UN ROMÂN PROPUS PENTRU NOBEL

CARTILE PARADOXALE ALE LUI FLORENTIN SMARANDACHE1

 


by Adrian Botez

.

…Avem în fata doua carti, trimise noua, într-un plic, de catre un român stabilit în SUA – cu o personalitate puternica si cu o viata care, în sine, este, cum ar zice Edmund Hillary, „Înalta aventura” – o „odisee” a înaltimilor (în primul rând, spiritual-existentiale!):

1- Frate cu meridianele si paralelele – vol. 6, Ed. Silviana, Rm.-Vâlcea, 2010 – si

2-Draga domnule Rotaru – antiscrisori, Ed. Dacoromâna TDC, Buc., 2011.

Doua carti ciudate, precum autorul lor – Florentin Smarandache, o adevarata forta a Duhului logico-stiintific si informatic. În plus, este propus la Premiu Nobel pentru Literatura. Curios este, însa, faptul ca, pâna acum, cel putin, nu i s-a acordat, lui Florentin Smarandache, Premiul Nobel pentru Matematica, Fizica, Informatica… În aceste ultime domenii, cu adevarat (din câte am aflat si din câte ne putem da noi seama singuri, cu restrânsa noastra cultura …„realistica”), nu exista, în plan mondial, vreun cercetator care sa-l merite, la ora aceasta, cu mai mare deplinatate.

Dar, pentru ca am afirmat, din start, ca avem de-a face cu o personalitate extrem de interesanta, atât prin opera, cât si prin crâncena aventura a unei vieti, de o ritmicitate unica a „motorului” vointei de înfruntare si umilire a destinului vitreg – consideram ca, unui român-cititor onest, îi va stârni, în suflet (sau asa credem noi ca s-ar cuveni…!), furtuni de mândrie si admiratie, de emulatie spirituala – aflând câte ceva despre existenta, la limitele fantasticului, a acestui om…înainte de a afla despre cele doua carti, pe care avem de gând sa vi le prezintam, spre probarea categoriei straniului – care domina, în primul rând, fiinta si opera literara, ale lui Florentin Smarandache – „cercetator stiintific, scriitor, profesor universitar”, de origine româna, de la “University of New Mexico, Gallup Campus, New Mexico, Statele Unite ale Americii”.

…Începem, deci (folosindu-ne de datele din C.V.-ul domniei sale): 

Florentin Smarandache s-a nascut la 10 decembrie 1954, în Balcesti (Vâlcea). Studii: A absolvit Scoala Generala în Balcesti (1961-1969), apoi Liceul Pedagogic (1969-1972), în Craiova, continuând la Rm. Vâlcea, 1972-1974); diploma de învatator; stagiul militar, cu termen redus, la Medgidia (1974-1975); a absolvit Facultatea de Stiinte, sectia informatica, a Universitatii din Craiova (1975-1979), ca sef de promotie; obtine doctoratul în matematica (Teoria Numerelor), la Universitatea de Stat din Chisinau (1995-1997).

În Statele Unite, urmeaza studii de perfectionare în matematica, informatica si educatie, la Arizona State University (Tempe) (1991), Pima Community College (Tucson) (1995), University of Phoenix (Tucson) (1996); obtine si un Masterat în Informatica; studii postdoctorale la New Mexico State University (Las Cruces) (1998), University of New Mexico (1998, 1999), National Science Foundation (Chautauqua Program, University of Texas, Austin) (1999), si Los Alamos National Laboratory (Educational Networking Support Program) (Gallup) (1999). În iunie-iulie 2009, lucreaza ca profesor cercetator vizitator la Air Force Research Laboratory in Rome, NY, SUA.

Iar între 15 mai – 22 iulie 2010, ca profesor cercetator la ENSIETA (Brest, Franta).

Activitate: A participat, ca elev si student, la olimpiade scolare de matematica, obtinând premii si mentiuni locale si nationale (1967-1974) si a condus cercuri de matematica, în liceu si la universitate; a participat la Olimpiada studenteasca “Traian Lalescu”, Cluj-Napoca (1977); a participat la diverse sesiuni stiintifice, pentru studenti, în Craiova si Iasi (1978-1979); a pregatit si selectionat echipa elevilor marocani (Rabat), pentru Olimpiada Internationala de Matematica din Paris (1983).

