VAVILA POPOVICI: Frica, problema omenirii de astăzi

Frica„Curajul este rezistența în fața fricii, meșteșugul de a domina frica, și nu absența fricii.”

– Mark Twain

   În 2011 apăruse în mai multe reviste eseul „Teama sau curaj” pe care l-am inserat în cartea „Articole și eseuri vol. II”, în anul 2012. Spuneam, pe atunci, că teama stă ca o marcă în fața tabloului vieții noastre de astăzi și că temerile sunt de două feluri: temeri mai mici care sunt aproape inevitabile și se manifestă mai mult la oamenii cu firea modestă, lipsită de trufie, la oamenii cu bun simț, cu motivația cauzelor că le lipsește ceva de care au nevoie și nu pot obține: Continue reading “VAVILA POPOVICI: Frica, problema omenirii de astăzi”

VAVILA POPOVICI: Blaise Pascal și Credința

Blaise-Pascal1-300x318Se spune că durerea de dinți îl exaspera pe Pascal  și-atunci desena cele mai regulate figuri geometrice.

Pe noi, când viața ne doare, ce putem face decât să ne refugiem în geometria cuvintelor.

 

   Îmi exprimam cândva opinia cum că, foamea exagerată de concret în detrimentul misterului acestei lumi va dispărea curând și un nou umanism se va întrezări la orizont, că lumea va reveni la anumite sentimente și valori fundamentale, precum Credința și Iubirea. Ar putea spune cineva că este gândirea unui om naiv, dar s-ar înșela total, întrucât se simte o saturație a concretului. Continue reading “VAVILA POPOVICI: Blaise Pascal și Credința”

VASILE FILIP: Cronica cărții “Articole și eseuri – vol. V” de Vavila POPOVICI

Coperta Articole și eseuri - vol. V de Vavila POPOVICIDepărtările nu istovesc izvoarele

De mai mulţi – dar nu prea mulţi – ani, scriitoarea Vavila Popovici trăieşte şi scrie în America. Cine nu cunoaşte acest „amănunt”, dar îi citeşte cărţile, poate să-şi dea seama cu uşurinţă că românca cu rădăcini şi izvoare în Ţara Românilor a rămas, de fapt, acasă. Acasa ei însemnând nu doar locul naşterii, situat acum în stăpânire străină, nu numai Iaşul studenţiei şi nici măcar Piteştiul în care a trăit multă vreme, ci inima cea blândă şi cuprinzătoare a neamului său, care pulsează peste tot locul în care trăiesc semeni de acelaşi sânge. Întreaga ei fiinţă, precum şi lucrarea pe care o desăvârşeşte, ne arată nouă că depărtările nu pot istovi izvoarele cele hărăzite întru dăinuire.

Această nouă carte de „Articole, Eseuri” – a cincea de acest fel, – alături de toate celelalte vreo treizeci şi cinci (poezie şi proză), ni se înfăţişează ca un nou argument, bun susţinător al afirmaţiilor de mai înainte. Mai pe scurt spus, realităţile pe care noi, cei rămaşi acasă, le tot ducem în cârcă – vina acceptării a noastră fiind – o marchează în egală măsură şi pe ea. Şi nu e vorba aici doar de sensibilitatea scriitorului, dar mai ales de structura omului; unul completându-l pe celălalt în chip benefic pentru demersul literar. Continue reading “VASILE FILIP: Cronica cărții “Articole și eseuri – vol. V” de Vavila POPOVICI”

VAVILA POPOVICI: Modernitatea se cere a fi victorioasă

Solidaritate2„Cursul iubirii adevărate nu a fost niciodată lin.”- William Shakespeare

   Lecția istoriei ne-a învățat că lumea a progresat, modernitatea a câștigat mereu, în ciuda unor perioade de stagnare sau de regresie. În ce condiții a fost victorioasă știm, în ce condiții poate fi victorioasă și acum, ne întrebăm. Este necesară desigur o solidaritate a țărilor care iubesc libertatea, în luptă cu cei care doresc a institui teroarea, prin mijloace bestiale. Continue reading “VAVILA POPOVICI: Modernitatea se cere a fi victorioasă”

Cum se distruge cartea «Un președinte împotriva României»

Despre libertatea de opinie

coperta-cartier-portocala.6zakeqt0ucOrice om care scrie ajunge într-o zi (bună sau rea) să simtă nevoia de a aduna textele pe care le-a răspîndit ici şi colo între coperţile unei cărţi. E nu numai un mod de a-şi rîndui astfel producţia, ci şi o încercare – iluzorie, desigur – de a înşela timpul.

