O înmormântare…deosebită!

Bis MetodistaO ÎNMORMÎNTARE…DEOSEBITĂ...

Traducere Rodica Botan

[Autor Necunoscut]

Consumată de pierderea mea, nici măcar n-am observat cît de incomodă era banca de lemn pe care ședeam. Eram la înmormîntarea celei mai bune prietene – mama mea. În cele din urmă a pierdut bătălia cu cancerul. Tristețea și durerea pierderii mă copleșiseră că mi se părea că nici nu mai pot să respir. Mama mea a fost totdeauna stîlpul meu de nădejde și de putere: la piesele de la școală cine credeți că aplauda mai tare decît toată lumea…cînd aveam cîte o durere de inimă lua o cutie cu șervețele și mă asculta pînă îmi vărsam toată inima în fața ei…ea m-a mîngîiat de moartea tatălui meu, ea m-a încurajat în anii de studenție și s-a rugat pentru mine toată viața mea. Continue reading

About these ads

Gândul zilei: CUM SĂ CREŞTI UN TIMOTEI

154x212-images-stories-altele-biblia1Nicolae Iorga spunea că profesor e acela care învață necontenit, iar marele om de cultură a fost un exemplu pentru noi în multe domenii, în care a excelat, tipărind peste 25.ooo de titluri de lucrări, asta în vremea când scrisul era de “mână” (cu pana, creionul sau penița).

Iar apostolul Pavel le scrie corintenilor: “Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.” (1 Corinteni 13: 11)

Pe de altă parte și Isus Hristos îndeamnă omul: “Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.  Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.  Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.” (Matei 11:28-30) Continue reading

Sfaturi pentru cei care cred că suferă de depresie

europa-la-brat-cu-depresia-si-criza-o-treime-dintre-europeni-se-confrunta-cu-tulburari-psihice-2024525 (1)Zorin Diaconescu

Aceste sfaturi sunt rezultatul a 4 decenii de experiențe personale, timp în care am crezut că sufăr iremediabil de depresie.

  1. Nu suferi de nimic, doar crezi că suferi de depresie. Depresia este una dintre cele mai nedefinite boli, oricînd poți susține că ai făcut o depresie și lumea te va crede, chiar tu vei crede că ești bolnav și asta îți va schimba comportamentul. Nu e bine.
  2. Schimbă punctul de observație. Știi povestea: pe mal o fată mulge vaca, în lac se vede invers.
  3. Nu uita niciodata că sunt milioane de oameni mai necajiți decît tine, oricînd dispusi să schimbe soarta lor pe soarta ta.
  4. Nu uita că orice depresie este începutul a ceva, ai grijă să fie ceva mai bun, nu ceva mai rău.

Continue reading

Iubirea aproapelui – Teofil Paraian & Ilie Cleopa

parintele-teofil-paraianTeofil Părăian (1929 – 2009)
“Sa stiti, iubiti credinciosi, ca atunci cand Domnul Hristos a randuit lucrul acesta, sa iubim pe aproapele nostru, a avut in vedere pe orice om care ne vine in fata, pe care intr-un fel, Dumnezeu ni-l trimite in fata, Dumnezeu ni-l face aproape de noi, Dumnezeu ni-l aduce langa noi.Spunea cineva, si pe buna dreptate, ca cel mai insemnat om din lumea aceasta este omul de langa tine, de care atarna mantuirea ta. In Pateric se spune: „de la aproapele este viata si moartea ca, daca ajutam pe aproapele nostru, lui Dumnezeu îi slujim, daca-l smintim pe aproapele nostru, lui Hristos gresim”. Continue reading

Interviu-marturie – Un miracol din vremea comunista cu Ionel Gabor

Ionel GaborVă recomandăm să urmăriți VEDEO, postat mai jos,  interviul-mărturie, un adevărat miracol, atunci, ca și acum,  după mai bine de 30 de ani!

Născut pe 02 august 1939 în Sâncrai  (Cluj), povestea lui Ionel Gabor din Oradea  a uimit lumea medicală de pe glob.  Asta după ce în dimineața zilei de zăpadă de 29 ianuarie 1976 a căzut la Arad într- un bazin cu apă clocotită amestecată cu hidroxid de sodiu (sodă caustică/leșie) și apoi a fost scos de la 12  metri, printr-o minune, picioarele lui au rămas fără carne, numai oasele lor. Dar acum d-l Gabor este  capabil să meargă din nou și în locul în care odată au fost  doar oase goale, carnea și piele au crescut treptat  din nou.

Acest eveniment Continue reading

România, La Multi Ani!

Mândru românDuminică

1 Decembrie 2013

România împlineste 95 de ani!

 Îi spunem La Mulți Ani și cerem binecuvîntările lui Dumnezeu peste ea!