Profesii: În perioada 1982-1984, este profesor cooperant în Maroc, predând matematicile în limba franceza (Lycée Sidi El Hassan Lyoussi din Sefrou). Revine în tara, continuând activitatea didactica; profesor la Liceul “Nicolae Balcescu”, din Craiova (1984-1985). În anul 1986, nu poate obtine viza de iesire din tara, pentru a participa la Congresul International al Matematicienilor, de la Universitatea din Berkeley (California) si face greva foamei; publica o scrisoare de protest în Notices of the American Mathematical Society (Providence, RI), în care solicita libertatea de circulatie a oamenilor de stiinta; se intereseaza de soarta sa Dr. Olof G. Tandberg, secretar la Academia de Stiinte din Stockholm, care îi telefoneaza din Bucuresti. În perioada anilor 1986-1988, Inspectoratul Scolar Judetean Dolj nu-i mai acorda post, din motive politice, fiind obligat sa supravietuiasca din meditatii. În toamna anului 1988, obtine, cu greutate, un pasaport de turist pentru Bulgaria. De aici, trece în Turcia, unde cere azil politic. Este detinut în lagarele de refugiati politici din Istambul si Ankara (1988-1990).

Emigreaza în Statele Unite ale Americii în 1990, unde lucreaza ca inginer de software, la corporatia Honeywell, din Phoenix (Arizona), specializata în calculatoare (1990-1995); profesor adjunct de matematica la Pima Community College, din Tucson (1995-1997); din 1997, este asistent universitar de matematica, la University of New Mexico (Gallup), în 2003 devine conferentiar universitar, iar în 2008 – profesor universitar.

Între 2007-2009 este Sef de Departament.

În matematica, a introdus gradul de negare al unei axiome ori teoreme (vezi “geometriile smarandache care pot fi partial euclidiene si partial neeuclidiene”, 1969, http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/geometries.htm ), multi-structurile (vezi “structurile smarandache unde o structura mai slaba contine insule de structuri mai puternice”), si multi-spatiile (combinatii de spatii heterogene) [www.gallup.unm.edu/~smarandache/algebra.htm]

Lucrarile sale în Teoria Numerelor s-au bucurat de o anumita popularitate internationala, deoarece matematicieni români, cât si straini (din SUA, Canada, Japonia, Brazilia, Franta, China, Banglades, Italia, Bulgaria, Spania, Suedia, Australia, Rusia, Cehia, Olanda, Chile, India, Ungaria) au scris 29 carti si câteva sute de articole, note si probleme propuse, despre aceste notiuni. În 1997, la Universitatea din Craiova, s-a organizat Prima Conferinta Internationala asupra Notiunilor de tip Smarandache, în Teoria Numerelor, cu participarea unor cercetatori din tara, dar si din Suedia, Franta, Rusia si Spania.

Publicatii: Din 1970, a început colaborarea la revista scolii, “Nazuinte”, apoi la alte periodice românesti si straine (vreo 50 stiintifice si, peste 100 – literare). Si-a tradus o parte din lucrari în franceza si engleza, altele i-au fost traduse în spaniola, portugheza, italiana, esperanto, rusa, sârba, japoneza si araba. Colaborari cu poeme si piese de teatru, la 42 de antologii românesti, franceze, italiene, americane, indiene si coreene.

Prolific autor, co-autor, editor si co-editor a 150 de carti publicate de circa patruzeci de edituri (printre care edituri universitare si tehnice, edituri profesionale stiintifice si artistice, precum Springer Verlag, Pima College Press, Moorhead State University, Universitatea din Chisinau, ZayuPress, Haiku, etc.) – din zece tari si în mai multe limbi, si peste 200 de articole si note (unele se pot încarca din site-urile de la LANL / Cornell University http://arXiv.org/find si CERN), în matematica (teoria numerelor, geometrie neeuclidiana, logica), fizica, filozofie, literatura (poeme, nuvele, povestiri, un roman, piese de teatru, eseuri, traduceri, interviuri), rebus (careuri, enigmistica) si arta (experimente în desene, picturi, colaje, fotografii, arta pe computer) – în româna, franceza si engleza, dintre care: Formule pentru spirit (debut editorial, 1981- sub pseudonimul Ovidiu Florentin); Le sens du non-sens, Problemes avec et sans … problèmes!, Fes, Maroc (1983); Antichambres/Antipoésies/Bizarreries, Caën, Franta (1989); NonPoems (poeme de avangarda), Phoenix (1990); Only Problems, Not Solutions!, Chicago (1991); LE PARADOXISME: un Nouveau Mouvement Littéraire, Bergerac, Franta (1992); Dark Snow, Phoenix (1992); NonRoman, Craiova (1993); MetaIstorie (trilogie teatrala), Bucuresti (1993), pe care-a tradus-o în engleza, sub titlul “A Trilogy in pARadOXisM: avant-garde political dramas” (ZayuPress 2004); Întâmplari cu Pacala (piese de teatru pentru copii), Fugit…/ jurnal de lagar, Bucuresti (1994); Collected Papers, Vol. I, II, III, Bucuresti, Chisinau, Oradea (1996, 1997, 2000); Scrieri Defecte (proza scurta), Craiova (1997); Distihuri Paradoxiste, Afinitati (traduceri), Norresundby, Danemarca (1998); Întreaba-ma, sa te-ntreb! (interviuri), Târgoviste (1999); Outer-Art (album de arta), Cântece de Mahala, In seven languages (poeme), Oradea, 2000; A Unifying Field In Logics. / Neutrosophy. Neutrosophic Probability, Neutrosophic Set, and Neutrosophic Logic, Rehoboth, SUA (2000). A editat, printre altele: Second International Anthology on Paradoxism (cuprinzând 100 scriitori de pe glob), si Third International Anthology on Paradoxism (distihuri paradoxiste de la 40 poeti de pe glob), Oradea (2000).

