Adrian Botez: CUMPĂNĂ FRÂNTĂ…

Adrian BotezEvreii consideră că este normal să-i scuipe pe creştini pe străzile Ierusalimului“, declară părintele Pierbattista Pizzaballa, custodele Vaticanului pentru locurilor sfinte din Ierusalim.

Citat într-un interviu din ziarul Haaretz, după un nou incendiu şi vandalizarea unei mânăstiri a ordinului Trappist în Latrun, unde inscripţia “Iisus a fost o maimuţă” a fost mâzgâlită în evreieşte, Pizzaballa i-a atenţionat pe evrei asupra modului în care creştinii sunt trataţi în Israel.

În legătură cu vechea problemă a incidentelor în care evrei ortodocşi extremişti îi flegmează pe membrii clerului creştin, Pizzaballa a declarat: <<Când am venit în această ţară, mi s-a spus că trebuie să ştiu că, dacă umblu în sutană prin oraş [Ierusalim], oamenii mă vor scuipa şi să nu mă consider jignit, întrucât e normal>>.
Continue reading

About these ads

Cum au sosit americanii în Cuzdrioara în ’56

amerby Zorin Diaconescu

Un oraş fără nebuni e banal şi probabil nu-şi merită numele. Mie nu mi-a fost dat să am parte de “frumoşii nebuni ai marilor oraşe”. Aşa a hotărât, în înţelepciunea sa, partidul, iar partidul, vorba poetului, era-n toate. Să trăieşti, în vremurile României Socialiste, într-un orăşel mic, nu era neapărat un dezavantaj. În cotloanele care nu interesau pe nimeni, viaţa putea fi mai agreabilă, pe cei din capitală îi omoară de obicei stresul, iar pe cei din provincie lipsa lui. La şcoala de unde îmi câştigam raţia alimentară, oamenii mai aveau chef de glume, regele neîncoronat al farselor fiind profesorul de română C. Continue reading

Vasile Filip: Două cronici de carte, autor Vavila POPOVICI

Vavila PopoviciDouă cărţi de Vavila Popovici:

ARTICOLE SI ESEURI –vol.IV
POPASURILE VIETII

 

Articole_Eseuri_IV_(2014)Uniţi întru credinţă

Celor treizeci de cărţi – versuri şi proză – tipărite de scriitoarea Vavila Popovici până la sfârşitul anului 2013, li se adaugă, în 2014, încă două. Una de „Articole, Eseuri”, volumul al patrulea, şi alta de memorii cu tentă istorică pregnantă – „Popasurile vieţii” – ambele Made în USA, Charleston, unde autoarea cu adânci rădăcini în pământul României trăieşte de câţiva ani. Continue reading

Nea Marin si copilaria

Amza Pellea Mă fraților,

Acu, ce să mai spui. Eram și noi frumosi, și tineri. Pe Strandul Tineretului. Ce fete frumoase, mă fratilor. Una si una. Colege din toată Craiova. Stăateam pe cearceafuri, la soare, ne puneam cearceafurile alături, pe grupuri, ne vizitam de la un cearceaf la altul, cunoștințele. Aveam și dușuri, măi fratilor. In aer liber. Apa rece, cât cuprinde. Aveam si vestiare. Chiar si alea individuale, erau comune. Aveam si garderobă. Tot comună. Și două bazine. Unul mic, pentru copii. Altul mare, pentru tineri si bătrâni. Comunicau între ele. Știi? Comunicau între ele. Pe dedesupt. Printr-o fantă.

Continue reading

Un ,,creștinism“ care-L contrazice pe Christos !

Biblieby Daniel Branzei

Căderea îngâmfatului ,,Chris“ (fără ,,t“, adică fără cruce) în păcatul curviei și reacțiile aiuritoare ale cetei care-l înconjoară a venit ca o confirmare a Evangheliei adevărate. Nu, acest ,,Chris“ nu este un Christos în miniatură, destinat să facă ,,minuni mai mari chiar decât ale Lui“, ci un impostor, un rob al păcatului, un învățător mincinos, un propovăduitor al ,,unei alte evanghelii“, căruia trebuie să-i spunem categoric: ,,Anatema“.

Evenimentul ne prilejuiește un moment de meditație pentru limpezirea crezului nostru. Iată întrebarea fundamentală care se pune:

Care este scopul final, credința sau minunile?

Continue reading

O înmormântare…deosebită!

Bis MetodistaO ÎNMORMÎNTARE…DEOSEBITĂ...

