  din preaplinul ei, cu decantare și încântare, așterne-n cuvinte imagini Amintiri și Gânduri– în versuri, cuprinse  sugestiv ca Înțeles târziu (A late understanding).  Continue reading “VAVILA POPOVICI: Apariția volumului «Înțeles târziu»”

Adrian Botez: CUMPĂNĂ FRÂNTĂ…

Adrian BotezEvreii consideră că este normal să-i scuipe pe creştini pe străzile Ierusalimului“, declară părintele Pierbattista Pizzaballa, custodele Vaticanului pentru locurilor sfinte din Ierusalim.

Citat într-un interviu din ziarul Haaretz, după un nou incendiu şi vandalizarea unei mânăstiri a ordinului Trappist în Latrun, unde inscripţia “Iisus a fost o maimuţă” a fost mâzgâlită în evreieşte, Pizzaballa i-a atenţionat pe evrei asupra modului în care creştinii sunt trataţi în Israel.

În legătură cu vechea problemă a incidentelor în care evrei ortodocşi extremişti îi flegmează pe membrii clerului creştin, Pizzaballa a declarat: <<Când am venit în această ţară, mi s-a spus că trebuie să ştiu că, dacă umblu în sutană prin oraş [Ierusalim], oamenii mă vor scuipa şi să nu mă consider jignit, întrucât e normal>>.
Continue reading “Adrian Botez: CUMPĂNĂ FRÂNTĂ…”

Cum au sosit americanii în Cuzdrioara în ’56

amerby Zorin Diaconescu

Un oraş fără nebuni e banal şi probabil nu-şi merită numele. Mie nu mi-a fost dat să am parte de “frumoşii nebuni ai marilor oraşe”. Aşa a hotărât, în înţelepciunea sa, partidul, iar partidul, vorba poetului, era-n toate. Să trăieşti, în vremurile României Socialiste, într-un orăşel mic, nu era neapărat un dezavantaj. În cotloanele care nu interesau pe nimeni, viaţa putea fi mai agreabilă, pe cei din capitală îi omoară de obicei stresul, iar pe cei din provincie lipsa lui. La şcoala de unde îmi câştigam raţia alimentară, oamenii mai aveau chef de glume, regele neîncoronat al farselor fiind profesorul de română C. Continue reading “Cum au sosit americanii în Cuzdrioara în ’56”

Vasile Filip: Două cronici de carte, autor Vavila POPOVICI

Vavila PopoviciDouă cărţi de Vavila Popovici:

ARTICOLE SI ESEURI –vol.IV
POPASURILE VIETII

 

Articole_Eseuri_IV_(2014)Uniţi întru credinţă

Celor treizeci de cărţi – versuri şi proză – tipărite de scriitoarea Vavila Popovici până la sfârşitul anului 2013, li se adaugă, în 2014, încă două. Una de „Articole, Eseuri”, volumul al patrulea, şi alta de memorii cu tentă istorică pregnantă – „Popasurile vieţii” – ambele Made în USA, Charleston, unde autoarea cu adânci rădăcini în pământul României trăieşte de câţiva ani. Continue reading “Vasile Filip: Două cronici de carte, autor Vavila POPOVICI”

Nea Marin si copilaria

Amza Pellea Mă fraților,

Acu, ce să mai spui. Eram și noi frumosi, și tineri. Pe Strandul Tineretului. Ce fete frumoase, mă fratilor. Una si una. Colege din toată Craiova. Stăateam pe cearceafuri, la soare, ne puneam cearceafurile alături, pe grupuri, ne vizitam de la un cearceaf la altul, cunoștințele. Aveam și dușuri, măi fratilor. In aer liber. Apa rece, cât cuprinde. Aveam si vestiare. Chiar si alea individuale, erau comune. Aveam si garderobă. Tot comună. Și două bazine. Unul mic, pentru copii. Altul mare, pentru tineri si bătrâni. Comunicau între ele. Știi? Comunicau între ele. Pe dedesupt. Printr-o fantă.

Continue reading “Nea Marin si copilaria”