A propus extinderea probabilitatilor clasice si imprecise la ‘probabilitate neutrosofica’ – un vector tridimensional, ale carui componente sunt submultimi ale intervalului ne-standard ]-0, 1+[.

Din anul 2002, împreuna cu Dr. Jean Dezert, de la Office National de Recherches Aeronautiques din Paris, se ocupa de fuziunea informatiei, extinzând Teoria Dempster-Shafer la o noua teorie de fuzionare a informatiei plauzibile si paradoxiste (numita Teoria Dezert-Smarandache:

[ http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/DSmT.htm ]).

În 2004 creeaza un algoritm de Unificare a Teoriilor si regulilor de Fuziune.

În fizica, a introdus paradoxuri cuantice si notiunea de ‘nematerie‘, formata din combinatii de materie si antimaterie, ca o a treia forma posibila de materie – prezentata la Caltech (Conferinta Anuala din cadrul Societatii Americane de Fizica, 2010) si Institutul de Fizica Atomica (Magurele, 2011).

Pe baza unui manuscris din 1972, când era elev la Rm. Vâlcea, publicat în 1982, a emis ipoteza ca ‘nu exista o bariera a vitezei în univers si se pot construi orice viteze’

( http://scienceworld.wolfram.com/physics/SmarandacheHypothesis.html ).

Aceasta ipoteza a fost confirmata, partial, pe 22 septembrie 2011, la CERN, când s-a demonstrat, experimental, ca neutrinii muoni circula cu o viteza mai mare decât viteza luminii.

Pe baza ipotezei sale, a propus o Teorie Absoluta a Relativitatii – care sa nu produca dilatarea timpului sau contractarea spatiului, sau alte paradoxuri relativitice, care sunt, mai degraba, fictiune, decât realitate. Apoi si-a extins cercetarea la o diversificare a Parametrizarii Teoriei Speciale a Relativitatii (1982): http://fs.gallup.unm.edu/ParameterizedSTR.pdf .

În filozofie, a introdus conceptul de ‘neutrosofie‘, ca o generalizare a dialecticii lui Hegel, care sta la baza cercetarilor sale în matematica si economie, precum ‘logica neutrosofica’, ‘multime neutrosofica’, ‘probabilitate neutrosofica’, ‘statistica neutrosofica‘.

A generalizat logicile fuzzy, intuitiva, paraconsistenta, multi-valenta si logica dialetheista la ‘logica neutrosofica’ (in Dictionary of Computing de Denis Howe); în mod similar, a generalizat multimea fuzzy la ‘multime neutrosofica’: [ http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/neutrosophy.htm ]

În literatura si arta a fondat, în 1980, curentul de avangarda numit paradoxism, ca un protest împotriva totalitarismului – curent care are multi adepti în lume. Consta în folosirea excesiva, în creatii, a contradictiilor, antitezelor, antinomiilor, oximoronilor, paradoxurilor. A introdus ‘distihul paradoxist’, ‘distihul tautologic’, ‘distihul dual’. Experimente literare a realizat si în drama sa Patria de Animale, unde nu exista niciun dialog, iar în O lume Întoarsa pe Dos, scenele sunt permutate, dând nastere la un miliard de miliarde de piese de teatru distincte! Piesele lui s-au jucat în România (Teatrul I.D.Sârbu din Petrosani, Teatrul Thespis din Timisoara), Germania (la Karlsruhe), si Maroc (la Casablanca, unde Patria de Animale a obtinut Premiul Special al Juriului International):

[ http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/a/Paradoxism.htm ].

În 1993, a efectuat un turneu în Brazilia (Universitatea din Blumenau etc.).

La bibliotecile de la Arizona State University (Tempe) si University of Texas (Austin) sunt depozitate manuscrise, reviste, carti, fotografii, casete, videocasete, privind activitatea sa creativa, în doua colectii speciale, numite The Florentin Smarandache Papers.