Traducere Rodica Botan

[Autor Necunoscut]

Consumată de pierderea mea, nici măcar n-am observat cît de incomodă era banca de lemn pe care ședeam. Eram la înmormîntarea celei mai bune prietene – mama mea. În cele din urmă a pierdut bătălia cu cancerul. Tristețea și durerea pierderii mă copleșiseră că mi se părea că nici nu mai pot să respir. Mama mea a fost totdeauna stîlpul meu de nădejde și de putere: la piesele de la școală cine credeți că aplauda mai tare decît toată lumea…cînd aveam cîte o durere de inimă lua o cutie cu șervețele și mă asculta pînă îmi vărsam toată inima în fața ei…ea m-a mîngîiat de moartea tatălui meu, ea m-a încurajat în anii de studenție și s-a rugat pentru mine toată viața mea. Continue reading

Manipularea contemplaţiei

contemplatia1by Mraconia

Un soldat, recrutat din masa unui popor civilizat al timpului nostru, pe câmpul de luptă se familiarizează cu primejdia morţii care îl ameninţă la fiecare pas. Cu toate acestea, nu se poate spune că soldatul simte pofta măcelului sângeros care urmează să se desfăşoare peste câteva clipe… Când muzica începe să cânte un marş, al cărui conţinut voliţional clocoteşte de ură sângeroasă, soldatul nostru, din resemnat devine agresiv… Adică, vrea ceea ce a dorit şi compozitorul marşului…

Se spune că Pitagora, întâlnind o ceată de oameni cheflii care ieşeau de la o beţie, ceru cântăreţilor ce-o conduceau să schimbe cântarea pe modul dorian[1]. Acestă schimbare de muzică ar fi avut darul să desmeticească pe cheflii care se întorceau acasă… Au plecat ruşinaţi acasă… Continue reading

Emilia Țuțuianu Dospinescu – MINODORA URSACHI

dictionarSuntem cu adevărat copiii gliei străvechi, ai unei Moldove, ai unei Românii, dar, mai mult ai unei citadine aşezări de teritoriul căreia suntem legaţi cu inima şi sufletul, această aşezare istorică, consemnată în documente de peste şase secole, fiind municipiul Roman, draga noastră Urbe muşatină.

La întretăierea drumurilor comerciale de pe Valea Şiretului, la confluenţa cu apele Moldovei, într-o zonă de circulaţie europeană a oamenilor, mărfurilor şi ideilor vremurilor, oraşul Roman a dat naştere unei pleiade de creatori plastici şi a fost gazda unor manifestări culturale de anvergură în întreg spaţiul românesc. Continue reading

Tineri, vreti ca partenerul casatoriei sa fie pentru voi omul primului sarut?

Pamelas-Prayer-Christian-Movie-Film-on-DVD-CFDb1

Norma creștină, ortodoxă, în familiile rurale cu frică de Dumnezeu

Wayne și Sara sunt doi tineri americani care se iubesc și se căsătoresc în 1968. După un an, în 1969 Sara o aduce în lume pe micuța Pamela, însă, din cauza unei boli necruțătoare, la nașterea ei, Sara moare. Wayne, împreună cu părinții săi, o crește pe Pam înconjurând-o cu mulă iubire. Tatăl său are un studio-magazin unde produc, închiriază și vând filme, cărți și alte materiele creștine. Așa se face că lucrând cu tatăl său, Wayne devine un creștin cu o bună mărturie și cu impact în societate. El făcuse o promisiune-legământ Domnului Isus: rugăciunea sa pentru Pam va fi în fiecare seară înainte de culcare, înaintea Lui, împreună cu Pam. Și, chiar dacă s-a întâmplat să fie plecat la o consfătuire într-alt oraș, pe când Pam deja avea 5 ani, el a sunat-o pe Pam și s-a rugat la telefon împreună cu ea. Continue reading

BI-AGONIA

Boris Marian

Bi-agonia

 

Un vers aiurea – agonia salvează România, există prea mulți reiteri, gauleiteri, wer reitet so schnell durch Nacht un Wind, es ist der Vater mit seinem Kind, e în germană, nu vă speriați, anglofonilor, e ora 13 și 15 minute, un om stă culcat, altul trage să moară, unul e constipat, altul trage apa, așa este la spital, mai fuge unul după seringi că s-au terminat, alții caută aer, Min. Sănătății nu mai are aer, nu a venit transportul de la UE, iar pușcăriabilii au luat aerul pentru vilele de la Cățelu. Continue reading

Revelion 2013 – 2014

Rev Jianu Liviu-Florian

Suntem obisnuiti sa oferim la o intrebare, un singur raspuns. Bunul meu prieten din vremea liceului, George Calinescu, spuea, citandu-l pe Roland Barthes: “In literatura, fiecare raspuns este o intrebare, si fiecare intrebare, un raspuns. Asta, in literatura. Dar in viata? Dar in arta? Dar in stiinta? Dar in credinta? Dar in dragoste? Si asa mai departe. Fiecare intrebare, cu raspunsurile ei, te pot ridica, sau te pot cobora. Caci, asa cum spune Edgar Alan Poe, “principiul poetic este, in chip strict si simplu, aspiratia omului catre o frumusete superioara. Manifestarea principiului este intotdeauna de gasit intr-o stimulare inaltatoare a sufletului.“ Continue reading

ALBA IULIA

cetatea_alba_carolina

De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea. Sunt din copilăria mea ca dintr-o țară.”

Antoine de Saint-Exupery

Căci cea mai de preţ avuţie pe care o avem în viață ne este copilăria, cea care ne îndeamnă spre cunoaștere și ne dă încredere în viaţă. Acum, copilăria mi se arată ca o prințesă îmbrăcată în straie vălurite, translucide… Plecând din preajma mea cu multă vreme în urmă, plutește undeva în văzduh și uneori îmi vorbește de locurile prin care am trecut, îmi amintește… Continue reading