E bine pentru o natiune să-si pună soarta în mîna lui Dumnezeu și să-i ceară călăuzirea. Mai ales în vremurile tulburi ca acestea în care traim. E bine ca Romania să-si amintească că bunăstarea ei ține de Dumnezeu, nu de omul muritor. Politicienii, Executivul, Legiuitorii, nu i-o pot da. Dacă Romania a ajuns la 95 de ani si azi e mai liberă, mai in siguranță si mai prosperă ca niciodată în istoria ei, asta se datorează doar dragostei si milei lui Dumnezeu. Si a faptului că generatiile de dinaintea noastră, cu mult mai simple si sărace ca noi, au fost credincioase lui Dumnezeu si au păstrat si pretuit valorile crestine. Continue reading

Iertarea

Scrisoarea către condamnatScrisoarea adresată unui tânăr condamnat la moarte – de către Tatăl tânărului pe care condamnatul l-a omorât

de Rodica Botan

”Probabil că scrisoarea asta te va lua prin surprindere, dat fiind faptul că tocmai Eu m-am găsit să-ti scriu; dar te rog să citesti scrisoarea până la sfârsit si te rog să consideri că cererea mea este foarte serioasă. Fiind Tatăl tânărului la a cărui moarte ai luat parte și tu, consider că merit atenția ta pentru câteva momente pentru că am ceva foarte important să-ți spun.

Continue reading

Femeia invizibilă

listen-to-your-mother by Rodica Botan

Ceea ce vă povestesc eu a început să se întâmple în mod gradat…. Intram de pildă într-o cameră și spuneam ceva și nu mă băga nimeni în seamă. Spuneam de exemplu…

- Stinge te rog televizorul…dar nimeni nu făcea nici o mișcare. Așa că zbieram mai tare…

- Stinge televizorul te rog...dar până la urmă trebuia să mă duc să-l închid eu dacă voiam să fie treaba făcută. Apoi am început să observ fenomenul ăsta și în alte situații…
Eram cu soțul meu la vreo petrecere de 2-3 ore …și…eu …eram deja gata de plecare – că mi-era de ajuns. Soțul meu era la o parte cu ceva prieteni și m-am dus la el să-i spun că vreau să plecăm, dar…nimic nu se întâmpla și el continua să vorbească mai departe… Nici măcar nu s-a întors să se uite la mine. De fapt în momentul ăla am început să înțeleg că de fapt eu sunt…invizibilă. Sunt cu adevarat invizibilă…Treaba era serioasă și asta am început să  realizez că se întâmplă din ce în ce mai mult…Mi-am dus de pildă băiatul la clasa de studii Biblice și învățătoarea l-a întrebat … Continue reading

Complicii lui Adam Peter Lanza, ucigaşul din Newtown

call-of-dutyDan Bercian

.       Scriam în urmă cu exact un an de zile un articol în care vorbeam despre faptul că în SUA se întâmplă lucruri ieşite din comun, lucruri care nu ar trebui să se întâmple într-o ţară care încă se declară a fi creştină. Spuneam atunci că înainte de sărbătoarea de Crăciun a anului 2011 s-au vândut în SUA circa 500.000 de arme de foc! Acesta a fost probabil cel mai apreciat cadou de Crăciun.
.        Azi, înainte de Crăciunul anului 2012, iată că o ştire, care a produs consternare şi durere, face înconjurul lumii: un tânăr din SUA, de 20 de ani, şi-a împuşcat mama apoi a intrat într-o şcoală şi a mai ucis încă douăzeci şi cinci de persoane, şase adulţi şi douăzeci de copii în total, după care s-a sinucis. Acesta a fost “cadoul” lui de Crăciun pentru SUA.
.         Doar un singur caz de felul acesta l-a depăşit în dramatism şi durere în istoria Americii, atunci când vorbim despre atacurile armate în şcoli din SUA. Este vorba despre atacul comis în anul 2007 în Virginia, atac soldat cu 32 de morţi.
.        Evident că toată lumea se arată a fi consternată. Preşedintele SUA Continue reading

ANUL NOU

an.noude Valentin Popovici

Am mai trecut o cotitură şi-am mai legat în vremi un nod,
Am mai închis ‘napoi o poartă şi-am mai trecut peste un pod.
Iar Timpul, scotocind desaga, o nouă haină iar îşi scoate.
Un an s-a dus şi altul vine, şi toate-s noi şi vechi sunt toate.

S-a-ntors clepsidra vremii iarăşi, stăm la un prag de vremuri noi,
Dar cine ştie-n calendare dacă mai sunt şi alte foi?
În sacul vremii pe golite, câte surprize ne aşteaptă?
Şi nu cumva pe scara vremii, aceasta e ultima treaptă? Continue reading