Invitat sa conferentieze la U. Berkeley (2003), NASA Langley Research Center-SUA (2004), NATO Advance Study Institute-Bulgaria (2005), Jadavpur University-India (2004), Institute of Theoretical and Experimental Biophysics-Rusia (2005), Bloomsburg University-USA (1995), University Sekolah Tinggi Informatika & Komputer Indonezia-Malang si University Kristen Satya Wacana Salatiga-Indonezia (2006), Universitatea Minufiya (Shebin Elkom)-Egipt (2007), Air Force Institute of Technology Wright-Patterson AFB in Dayton [Ohio, USA] (2009), Universitatea din Craiova – Facultatea de Mecanica (2009), Air Force Research Lab si Griffiss Institute [Rome, NY, USA] (2009), COGIS 2009 (Paris, France), ENSIETA (Brest, Franta) – 2010, Academia Româna – Institutul de Mecanica a Solidelor si Comisia de Acustica (Bucuresti – 2011) etc.

A prezentat lucrari la multe Conferinte Internationale de Fuziune a Informatiei ori a Senzorilor {Australia – 2003, Suedia – 2004, SUA (Philadelphia – 2005, Seattle – 2009, Chicago – 2011), Spania – 2005, Italia – 2006, Belgia – 2007, Canada – 2007, Germania – 2008, Scotia – 2010}.

A prezentat lucrari si la Conferintele Internationale IEEE GrComp (Georgia State University at Atlanta – 2006, Kaohsiung National University in Taiwan – 2011).

În anul 2011 a primit Premiul “Traian Vuia“, al Academiei Române pentru Stiinte Tehnice, apoi Doctor Honoris Causa, de de Academia DacoRomâna din Bucuresti – 2011, si de la Universitatea Beijing Jiaotong (BJTU) din China – 2011, iar în 2010 – Medalia de Aur pentru Stiinta, de la Academia Telesio-Galilei din Anglia, acordata la Universitatea Pecs, din Ungaria.

AFILIERI: membru al Societatii de Stiinte Matematice din România (1980-); Mathematical Association of America (1983-1990); American Mathematical Society (1992-); Academia Oamenilor de Stiinta Români (1993-); ARA (1999-); Poetry Society of America; Uniunea Scriitorilor Români; International Poets Academy (India); La Société Les Amis de la Poésie (Franta); Association “La Licorne” (Franta); Académie Francophone (Franta); Societatea Româna de Haiku; Academy of American Poets; Modern Languages Association (SUA); Centre d’Études et de Recherches Poétiques Aquitaines (Franta); International Writers and Artist Association (USA); World Union of Free Romanians (Anglia); Free Romanian Writer Association (Franta); World Academy of Arts and Culture (SUA); Liga Culturala Oltenia; East and West Literary Foundation (SUA); World Poetry Society (India); World Poetry Research Institute (Corea); Societatea Mihai Eminescu (Australia); referent la Zentralblatt für Mathematik (Germania) (1985-).

Premii: A obtinut 16 premii literare, dintre care: Premiul special la proza, Concursul National Marin Preda, Alexandria (1982); International Eminent Poet, Madras, India (1991); Diplôme d’Honneur en poésie fantaisiste, L’Académie des Lettres et des Arts du Périgord, Franta (1992); La Médaille d’Argent pour l’ensemble de son oeuvre, Bergerac, Franta (1992); Grand Prix, 4~ Edizione del Premio Internazionale di Poesia e di Narrativa Goccia di Luna, Bastremoli, Italia (1993); Premiul de Excelenta al Revistei Haiku, Bucuresti (1997); Best Poet Award of Rio Grande Press, Amarillo, Texas, USA (1998); Premiul revisteiLumina“, pentru eseu si contributii personale, Novi Sad, Iugoslavia (1998); Diploma de Onoare a Societatii Anton Pann, Rm. Vâlcea (2000); PremiulPodul lui Traian, la Festivalul International Drumuri de spice, Uzdin, Iugoslavia (2000).

A fost nominalizat pentru Premiul Nobel în Literatura, pentru anul 2011, pentru cele 75 de carti literare publicate ( vezi http://fs.gallup.unm.edu//2011NobelPrizeInLiterature-nomination.pdf ).

A vizitat 40 de tari, despre care a scris în memoriile sale (vezi Galeria Foto: http://fs.gallup.unm.edu/photo/GlobeTrekker.html ).

BIBLIOGRAFIE:

Sute de articole, carti si recenzii s-au scris despre activitatea sa internationala.

Cartile pot fi încarcate din:

Biblioteca Digitala de Stiinte:

http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/eBooks-otherformats.htm

si din Biblioteca Digitala de Literatura:

http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/eBooksLiterature.htm .