Am scris o serie de articole şi cronici de-a lungul „deceniului Băsescu” – şi sînt gata să recunosc că nu am acordat nici o simpatie, nici o indulgenţă marinarului din dealul Cotrocenilor. Ca spectator angajat – pentru a folosi expresia lui Raymond Aron – nu aveam vreun motiv să gîndesc şi să scriu altfel sau altceva. În aceeaşi stare de spirit am scris în acea perioadă şi despre grupul aşa-zişilor intelectuali prezidenţiali.

Acum un an, cînd se termina mandatul lui Traian Băsescu, am pus cap la cap aceste texte, aşezînd înaintea lor cîteva rînduri în care spuneam eventualului cititor că ele constituie nu atît o cronică a preşedinţiei lui, ci mai degrabă consemnarea furiilor şi dezgusturilor mele din acea perioadă. Continue reading “Cum se distruge cartea «Un președinte împotriva României»”

VAVILA POPOVICI: SUFERINȚA, UCIDEREA – tragedii pământești

90554_1[1]„Fiecare suferă cât simte și mai ales cât înțelege”

N. Iorga

Suferința este o stare pe care nimeni nu vrea s-o trăiască pentru că este percepută ca o nedreptate. Ea nu se învață din auzite, ea trebuie trăită pentru a ne da seama de puterea cu care ne poate transforma. Suferința poate fi fizică sau psihică. Cea trupească produce durerea care de cele mai multe ori trece fără să lase urme, sau ne scoate din această viață; cea sufletească ne marchează cumplit, ea însumându-se celorlalte suferințe avute de-a lungul vieții. Suferințele sufletești, ca niște mici ființe, parcă se caută să se adune, să stea de vorbă, amintind, comparând, cântărind, căutând un loc unde să-și reverse preaplinul spre eliberare. De cele mai multe ori, nu suntem cruțați de noi suferințe, paradoxal însă, fiecare revărsare, ieșire, ne schimbă, ne întărește. Continue reading “VAVILA POPOVICI: SUFERINȚA, UCIDEREA – tragedii pământești”

Atracția Irezistibilă a Necunoscutului

Atractia Irezistibila a Necunoscutului2Mintea iubește necunoscutul și îndrăgește imaginile cu înțeles neștiut din cauză că însăși natura ei rămâne învăluită în mister.” – Rene Magritte

Am revenit în fața calculatorului pentru a relua firul gândurilor întrerupte în urmă cu două luni de zile. Prietenoasă, tastatură mi-a răspuns imediat la atingerea delicată a degetelor pe clapele uzate de trecerea cuvintelor cu pas cadențat în spațiul eteric al Internetului. Continue reading “Atracția Irezistibilă a Necunoscutului”

VAVILA POPOVICI: Cu adevărat zguduitor! Să ne rugăm pentru sufletele lor!

images9O tragedie cu adevărat zguduitoare a avut loc vineri seara, în jurul orei 23.00, la Clubul Colectiv, din Capitală, club situat în zona centrală a Bucureştiului, cu ocazia unui concert şi este în continuare în curs de desfăşurare în numeroase spitale din Capitală, unde mulţi răniţi, arşi sau intoxicaţi cu fum se zbat între viaţă şi moarte. Incendiul a izbucnit, potrivit martorilor, din cauza unor artificii aprinse în timpul unui concert. Numărul victimelor este impresionant, dar nu la număr trebuie fixată atenția, ci la cauzele tragediei, la vinovăția absolută a autorităţilor. Continue reading “VAVILA POPOVICI: Cu adevărat zguduitor! Să ne rugăm pentru sufletele lor!”

VAVILA POPOVICI: Lipsa dragostei

51E85wiOCzL._UX250_„Nu există orb mai mare decât cel care nu vrea să vadă.

Nu există surd mai mare decât cel care nu vrea să audă.