***

 

Acestea sunt “vestile” de pe Internet.

Acum, trebuie sa marturisim ca, atunci când am vazut, pe coperta, titlul: “Frate cu meridianele si paralelele, vol. 6 – gândul ne-a zburat la un Josef Conrad (cu Proscrisul din Arhipelag…), la Karel ?apek, cu Impresiile sale de calatorie (din Spania, Italia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia…) – …ori la Jean Bart al nostru, cu Europolis-ul lui…sau, chiar, la „calatorul” nautic Radu Tudoran!

…Nu. Nu e nimic din toate astea.

Cartea are XI capitole: 1-Pe aripile…zborului, în Dayton-Ohio!; 2-Paradoxuri în “Noul Mexic”; 3-În Balcestiul natal, România; 4-Bursier la…Air Force; 5-Fortul Stanwix; 6-În orasul lui Bill Gates; 7- Cascada Niagara; 8-Alaska; 9-Yellowstone; 10-Un oltean la Paris; 11-În Marea Caraibilor.

La prima vedere, nu avem de-a face cu calatorii spre niste spatii noi, fascinante, obsesive etc. – pare ca ni se dau doar stricte si seci informatii, extrase dintr-un ghid turistic (mediocru), ori internetistico-mecanice (deci, “la îndemâna” oricui…si total neutrale, de parca autorul nu ar calatori într-o geografie reala si într-o istorie vie, ci într-o geografie televizata si într-o istorie extrem de vaga, complet virtualizata!): “Long Island Sound (estuar în Oceanul Atlantic, între statele New York si Connecticut), lânga orasul Bridgport” (p. 36); “Orville (1871-1948), Wilbour Wright (1867-1912), SUA: la 17 decembrie 1903, la Kill Devil Hills, în statul Carolina de Nord, cei doi frati din Dayton, Ohio, au efectuat, pe rând, fiecare, câte doua zboruri în linie dreapta” (p. 40); “Cutremurul din 1964 a provocat 100 de morti, iar strazile 4 si 5 din Anchorage au fost distruse. A avut magnitudinea de 9,1 pe scara Richter si a durat 4,5 minute” (p. 141); “În hotelul <<Capitanul Cook>>, un tablou despre moartea exploratorului britanic, cunoscut sub numele de Capitanul Cook, în Golful Kealakeua, din Hawaii, la 14 februarie 1779. El a explorat Noua Zeelanda (între 1768-1771), a descoperit insulele Hawaii (denumite de el Sandwich, în cinstea sponsorului expeditiei sale), în 1778 – si a navigat în Oceanul Antarctic între 1772-1775” (p. 136); “Portul Anchorage are cea mai mare mare din lume” (p. 149); “În religia crestina, vinul reprezinta sângele lui Hristos, proclamat ca atare la consiliul din Lateran, în 1215” (p. 181); “Insula Jamaica e descoperita de Columb, în anul 1494, dar colonizata slab de spanioli” (p. 192) etc.

Desi aceste informatii – “de ghid turistic”/”agentie turistica” (contactata direct sau pe/prin Internet)! – ori de dictionar de buzunar! – supra-abunda (dând impresia puternica a unei realitati artificiale, pur livresti: s-ar insinua, printre rânduri, sugestia ca, în zilele noastre, nici nu merita sa te misti din patul tau comod, putând urmari, “pufos” si fara niciun risc aventuroso-existential asumat – “spectacolul lumii” la TV, ori navigând pe Internet!) – cei care ar afirma ca omul lipseste din carte – s-ar însela amarnic!

Gresit! Omul exista, si înca din plin, cu nenumarate ofuri, si amaraciuni, si nostalgii de…ne-neutralizat (pe lânga contactele, profund învioratoare, cu oameni majori, din breasla cercetarii stiintifice…precum prof. univ. dr. Zhang Wenpeng, David Schmidley, presedintele UNM/Univ. New Mexico, prof. univ. emerit dr. Paul Wang etc.)! Dar, când si când, omul îsi presara, în text, chiar si “impresii organice”, provocate de clima (“Am un frig în mineeee …de parca mi l-a bagat cineva cu o pompa!” (p. 155), sau convingeri viscerale, “de mate împestritate” (“Sa nu-i vad si sa nu-i aud pe niciun coleg de la Universitate…nu le deschid e-mail-urile…sunt în vacanta. Mi-s dragi ca sarea-n ochi (mai ales cei de la administratie)!” (p. 137) … – însa (prea rar, din pacate!) si cu poezie discreta, “în flux scurt”, “telegrafic” (precum este si existenta umana, în acest univers demential de grabit!)… – …firava, adevarata, delicata: “În împaratia apelor, meduzele amintesc de niste balerine” (p. 154).

Pe oriunde peregrineaza, cu conferintele sale (despre propriile revolutii, în matematica ori în fizica si-n logica-informatica) – din Ohio pâna în Alaska, ori de la Paris si pâna în Caraibe, românul Florentin Smarandache duce cu el necazul si sentimentul de revolta, contra nedreptatii (real-imediate sau potentiale), traind în cadrul unei societati umane grav si teribil de penibil “deraiate” spiritual (“Acum stiu de ce oamenii beau si-i înteleg: sa uite de viata asta mizerabila si fara sens, manipulata de cei bogati si cu putere. Merg pe la conferintele astea ca sa-mi pun creierul la contributie, sa nu leneveasca. Sa fiu permanent în situatii de învatare, asimilare si creatie” – p. 177; “Sunt prea batrân pentru lumea asta, pe care n-o mai înteleg”- p. 190) – si amintirea strâmtorarii sau chiar strâmtorarea endemica – traduse, toate, în obsesia “costurilor” – de la onorarii de conferinta si pâna la produse ori servicii: “Am primit, ca onorariu, un cec de 250 $” (p. 16); “Cu autobuzul 24 (biletul 2 $), ajung din centru la Space Needle (Acul Spatial); 16 $ intrarea” (p. 114); „E sâmbata si am fost în Utica, la Walmart, ca sa-mi cumpar o paturica subtire (10 $), o lingura si un cutit (dar n-am avut încotro, a trebuit sa iau un pachet de patru bucati, din fiecare – 1 $ + 1 $ )” – p. 91; “Lilia voia si ea sa vânda caciuli si ciorapi împletiti de ea, însa îi trebuia aprobare de la primarie, iar taxa era scumpa (100$)” (p. 138); “Un film despre mirabila aurora boreal. 8, 75$ intrarea” (p. 145); „Plecat cu trenul din oraselul Seward. 119 $” (p. 152); “Platesc 17 euro pentru numai doua beri” (p. 176); “Mi-e foame si cumpar un sandwich de 3,80 euro (cu salam, brânza si putine vegetale)” (p. 183); “Te-agata vânzatorii peste tot. Si niste preturi mai mari ca-n America (n.n.: în Jamaica/Montego Bay)! Fostele colonii engleze sunt scumpe. 4 $ intrarea pe plaja” (p. 189); „Pe plaja Groovy, din Montego Bay, o gustare la restaurant – pret ridicat” (p. 189) – si (desi nerecunoscuta!) expresia nostalgiei originilor: „Am fost pe destule litoraluri, pe 3-4 continente, dar cel mai mult mi-a placut (fara nicio chestie de patriotism) la Marea Neagra; Eforie Nord a fost plaja mea preferata. Parca mai îngrijit, mai animat si plin de viata. Mi-amintesc de gogoata înfuriata cu ciocolata (dulce ca mierea, calda), de pestisorii marunti, prajiti, ce-i rontaiam si-i înghiteam ca pe seminte, de porumbul copt, ori bând bere si mâncând mici la terasa” (p. 189); „Închiriem un taxi pentru o zi: 120 $ si mergem la Ocho Rios (Opt Râuri – în spaniola)” (p. 191); „20 $ intrarea, de persoana, pentru un tur de 45 de minute la Grota Verde” (p. 195) – totul, dublat de amintiri matriceale: „Îmi aminteam de Pestera Muierii, din Polovragi, judetul Gorj, unde am fost în tabara când eram în clasa a saptea. Aici se ascundeau în special femeile si copiii, când navaleau turcii; barbatii erau plecati la oaste, sa lupte” (p. 197) ; „Cumparam (2,5 $/100 g) rom jamaican” (p. 200); “Taximetristii îti spun un pret când te urci în masina si-ti cer alt pret (mai mare!) când cobori!” (p. 210) etc. etc.

Nimic, nici macar Parcul Yellowstone, nu-l trezeste pe autor dintr-o stare de apatie (de fapt, o atitudine profund resentimentara!) si abulie “anti-sociala” si “anti-cosmica”, în care însasi natura “se prezinta” …ne-conform cu standardele de “cost” (…de energie a atentiei!) si “imagine” servita – normale (cel putin asa ne creeaza impresia autorul volumului, un adevarat “grognard” napoleonian, în lumea pigmeilor escroci “capitalisti”…cam trogloditi, în mentalitatea lor, exclusiv “profitarda”) – de pe un mal si de pe celalalt, al Atlanticului: “Maluri de piatra la gheizere (s-au format) si o balta ca un abis care duce în fundul pamântului. Când erupe, se-aude vuuu, vuuu…parca-i infernal. Mai degraba interesant, decât frumos, la Yellowstone” – s.n. (p. 163); “La 6,20 dimineata, am ajuns la Paris. Am schimbat în aeroport 300 $ si am primit 169 $ (aproape jumatate!)” – s.n. (p. 173)…