Și nu există nebun mai mare decât cel care nu vrea să înțeleagă.”

Profetul

 

  

   Filosoful german Georg Wilhelm Hegel (1770-1831), reprezentantul idealismului în filosofia secolului XIX-lea, având o natură profundă și sistematică,  a denumit frumosul – idee a frumosului. Cu alte cuvinte, frumosul trebuie conceput ca idee sub formă de ideal. Frumosul fiind idee, este și adevăr. Continue reading “VAVILA POPOVICI: Lipsa dragostei”

OCTAVIAN LUPU: Digestia Alimentelor și Geneza Cosmosului

Digestia Alimentelor si Geneza Cosmosului2Legătura ființei umane cu pământul se realizează în principal prin intermediul aparatului digestiv, care absoarbe energia terestră aflată în alimente și o unește cu elementul de întreținere a combustiei, oxigenul, prezent în atmosfera planetară. Astfel, aerul, apa și pământul se contopesc datorită focului stelar aflat la nivelul tubului digestiv. În continuare, transformări plasmatice profunde se produc prin arderi ce descompun alimentele în structurile fundamentale ale nutriției: proteinele, sau cărămizile fundamentale ale vieții, lipidele, sau cimentul care asigură coeziunea, și glucidele, ce întrețin focul vieții. Continue reading “OCTAVIAN LUPU: Digestia Alimentelor și Geneza Cosmosului”

Ionel NECULA – recenzie la cartea lui Adrian Botez: “Adrian Botez – monograf al lui Emil Botta”

Arheii-emilbottieniADRIAN BOTEZ – MONOGRAF AL POETULUI EMIL BOTTA1

de Ionel NECULA, Tecuci/ROMÂNIA

Cunoscutul cărturar adjudean, Adrian Botez, din claustrarea sa de provincial sortit anonimatului, ne scutură, iar, din amorţire, cu o carte care ar trebui să complexeze scrobita cercetare românească, cu ifosele ei direcţionare. Suntem în postmodernism, iar pe steagul său este înscris, printre altele, şi postulatul unui asalt al periferiei şi provinciei asupra unui presupus centru autocrat.

Sigur, autorul nu se încolonează sub faldurile acestui drapel, nu se războieşte cu nimeni şi nu asaltează vreun centru cu pretenţii dispecerale, dar reabilitează provincia, reabilitează cercetările de geografie culturală posibilităţile intelectualilor ei de a se angaja în cercetări fundamentale, şi de a optimiza lucru bun şi temeinic aşezat, ceea ce decomplexează lumea cărturărească disipată prin ţară, în condiţii mai puţin prielnice cercetărilor serioase. Continue reading “Ionel NECULA – recenzie la cartea lui Adrian Botez: “Adrian Botez – monograf al lui Emil Botta””

Margareta Lupașcu: Deranjăm şi suntem deranjaţi…

DSC_0010Deranjăm şi suntem deranjaţi pentru că…

am înţeles cât de mizerabilă este situaţia noastră în lume: prin simpla noastră existenţă deranjăm pe alţii. N-avem încotro. Se cuvine să înţelegem că orice am face şi oricât ne-am strădui tot supărăm.” (Nicolae Steinhardt)

Dacă punem problema în felul acesta, singura atitudine logică ar fi resemnarea. Comod, însă fără rost şi fără rod. Poate mai bine ar fi să identificăm cauze ale problemei şi, în măsura în care ţine de noi, măcar să încercăm să le eliminăm, măcar să încercăm să găsim soluţii.

De ce deranjăm şi suntem deranjaţi?

Deranjăm şi suntem deranjaţi pentru că nu înţelegem cât suntem de diferiţi, pentru că nu ne acceptăm unii altora unicitatea, pentru că nu preţuim (şi nu ştim să valorificăm) diversitatea, pentru că nu punem pe ceilalţi mai presus decât noi înşine, pentru că nu citim un text cu atenţie pentru a avea siguranţa că am înţeles bine ce vrea să spună, pentru că nu ascultăm cu atenţie ce spune celălalt, pentru că nu suntem preocupaţi să înţelegem ce spun, ce simt şi ce gândesc cei de lângă noi. Continue reading “Margareta Lupașcu: Deranjăm şi suntem deranjaţi…”