Si îsi încheie cartea, aparent triumfalist, în realitate chinuitor – cu, mereu, aceeasi obsesie (cât reactiv-constienta, cât subliminala) a “costului capitalismului”: “Am ajuns a doua zi în Dallas, la Motel 6 (58,89$, iar taxiul de la aeroport 28 $). Veni, vidi, vici! Am câstigat experienta de viata, noi informatii si impresii” (p. 220).

…”Am câstigat experienta si impresii…”.

Poate…Mai curând, si-a completat colectia de nemultumiri si frustrari socio-financiare si… cosmice!

Pentru ca nu exista, nicaieri în carte, semnele “calatoriei initiatice”. Cel putin, nu în ce priveste spatiile – de dincolo de Atlantic, sau…vest-europene (…ceea ce nu-i major diferit, ca mentalitate a profitului si a batjocoririi valorii autentice, într-o lume dominata, tot mai înspaimântator, de ignoranta si de impostura! – …la Paris, îi povesteste, “pe servetele”, unui amic “de breasla” – dr. Athanasis Chantis, cercetator în materie condensata, “grec dupa tata, rus dupa mama, s-a nascut în Uzbekistan, dar a trait în Grecia” : “I-am spus cum e ridiculizata Ipoteza Smarandache – ca nu exista viteza limita în Univers)” – s.n., p. 173)! În schimb, calatoria spre “inima” (neaflata!) a satului sau natal, Balcesti (pentru a se auto-recupera spiritual-existential!) tenteaza o actiune de “regressus ad uterum”. Nereusita – si revelatoare de TOTAL NEREUSITA ADAPTARE LA LUME, din pricini de dezradacinare: “Nu-mi mai place în România, nu ma pot adapta în America…” (p. 84).

Acest volum 6 al cartii “calatoriilor” bombanitoare, ale celui care-si ascunde frustrarile identitare, în cercetari furibunde, scânteietoare (mai curând …explozive!) – ascunde, în fapt, un Ahasverus al spatiilor pe care nu le poate umple cu sine – si al mintii pe care n-o poate goli (întru descoperiri pur-ideatice!), îndestul de febril, pentru a nu-si mai aminti problemele identitatii umane…ale Patriei (uneori negata, dar mereu evocata!).

***

La fel stau lucrurile si în cazul cartii de “antiscrisori” – “Draga domnule Rotaru”. Titlu: “Un mare carturar si om de suflet, ION ROTARU” – apoi: “Omul Rotaru s-a dovedit modest, popular, deschis si de-o cultura enciclopedica. (…) M-a cuprins si pe mine în aceasta capodopera” (p. 4) – n.n.: Istoria literaturii…hmmm.

Când am citit aceste prime rânduri, mai mult decât apologetice, parca extatic-religioase (se simtea febra celui ce-si cauta, în viata, eul modelar obiectivat!) – ne-am zis: “Ce Dumnezeu, doar am fost coleg de filiala USR cu Ion Rotaru, la Bacau! Mi-a mâncat un ceas întreg, apoi, la Focsani, într-un restaurant de întâlnire a scriitorilor, povestindu-mi, cu o vulgaritate de gândire de-a dreptul gretoasa, cum si-a taiat el scroafa, de Craciun…! Ce-mi vine dl Smarandache cu tamâierile astea …<<contra firii>>?! Probabil, plateste cu vorbe frumoase, faptul ca Ion Rotaru l-a prins în grotesca si atât de fetid-meschina lui <<Istorie…>> ”.

…Nu. Nici de data asta, prima impresie nu era valabila. Ciudat si surprinzator (ca totdeauna!), Florentin Smarandache, „de la începutul anului 1988”, când purta „o corespondenta înversunata” cu Ion Rotaru, sau, mai degraba, cu umbra ne-scriitoare/încapatânat si îndelung tacuta a criticului bacauano-bucurestean (care a asasinat promotii întregi de liceeni români, cu Analizele si sintezele lui atât de insipide, ca-ti venea sa-i strângi de gât pe examinatorii „administrativi” de la bacalaureat, care-ti cereau sa le stii… „pe de rost”!) – devine, pe parcursul cartii, o entitate de Duh independenta! Se demonstreaza, astfel, de catre un paradoxist2 (Florentin Smarandache se situeaza în pozitia de ctitor-parinte al acestui curent avangardist, zice-se… – …snob, zicem noi! – pentru care România si Terra, mai ales în momentele acestea de degringolada axiologica si spirituala TOTALA, de impostura intelectuala din ce în ce mai agresiva, eclipsând grav orice valoare de Duh autentica, rastalmacind amenintator, brutal, semantica tuturor mesajelor de Duh! – nu este pregatita si, deci, de care, deocamdata, cel putin, NU ARE NEVOIE! – … poate doar în mediile celor invertiti cu Duhul… – …”academicii” smiorcaiti!), paradoxul de a-si forma personalitatea PRIN NEGAREA MODELULUI: când Florentin Smarandache ajunge la acrostihul „NU MAI AM RAGAZ PENTRU NIMIC” – apare si independenta sa fiintiala si expresiva; prin negarea „modelului”, se afirma noua fiinta spirituala, explodata (cvasi-tragic! – mânjita/pângarito-sfintita de toate umorile uterine ale sovaielilor salbatice si ale îndoielilor sinucigase!) din crisalida propriilor adulari paradoxale:

Vreau sa vin în Piata Aviatorilor sa va epatez, sunt cinic. Am fugit în America sa ma ratez

cu succes!

(…)M-am gândit paradoxist de multe ori paradoxist la corespondenta noastra paradixist. Câte scrisori paradoxist v-am trimis? Paradixist! De aceea, paradoxist, îndraznesc sa paradoxist cu Dvs. (…) de câte ori nu l-ati citat în (n)a(s)mintita d-voastra D-voastra d-Voastra istorioara literara (istoriuca, adica poveste)? (…)

P.S.: Aveti o poza la îndemâna si îndepiciorul d-voastra” (p. 107).

…Si îsi sfârseste procesul de …”de-placentizare rotariana” si de auto-idetificare (amar-ratata, întru…anti-literatura, precum „elvetianul” româno-evreu Tristan Tzara!) astfel: „Va raspund într-o doara…(n-am zis: într-o doaga!). (…) Ati înteles, dar, c-am primit romanul dvs. Scrieti foarte plastic, cu vocabular bogat, atragator, iar ca semne de punctuatie folositi…virgula (unora?)” – s.n. (p. 117).

Noroc ca dl Ion Rotaru, Dumnezeu sa-i ierte grelele de pagini pacate, avea o sensibilitate de…pachiderm! Altfel, iritantul „parinte” de curent avangardist l-ar fi tras în frigarea…morala, cu acea…paranteza otravita!

Deocamdata, aspectul ludic domina (cu excesiva autoritate), asupra dimensiunii estetice a textului. Nu stim, înca, daca Florentin Smarandache va putea sa iasa (curând), din starea infertila de fronda permanenta, si sa devina un CREATOR AUTENTIC SI, MAI ALES, CONSTANT. Sanse ar avea. Destule! Tocmai am vorbit despre modul cum s-a autocreat un om, Florentin Smarandache, prin…Florentin Smarandache si umbrele sale damnate. Con-damnate (om si umbra) la co-existenta si la eterna cautare, eterna peregrinare… „Neutrosoful3 Florentin Smarandache, „frate cu meridianele si paralelele” eului sau, atât de brutal si, totodata, atât de timid sondat si…niciodata aflat-fixat, definitiv…!

…decât în FORMULE (…pline de geniu, e drept!).

Paradoxal…???!!!

 1- Florentin Smarandache, Frate cu meridianele si paralelele – vol. 6, Ed. Silviana, Rm.-Vâlcea, 2010 – si Draga domnule Rotaru – antiscrisori, Ed. Dacoromâna TDC, Buc., 2011.

2-«“Paradoxismul a pornit ca un protest anti-totalitar împotriva unei societati închise, România anilor 1980, unde întreaga cultura era manipulata de un singur grup. Numai ideile lor contau. Noi, ceilalti, nu puteam publica aproape nimic. Si-atunci am zis: hai sa facem literatura… fara a face literatura! Sa scriem… fara sa scriem nimic. Cum? Simplu: literatura-obiect. ‘Zborul unei pasari’, de pilda, reprezenta un “poem natural”, care nu mai era nevoie sa-l scrii, fiind mai palpabil si perceptibil decât niste semne asternute pe hârtie, care, în fond, ar fi constituit un “poem artificial”: deformat, rezultat printr-o traducere de catre observant a observatului, iar orice traducere falsifica, într-o anumita masura”.

3 -Neutrosofia este o noua stiin?a din domeniul filozofiei care studiaza originea, natura ?i scopul neutralita?ilor, precum ?i interactiunea acestora cu diferite spectre de idei. Neutrosofia a fost introdusa de Florentin Smarandache în 1995.

About these ads

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s